Decizia nr. 9591/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)/a1
DECIZIA CIVILĂ NR. 9591/2012
Ședința din data de 19 noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : C. P. JUDECĂTOR : A. M. C. JUDECĂTOR : M. S.
G. : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de A. (F.) A. M. și A. A. A., împotriva sentinței civile nr. 3684 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M., în contradictoriu cu intimata SC Q-J. S. PRIN LICHIDATOR J. E. I., având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din L. 85/2006.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea recurenților.
Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 6 și 8 din L. nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs. În baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr.3684 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...)/a1 a fost admisă acțiunea formulată de . SC Q-JOINT SRL- în faliment, prin lichidator E. I. împotriva pârâților F. A. M. și A. A. A., și în consecință au fost obligați pârâții F. A. M. și A. A. A., în solidar, să suporte cu averea proprie, pasivul debitoarei S. Q-JOINT S., în cuantum de 8.763 lei. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că potrivit art.138 alin.1 lit. d din L. nr.85/2006 modificată, la cererea lichidatorului judiciar, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin următoarele fapte:au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. În speță, din rapoartele de activitate ale lichidatorului judiciar, rezultă că pârâții, în calitate de administratori ai debitoarei, nu au depus actele prevăzute de art.28 alin.1 din lege și nu au predat bunurile existente în patrimoniul societății. Lipsa oricăror documente contabile și nepredarea acestora lichidatorului atrage încălcarea dispozițiilor art.138 lit.d din lege, în condițiile în care, corecta ținere a registrelor contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor prevăzută de L. 3., care în art.73 stabilește că aceștia sunt solidar răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere. În aceste condiții, se poate conchide că în fapt, pârâții au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, fapte care se încadrează în dispozițiile art.138 alin.1 lit.d din lege și că pârâții prin aceste fapte au cauzat starea de insolvență, astfel încât răspunde pentru pasivul societății în cuantum de 8.763 lei, conform tabelului definitiv al creanțelor. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții . (F.) A. M. și A. A. A.solicitând modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii ca nefondate a acțiunii lichidatorului judiciar. Recurenții au învederat că deși s-a reținut că nu au fost predate actele contabile un set de documente a fost predat odată cu întâmpinarea formulată. Activitatea societății a încetat încă din anul 2008 iar despre derularea procedurii nu au avut cunoștință întrucât la sediul societății nu locuiește nimeni. Susținerile referitoare la ridicarea notificării de către recurenta F. A. M. la data de (...) sunt nereale. Recurenții mai învederează că în raport disp .art. 138 din LPI judecătorul sindic putea dispune cel mult suportarea unei părți a pasivului debitoarei și nu a întregului pasiv. Analizând recursul promovat în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente Curtea reține următoarele: Contrar susținerilor pârâtului din actele aflate la dosar se evidențiază că lichidatorul judiciar a expediat notificarea la sediul social identic cu domiciliul administratorului statutar, iar scrisoarea a fost returnata cu mențiunea „expirat termen de păstrare";. În cadrul notificării deschiderii procedurii insolvenței publicată în BPI , a fost înscrisă și obligația debitoarei de a depune documentele prev. de art. 28 din L. 85/2006. Pentru îndeplinirea aceluiași demers lichidatorul judiciar în cuprinsul notificării a înscris obligația predării bunurilor din patrimoniul debitoarei către lichidatorul judiciar. În aceste condiții, omisiunea de a se prezenta la oficiul poștal în vederea ridicării corespondenței expediate de lichidatorul judiciar este imputabilă exclusiv pârâților și nu poate conduce la exonerarea de orice răspundere. Raportat la cele evidențiate susținerile referitoare la existența unui viciu de procedură care să atragă nulitatea demersului vor fi înlăturate reținându-se că lichidatorul judiciar a procedat în conformitate cu normele de procedura la notificarea deschiderii procedurii și a obligaților ce decurg din acest aceasta , iar necunoașterea existenței procedurii este contrazisă de demersurile efectuate. În ceea ce privește faptele prevăzute la art. 138 lit. d din L. nr. 85/2006, s-a arătat că debitoarea nu și-a îndeplinit obligațiile privind întocmirea și depunerea bilanțurilor în conformitate cu legislația în vigoare. Astfel, din cauza ascunderii arhivei (actele) societății, nu au putut fi identificate niciunul dintre bilanțurile întocmite de la înmatricularea societății până în prezent. Lipsa documentelor contabile confirmă că s-a ținut o contabilitate fictivă, ceea ce duce la sancționarea persoanelor răspunzătoare conform art. 138 alin. 1 lit. d din L. nr.85/2006. Corespunde realității că în cursul derulării procedurii , au fost predate unele documente cum ar fi bilanțuri și balanțe însă nu sunt de natură a dovedi corecta conducere a contabilității . Depunerea doar în instanță a unor documente contabile pentru intervalul 2011 în fapt confirmă că s- a încercat sustragerea de la verificare a documentelor contabile sau nu le deținea, confirmând neținerea în conformitate cu dispozițiile legale a contabilității . Neconcordanțele dintre documentele publice și cele întocmite , în măsura în care au fost predate relevă că societatea a desfășurat activități comerciale fără a ține o evidență contabilă în conformitate cu legea, încercând să ascundă atât veniturile realizate, cât și natura acestora precum și activele înregistrate. Pentru a se putea reține incidența dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. d din L. nr. 85/2006 este suficientă o simplă neîntocmire a actelor contabile ale debitoarei, și demonstrarea unei legături de cauzalitate între neținerea contabilității în conformitate cu legea și ajungerea debitoarei în stare de insolvență. Raportul de cauzalitate este prezent în ipoteza în care există fapta generatoare , care a constituit condiția necesară ,adică fapta în lipsa căreia dauna nu s-ar fi produs . Complexitatea vieții unei societăți comerciale implică succesiunea și împletirea unor fapte și împrejurări între care trebuie decelat care pot îndeplini condiția de a fi considerate cauza insolvenței. Determinarea raportului cauzal specific implică identificarea acelor fapte care fie au declanșat punerea în mișcare a acestor cauze, fie că au favorizat desfășurarea lor nestingherită ,fie nu au împiedicat această desfășurare ,deși intervenția ar fi fost posibilă și eficientă împiedecând apariția consecințelor nedorite , între care insolvența debitoarei care a fost și cauza prejudiciului creditorilor . Raportul cauzal nu trebuie să fie întotdeauna unul direct putând fi și unul mediat în sensul că fapta imputată a permis unor factori exteriori să acționeze și să producă prejudiciul. Practica a reținut în mod constant premisa coexistenței dintre cauză și condiții ,cuprinzând în raportul de cauzalitate nu numai faptele ce constituie cauza necesară,dar și condițiile cauzale,adică faptele care au mediat acțiunea cauzală . În cazul raportului de cauzalitate ne aflăm în prezența a două fapte cunoscute și a unui mecanism logic de corelare a celor două fapte, care nu este cunoscut și care trebuie identificat și probat. Potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. d din L. nr. 85/2006 judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin faptul că au ținut o contabilitate fictiva, au făcut sa dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea in conformitate cu legea. În prezenta cauză, Curtea apreciază că în sarcina pârâților poate fi reținută fapta de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, în condițiile în care nus-au predat lichidatorului judiciar documentele contabile prevăzute în art. 28 alin.1 din L. nr.85/2006. Pârâților , în calitate de administratori, le revenea obligația de a duce la îndeplinire contractul de mandat ce le-a fost încredințat în conformitate cu dispozițiile legale în materie, administratorii fiind solidar răspunzător pentru modul în care este ținută evidența contabilă, obligațiile reieșind cu claritate din disp. art.73 alin.1 lit.c și alin.2 ale Legii nr.3.. Astfel, administratorii sunt răspunzători față de societate, pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparținând și creditorilor societății care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementată de legea insolvenței. Totodată, conform prev. art. 10 alin.1 din L. nr.82/1991 republicată, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, care are obligația gestionării societății respective. Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații ceea ce denotă că există un raport de cauzalitate suficient de caracterizat în această ipoteză . În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea se confirmă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor. Pârâtul susține că este nefondată cererea și în ceea ce privește cuantumul prejudiciului pretins care este întreaga sumă din tabelul creditorilor însă această apărare nu poate fi primită întrucât s-a reținut că fapta de a fi tinut o contabilitate fictiva, respective de a nu fi tinut contabilitatea in conformitate cu legea și existența raportului de cauzalitate reiese că întregul prejudiciu creat creditorilor același fundament . În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea se confirmă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor. Curtea apreciază că în sarcina pârâților poate fi reținută săvârșirea faptei reglementate de art.138 lit. d din L. nr.85/2006, respectiv neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale în materie, faptă care a condus la producerea stării de insolvență a debitoarei. Pentru aceste considerente, Curtea va respinge recursul declarat de pârâții F. A. M. și A. A. A.,împotriva sentinței civile nr. 3684 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 T.ui M. pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâții F. A. M. și A. A. A.,împotriva sentinței civile nr. 3684 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 T.ui M. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. P. A. M. C. M. S. G. V. D. Red.A.M.C./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.N. B.
| ← Decizia nr. 5483/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 3542/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
