Decizia civilă nr. 2423/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2423/2013
Ședința publică de la 22 Februarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. B.
Judecător G. -A. N. Judecător S. Al H. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de SC N. S. împotriva sentinței civile nr. 3913 din_ pronunțată în dosar nr._ /a1 al Tribunalului Specializat C., privind și pe intimat SC A. P. S. PRIN LICHIDATOR J. C. N. S., având ca obiect contestație Contestație la tabelul preliminar al creanțelor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat I. Alexandrescu în reprezentarea intereselor recurentei, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că nu s- a depus la dosar dovada achitării taxelor judiciare aferente recursului promovat.
C. ea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
Reprezentanta recurentei depune la dosar împuternicire avocațială și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul indicat prin citație, instanța constatând că este legal investită cu soluționarea prezentei cereri de reformare.
La solicitarea instanței de a preciza temeiul juridic al cererii inițiale, reprezentanta recurentei arată că cererea a fost formulată în baza art. 73 și 75 din Legea nr. 85/2006. Apreciază că instanța de fond nu a dat eficiență dispozițiilor art. 75 invocate de contestatoare. Contestația a fost respinsă pe excepție, deși tardivitatea nu a fost pusă în discuția părților.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, C. ea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului cu consecința admiterii cererii de repunere în termenul de formulare a contestației și înscrierea recurentei în tabelul creditorilor, pentru argumentele expuse prin memoriul de recurs, fără cheltuieli de judecată.
C. ea reține cauza în pronunțare.
C. EA
Prin sentința civilă nr. 3913 din_ pronunțată în dosar nr. _
/a1 al Tribunalului Specializat C. s-a respins, ca fiind tardivă, contestația formulată de către creditoarea SC N. S. împotriva tabelului preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC A. P. S. .
Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a făcut aplicarea prev. art. 73, al. 2 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, chiar contestatoarea a arătat că a primit notificarea conținând hotărârea lichidatorului judiciar cu privire la creanța sa, doar în data de 26 iunie 2012, motivând că reprezentantul său, fiind cetățean străin, a fost plecat în străinătate până atunci. Faptul că reprezentantul unei societăți juridice românești este cetățean străin, nu este un motiv pentru a se putea considera că acea societate nu a primit o notificare trimisă ei, la sediul declarat, de către lichidatorul judiciar al debitoarei sale și că ar trebui repusă în termenul de contestare a măsurii luate. Dacă a înființat o societate în România, persoana respectivă înseamnă că se supune legilor acestei țări, chestiunea modului cum își reglementează primirea corespondenței pentru situația în care nu se află în țară, privindu-l. aceasta, cu atât mai mult cu cât reprezentantul contestatoarei știa de faptul deschiderii procedurii și de faptul că în cadrul acestei proceduri se întocmesc, de către lichidatorul judiciar și nu numai, diferite acte care au un regim de comunicare special. O procedură aflată în derulare trebuie urmărită de către cei interesați, cel puțin în privința rapoartelor publicate în Buletinul procedurilor de insolvență și cu atât mai mult în situația în care comunicarea actului făcut și a hotărârii luate s-a făcut la însuși sediul contestatoarei. Prin urmare, nu poate fi admisă cererea de repunere în termenul de formulare a contestației, ea fiind, în mod evident, tardivă.
Excepția tardivității trebuind analizată înaintea fondului cererii, este evident că motivele invocate pentru admiterea contestației și care țin de fondul acesteia, nu vor mai fi analizate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea SC N. S.
solicitând:
Să se admită prezentul recurs și pe cale de consecință,
Să se modifice hotărârea recurată, în temeiul art. 312 raportat la prevederile art. 304 p-ctul 9 C.pr.civ. și drept urmare
să se admită cererea de repunere în termenul de contestație formulată de contestatoare și pe cale de consecință să se dispună înscrierea contestatoarei în tabelul creditorilor debitoarei A. P. S. cu suma totală de 34.825,43 lei.
În motivare s-a arătat că:
În fapt, contestatoarea a formulat în data de_ o cerere de repunere în termenul limită de depunere a declarației de creanță în dosarul nr._ privind pe debitoarea A. P. S., cerere care a fost admisă și în consecință s- a dispus înscrierea contestatoarei în tabelul preliminar al creanțelor fără a se preciza cuantumul creanței. Cererea formulată de contestatoare se referea la suma de 34.825,43 lei, sumă ce cuprindea 4.800 lei c/v unui bilet la ordin și suma de 30.025 lei obținute prin Ordonanța de plată nr. 12150/2010.
Administratorul judiciar al debitoarei, i-a înscris în tabelul creanțelor doar cu suma de 4.800 lei și nu cu toată suma solicitată, comunicând contestatoarei o notificare în acest sens. Reprezentantul legal al societății a luat cunoștință de această notificare doar la data de_, când s-a reîntors în țară.
La data de_ contestatoarea a primit și raportul asupra fondurilor obținute prin lichidarea debitoarei A. P. S., ocazie cu care a aflat și suma cu care a fost înscrisă în tabelul creditorilor.
Față de împrejurarea că reprezentantul contestatoarei fiind cetățean străin, la momentul comunicări notificării nu se afla în țară și că doar la data de_ a luat cunoștință despre suma cu care societatea figurează înscrisă în tabelul creanțelor, a formulat cerere de repunere în termenul de depunere a contestației împotriva tabelului de creanță.
Instanța de fond din oficiu și fără a pune în discuția părților a admis excepția tardivității cererii, raportat la data depunerii cererii de repunere în termen.
Apreciază că instanța de fond în mod cu totul nelegal și netemeinic a admis excepția tardivității invocată din oficiu, fără a pune în discuția părților o astfel de excepție și fără a analiza realitatea stării de fapt. Instanța de fond reproșează contestatoarei că în calitate de creditoare ar fi trebuit să depună toate diligențele pentru a lua cunoștință de aspectele ce țin de procedura insolvenței, să urmărească această procedură cel puțin în privința rapoartelor publicate în B.P.I. Învederează că contestatoarea nu are posibilitatea de a vizualiza rapoartele publicate în B.P.I. întrucât din câte cunoaștem B.P.I. se poate accesa doar în
baza unui abonament.
Apreciază de asemenea, că instanța de fond nu a dat eficiență dispozițiilor art. 75 din legea nr, 85/2006 actualizată, conform căruia ,,"chiar după expirarea termenului de depunere a contestațiilor și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept ..... ".
În speță contestatoarea deține un titlu de creanță, respectiv Ordonanta de plată nr. 12150/2010, însă dintr-o eroare aceasta nu a ajuns la lichidatorul judiciar, pe de o parte, iar pe de altă parte acesta nu a solicitat contestatoarei nici o lămurire cu privire la justificarea sumei pentru care a solicitat înscrierea la masa credală.
Prin urmare, solicită să se admită recursul, să se dispună casarea sentinței recurate și reținând cauza spre rejudecare să se dispună admiterea cererii de repunere în termenul de contestație și să se dispună înscrierea contestatoarei pe tabelul creditorilor debitoarei A. P. S., cu întreaga sumă solicitată, respectiv cu suma de 34.825,43 lei.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, C. ea constată următoarele:
Prin contestația înregistrată în data de 2 iulie 2012, la Tribunalul Specializat C., creditoarea SC N. S. a contestat tabelul preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC A. P. S., solicitând
judecătorului sindic repunerea în termenul de depunere a contestației împotriva tabelului preliminar al creanțelor și înscrierea sa în tabelul preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei cu creanța în cuantum de 34.825,43 lei.
În motivarea contestației, creditoarea a arătat că în data de_ judecătorul simndic a admis cererea de repunere în termenul limită de declarare a creanțelor și în consecință a dispus înscrierea creditoarei în tabelul preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei fără a se preciza cuantumul creanței. Cererea formulată de către creditoare era pentru o creanță în sumă de 34.825,43 lei, cuantum ce cuprindea suma de 4.800 lei pentru care s-a depus copia biletului la ordin și sumele de 29.981,43 lei și 44 lei obținute prin ordonanța de plată nr. 12150/2010 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. . În notificarea transmisă de către lichidatorul judiciar se precizează că doar suma de 4.800 lei reprezintă o sumă certă, lichidă și exigibilă, creditoarea urmând a fi înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor cu această sumă și nu cu întreaga creanță solicitată, fără a fi indicate motivele pentru care nu a fost înscrisă întreaga creanță. Această notificare a fost primită de către creditoare abia în data de_, întrucât administratorul statutar al debitoarei a fost plecat în străinătate, fiind cetățean străin. În data de_ creditoarea a primit raportul asupra fondurilor obținute din lichidarea debitoarei, ocazie cu care a aflat că a fost înscrisă în tabelul de creanțe doar cu suma de 4.800 lei. Astfel,
având în vedere aceste motive, creditoarea a considerat că cererea de repunere în termenul de formulare a contestației împotriva tabelului preliminar este admisibilă, cu atât mai mult cu cât se încadrează și în dispozițiile art. 75 din Legea nr. 85/2006. Referitor la creanța solicitată, creditoarea a arătat că deține un titlu executoriu, respectiv ordonanța nr. 12150/2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, însă dintr-o eroare aceasta nu a fost anexată declarației de creanță, astfel că lichidatorul judiciar a considerat nejustificată creanța solicitată.
Prin sentinta recurată, contestatia a fost respinsă ca tardivă, în contextul în care motivele invocate în sustinerea cererii de repunere în termen nu au fost considerate întemeiate.
Criticile din recurs vizează, în primul rând, împrejurarea că nu a fost pusă în discutia părților excepția tardivității introducerii contestației la tabel, însă C. ea apreciază că o astfel de apărare este invocată de circumstanță, în contextul în care primul petit fornulat viza tocmai repunerea contestatoarei în termen, fiind astfel evident că se recunoaște nerespectarea termenului defipt de lege, iar consecința logică a respingerii lui era constatarea faptului că creditoarea nu s-a conformat exigențelor procedurale impuse de textul art. 73 alin. 2 din LPI.
Astfel, conform acestui text legal:(1) Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator in tabelul preliminar de creante.
(2) Contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată.
Prin cererea formulată, reclamanta nu înțelege să invoce neregularități legate de modul în care practicianul în insolvență i-a adus la cunoștință suma cu care a fost înscrisă în tabel, afirmându-se însă că administratorul acesteia a fost plecat din țară la momentul la care tabelul preliminar a fost publicat în BPI, fără însă ca în sprjinul acestei susțineri să fie depuse dovezi.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar trece peste acest aspect, se impunea oricum respingerea cererii de repunere în termen, exigențele procedurale nefiind respectate de către recurentă, iar aceasta neputându-și invoca propria culpă, fiind incidentă, ca atare, excepția tardivității depunerii contestației, raportat la data publicității efectuate prin BPI, în condițiile în care termenul de contestare era de 5 zile de la publicare.
Potrivit art. 103 alin. 1 C.pr.civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Ca atare, repunerea în termen reprezintă o situație de excepție, ce poate fi invocată cu succes doar în situația în care celui care o invocă nu i se poate imputa depășirea termenului, ceea ce nu este cazul în speță, BPI putând fi accesat și din străinătate, neavând nicio relevanță împrejurarea că administratorul statutar nu se afla în țară.
Mai mult, din moment ce recurenta avea cunoștință de faptul că se afla în derulare procedura insolvenței debitoarei, fiind interesată în mersul acesteia, obligația de a consulta BPI sau dosarul cauzei era una care nu depășește limitele unei diligențe normale, nerespectarea acesteia fiindu-i direct imputabilă. De altfel, superficialitatea cu care a tratat recurenta această procedură este atestată chiar de susținerile din contestație, conform cărora neînscrierea sa cu întreaga sumă solicitată se datorează tot unei erori de comunicare a documentelor justificative deținute.
Pe de altă parte, deși din susținerile de la termenul de astăzi ale reprezentantei recurentei rezultă că cererea ar fi fost întemeiată atât pe prev. art. 73, cât și pe cele ale art. 75 din LPI, C. ea constată că o astfel de abordare este contrazisă de o simplă lectură a contestației, prin care s-a solicitat repunerea în termenul prev. de art. 73 alin. 2.
Or, din moment ce nu este prevăzut un termen imperativ pentru depunerea cererii întemeiate pe prev. art. 75 din lege, formularea unei cereri de repunere în termen este incompatibilă cu această procedură. Din această perspectivă, se ridică subsecvent chestiunea admisibilității unor astfel de precizări, în acord cu prev. art. 316 și art. 294 C.pr.civ., nefiind permisă schimbarea temeiului cererii de chemare în judecată în recurs.
Chiar dacă nu ar fi așa, C. ea constată că cererea reclamantei nu respectă cerințele impuse de acest text legal, neputând fi analizată pe fond, context în care nici nu s-a considerat a fi necesară luarea unor alte măsuri, cum ar fi cea de trimitere a cauzei spre rejudecare. Aceasta întrucât art. 75 prevede că dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pana la inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creante, starea de fapt expusă anterior fiind de natură să ducă la concluzia că recurenta este lezată nu prin trecerea unei creanțe în table, ci prin neînscrierea integrală a sumei datorate de debitoare.
Drept consecință, în baza considerentelor mai sus reținute și în temeiul art. 312 Cod procedură civilă și art. 8 din Legea nr. 85/2006, recursul va fi respins, păstrându-se în întregime sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de SC N. S. împotriva sentinței civile nr. 3913 din_ pronunțată în dosar nr._ /a1 al Tribunalului Specializat
C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, M. B. | Judecător, G. -A. N. | Judecător, S. Al H. |
Grefier, A. B. |
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: I. Păcurar
| ← Sentința civilă nr. 412/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 2272/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
