Decizia civilă nr. 10000/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 10000/2013
Ședința publică de la 22 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP JUDECĂTOR C. I.
JUDECĂTOR A. -A. I. GREFIER M. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea T. L. I. SA împotriva sentinței civile nr. 1208 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. în contradictoriu cu intimata SC D. C. S., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată cerere de deschidere a procedurii insolvenței.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
C. ea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1208 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. s-a respins ca inadmisibila cererea de deschidere a procedurii insolventei formulată de creditoarea SC T. L. I. SA impotriva debitoarei SC D. C. S. .
S-a respins ca ramasa fara obiect contestatia formulata de debitoarea SC D. C. S. in contradictoriu cu creditoarea SC T. L. I. SA.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că prin cererea inregistrata la data de 14 decembrie 2012 sub nr. de mai sus, creditoarea SC T.
L. I. SA a solicitat deschiderea procedurii insolventei impotriva debitoarei SC
D. C. S., precum si ridicarea dreptului debitorului de a-si conduce activitatea.
In motivarea cererii, creditoarea a aratat ca intre parti s-a incheiat contractul de leasing financiar nr.50106/_ privind un autovehicul marca Hyundai Santa Fe. Intrucat debitoarea nu si-a indeplinit obligatiile de plata asumate prin contract, finantatorul a reziliat contractul de leasing, comunicand debitorului masura rezilierii prin declaratia de reziliere
nr.1725/_ . La data rezilierii contractului de leasing, debitoarea figura in evidentele fiscale ale creditoarei cu sumele de 6015,07 lei reprezentand contravaloarea facturilor emise si neachitate, 8147.13 lei reprezentand contravaloarea politelor de asigurare datorate in conformitate cu art.2.6 din contract si 18.396,84 euro reprezentand contravaloarea daunelor interese datorate conform art.9.9 din contract, creanta T. L. fiind certa, lichida si exigibila, mai veche de 90 zile si depasind valoarea - prag de 45.000 lei.
In drept, au fost invocate dispozitiile din Legea nr.85/2006.
Prin contestatia depusa la dosar la data de_, debitoarea a solicitat in principal respingerea cererii de deschidere a procedurii insolventei ca fiind prescrisa, in subsidiar respingerea acestei cereri ca nefondata, iar in baza art.33 al.3 din Legea nr.85/2006 obligarea creditoarei la consemnarea unei cautiuni de 10% din valoarea creantei pretinse.
Prin incheierea pronuntata in sedinta publica din data de 15 martie 2013, tinand cont de considerentele invocate de debitoare in cuprinsul contestatiei, de motivele invocate de creditoare in cererea de deschidere a procedurii si avand in vedere actele depuse in probatiune de cele doua parti litigante, judecatorul sindic a admis cererea formulata de debitoare si a stabilit in sarcina creditoarei obligatia de a depune la dosar o cautiune in cuantum de 10% din creanta invocata prin cererea de deschidere a procedurii.
In conformitate cu dispozitiile art.33 alin. 3 din Legea nr.85/2006, dovada achitarii cautiunii pe care judecatorul sindic a stabilit-o in sarcina creditoarei se impune a fi depusa in termen de 5 zile la o banca, nedepunerea acestei cautiuni fiind sanctionata de catre legiuitor prin respingerea cererii introductive.
In cazul in speta, desi creditoarei i-a fost pusa in vedere in sedinta publica din data de 15 martie 2013 obligatia de a depune la dosar o cautiune in cuantum de 10% din creanta pretinsa, obligatie care a fost adusa la cunostinta creditoarei si prin citatia emisa, aceasta nu a consemnat cautiunea in cuantumul stabilit.
Pentru considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art.33 alin.3 teza finala din Legea nr.85/2006, judecatorul sindic a constatat ca cererea formulata de creditoare este inadmisibila, ca urmare a neachitarii cautiunii, astfel ca a respins aceasta cerere.
Cat priveste contestatia formulata de debitoare, judecatorul sindic a respins-o ca fiind ramasa fara obiect, apreciindu-se ca nu se mai impune analiza pe fond a motivelor invocate de debitoare, atata timp cat cererea de deschidere a procedurii a fost respinsa.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs T. L. I. S.A., solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea hotărârii recurate, ca nelegala
.
În motivele de recurs se arată că instanța de fond a incalcat prevederile legale pe tot parcursul procesului prejudiciindu-ne prin încălcarea dreptului la apărare si prin încălcarea principiului contradictorialitatii.
Dreptul la apărare este un drept fundamental cetățenesc. Constftutia il reglementează distinct pentru ca, desi este in strânsa legătura indeosebi cu libertatea individuala si siguranța persoanei, el prezintă un egal interes pentru intreaga activitate judiciara, mai exact vorbind atat pentru procesele penale, cat si pentru cele civile, comerciale, de munca, de contencios administrativ etc.
Cele doua alineate ale art. 24 din Constituția României surprind corect conținutul dreptului la apărare, sub cele doua accepțiuni ale sale. Intr-o accepțiune larga, dreptul la apărare cuprinde totalitatea drepturilor si regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a se apară impotriva
acuzațiilor ce i se aduc, sa conteste invinuirile, sa scoată la iveala nevinovăția sa. in procesele civile, comerciale, de munca, de contencios administrativ, dreptul la apărare, ca totalitate de drepturi si reguli procedurale, oferă pârtilor posibilitatea de a-si valorifica pretențiile sau de a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului.
Desfășurarea normala a judecații nu este conceputa fara ca instanța sa asculte concluziile fiecărei parti in toate fazele procesuale.
Prin cererea de chemare in judecata si intampinare, părțile isi aduc la cunoștința reciproc pretențiile si apărările lor, precum si dovezile pe care inteleg sa le folosească.
Principiul contradictorialitatii asigura atat dreptul pârtilor de a prezenta si discuta intregul material probator, cat si dreptul pârtilor de a-si expune părerea si argumentarea ei in fapt si drept, cu privire la toate problemele ce trebuie soluționate.
Recurenta invederează că în procesul civil, părțile au posibilitatea legala de a participa in mod activ la desfășurarea judecații, atat prin susținerea si dovedirea drepturilor proprii, cat si prin dreptul de a combate susținerile pârtii potrivnice si de a-si exprima poziția fata de masurile pe care instanța le poate dispune.
Aceste drepturi legale ale participanților la judecata sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, principiul contradictorialitatii. Pentru asigurarea contradictorialitatii in procesul civil, instanța are obligația de a pune in discuția pârtilor toate aspectele de fapt si de drept pe baza cărora va soluționa litigiul. Nerespectarea acestui principiu, care asigura implicit si respectarea dreptului la apărare, este sancționată cu nulitatea hotărârii.
Noțiunea de proces echitabil presupune respectarea si aplicarea principiului contradictorialitatii, cat si a dreptului la apărare, iar judecătorul are îndatorirea sa faca respectate si sa respecte el insusi principiul contradictorialitatii si celelalte principii ale procesului civil.
Menționează că la termenul din 15 martie 2013, cand reprezentantul
T. L. nu a putut sa asigure prezenta la termen dar a solicitat judecarea cauzei in lipsa, instanța de judecata a decis comunicarea contestației formulate de D. C. S.R.L si in aceeași ședința a încuviințat obligarea subscrisei la plata unei cauțiuni.
In cuprinsul contestației debitoarea solicita obligarea T. L. la plata unei cauțiuni, iar instanța de judecata incalcand principiul contradictorialitatii s-a pronunțat asupra obligării la plata cauțiunii incalcandu-ne totodată si dreptul la apărare.
Pronunțarea instanței pe una din pretențiile formulate de debitoare fara ca T. L. sa aiba posibilitatea de a se apară ne-a prejudiciat in mod vădit.
La receptionarea contestatiei T. L. a depus intampinare in baza prevederilor legale la care a atașat si ordinul de plata prin care a fost achitata cauțiunea dar cu toate acestea, instanța de judecata retine in dispozitivul ca T.
L. nu a depus cauțiunea si respinge cererea ca inadmisibila.
Consideră că față de cele menționate anterior, instanța de judecata i-a incalcat toate drepturile la apărare, favorizând in mod vădit debitoarea D.
C. S.R.L.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având în vedere prev.art.304, 3041din vechiul C.pr.civ., C. ea constată următoarele:
Prin hotărârea recurată, judecătorul-sindic a respins ca inadmisibilă cererea de deschiderea procedurii insolvenței formulată de creditoarea
recurentă SC T. L. I. împotriva debitoarei SC D. C. S. și a respins ca rămasă fără obiect contestația formulată de debitoare.
În esență, judecătorul-sindic a reținut că prin încheierea ședinței publice din 15 martie 2013 ținând cont de considerentele invocate de debitoare în cuprinsul contestației, cât și de cele ale creditoarei în cererea de deschidere a procedurii, a apreciat că se impune stabilirea unei cauțiuni în cuantum de 10% din creanța invocată prin cererea de deschidere a procedurii.
Așa fiind, s-a reținut că nu a fost depusă la dosar dovada cauțiunii așa încât sunt aplicabile dispozițiile art.33 alin.3 teza finală din Legea 85/2006, iar cererea creditoarei a fost respinsă ca inadmisibilă ca urmare a neachitării cauțiunii. Cât privește contestația debitoarei, aceasta a fost apreciată ca fiind rămasă fără obiect fiind astfel respinsă, fără a se analiza pe fond motivele invocate de debitoare.
C. ea reține că la termenul din_ instanța de judecată a decis comunicarea contestației formulate de debitoare și în aceeași ședință a încuviințat obligarea creditoarei recurente la plata unei cauțiuni în cuantum de 9503 lei.
La termenul de judecată din_ judecătorul-sindic a constatat că la dosar nu s-a făcut dovada depunerii cauțiunii stabilite, așa încât a făcut aplicarea dispozițiilor art.33 alin.3 teza finală din Legea nr.85/2006.
Cu toate acestea prin întâmpinarea transmisă prin curierat la data de_ și înregistrată la tribunal la data de_, creditoarea recurentă a invocat apărări și a făcut dovada achitării și plății cauțiunii stabilite în sarcina sa în sumă de 9.503 lei.
Astfel, prin Ordinul de plată achitat la data de_, deci anterior pronunțării de către judecătorul-sindic asupra cererii de deschidere a procedurii, creditoarea și-a îndeplinit obligația stabilită de către instanță în sarcina sa și chiar dacă această dovadă nu a fost înregistrată anterior pronunțării la dosarul cauzei.
Din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (f.101 dos.fond) realizată la data de_, creditoarei-recurente i s-a adus la cunoștință faptul că va fi obligată să facă dovada unei cauțiuni de 10% din suma pretinsă până la termenul stabilit la data de_ . Așa fiind, anterior acestui termen de
judecată s-a făcut dovada achitării cauțiunii, așa încât soluția care se impune este aceea a analizării pe fond a cererii de deschidere a procedurii.
C. ea apreciază că în vederea respectării principiului contradictorialității și a dreptului la apărare în sensul asigurării unei judecăți pe fondul cauzei, se impune admiterea recursului cu consecința casării hotărârii primei instanțe și trimiterii cauzei spre rejudecare. Judecătorul-sindic urmează a analiza pe fond cererea de deschidere a procedurii, cât și contestația formulată de debitoare.
Pentru toate motivele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art.315 alin.5 C.pr.civ., raportat la art.33 alin.3 din Legea nr.85/2006 recursul declarat de creditoare se va admite cu consecința casării hotărârii și trimiterii cauzei spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de T. L. I. SA împotriva sentinței civile nr. 1208 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2013.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
D.
P. C. I.
A.
-I.
A. M. N.
ȚÂR
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.Botiș M
.
| ← Încheierea civilă nr. 503/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Sentința civilă nr. 2464/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
