Decizia civilă nr. 2437/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C., DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA C. Nr. 2437/2013
Ședința publică de la 22 Februarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. B.
Judecător G. -A. N. Judecător S. Al H. Grefier A. B.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorii C. -L. H. -F. și C. -L. O. -C. împotriva deciziei civile nr. 7845/_, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., privind și pe creditor SC M. VG SRL,, creditor SC C. S. SRL, intimat D. D. V., intimat SC C. SRL PRIN ADMINISTRATOR
J. RTZ & P. I., intimat SC B. M. SA CU S. P. A. LA
S. C. DE A. N., S. ȘI A., intimat SC C. SRL PRIN ADMINISTRATOR S. C. D. D., având ca obiect contestație -_ dos.contest.la masuri lichid. - depus de B. M. SA in dos._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatoarea
C. L. C. personal, asistată de avocat Abrudan Mihai M. în reprezentarea intereselor recurenților C. și avocat M. Țînțaș pentru intimata B. Millenium, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezenta contestație este legal timbrată, la 18 februarie s-a înregistrat întâmpinarea formulată de intimatul D., iar la 19 februarie 2013 s-a înregistrat întâmpinare formulată de intimata B. Millenium.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentei cauze, în temeiul dispozițiilor art. 317 și urm., art. 320 C.pr.civ.
Se comunică întâmpinările formulate de intimați cu părțile prezente, după care, Curtea unește cu fondul excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare de către B. Millenium și, constatând că nu sunt alte cereri de
formulat, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale, cu mențiunea de a se pune concluzii și pe excepția inadmisibilității.
Reprezentantul contestatorilor solicită respingerea excepției inadmisibilității, admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată . referitor la cererea intimatului D., solicită admiterea acesteia, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei B. Millenium solicită admitrea excepției invocate prin întâmpinare, contestația fiind inadmisibilă.
Pe fond, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată.
Referitor la întâmpinarea intimatului D., relevă că nu înțelege care este natura acestui script, însă raportat la solicitările făcute, apreciază că această întâmpinare nu poate fi primită.
Solicită obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial, conform actelor justificative pe care le depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin decizia civilă nr.7845 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C. s-au respins recursurile declarate de C. L. H.
-F., C. L. O. -C. și D. D. V. împotriva sentinței civile nr.4546 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S. izat C. și nr.4547 din_ pronunțată în dosarul_, pe care le-a menținut în întregime.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reținut că prin cererea formulată la data de 7 aprilie 2011, creditorii C. -L. H. F. și soția C. -L. O. C. au solicitat să se constate că la data deschiderii procedurii a operat de plin drept compensarea sumei de 241.657,11 lei (echivalent a sumei de 55.524 euro la data deschiderii procedurii) cu suma de 86.481 euro reprezentând diferența de preț datorată debitoarei în temeiul antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 23/_, până la concurența sumei celei mai mici (filele 148-151- vol. III dosar nr. _
).
De asemenea, la 13 aprilie 2011 și creditorul D. D. V. a solicitat compensarea creanțelor deținute față de debitoare, respectiv de 45.331,05 lei, echivalent a 10.415,43 euro la data deschiderii procedurii cu suma de 22.500 euro reprezentând diferența de preț datorată debitoarei în temeiul antecontractului de vânzare-cumpărare cesionat sub nr. 19/_, până la concurența sumei celei mai mici (filele 223-224- vol. III dosar nr. _
).
Prin raportul de activitate VII, depus la dosarul cauzei la data de 24 mai 2011 (filele 262-266 - vol. III dosar nr._ ) administratorul judiciar a considerat că creditorii C. -L. și D. D. V. îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 52 din Legea nr. 85/2006 privind compensația legala, reținând faptul că operațiunea de compensare legală nu este un mod de plata, ci un mod de stingere a creanței.
La data de 21 martie 2011 s-a depus un plan de reorganizare al debitoarei SC C. SRL, plan la care s-au formulat amendamente, și a fost aprobat de Adunarea Generală a Creditorilor din data de 18 aprilie 2011, iar prin sentința comercială nr. 3559/_ a Tribunalului Comercial C. judecătorul sindic a confirmat planul modificat de reorganizare a debitoarei.
Compensația este un mijloc simplificat de stingere a doua obligații reciproce având ca obiect, amândouă, bunuri de același fel (art. 1143 Cod civil), prin evitarea unei plăți duble. Astfel cum se retine si in doctrina de specialitate, compensația este tot o plata, întrucât presupune plata "fictiva"; si concomitenta a unor obligații de același fel, efectuata cu singurul scop de a simplifica cele două obligații. Alături de efectul principal al compensației legale, trebuie subliniat si avantajul practic al acestei operațiuni, respectiv
de garantare a realizării creanței. Astfel, compensația are caracterul unui privilegiu întrucât oferă creditorului chirografar o situație privilegiata fata de toți ceilalți creditori.
În mod corect a reținut judecătorul sindic că efectele compensației legale prevăzute de dreptul comun trebuie analizate în raport de natura procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006.
Momentul invocării și compatibilitatea acestei modalități de stingere a obligațiilor cu procedura insolvenței depind de stadiul în care aceasta se află, de drepturile câștigate ori dimpotrivă neconservate de părți până la data la care se tinde la valorificarea efectivă a acestei apărări.
Planul confirmat este un titlu executoriu în contra debitorului, dar si contra creditorilor. Masurile propuse prin plan se impun cu caracter executoriu debitorului, care va trebui sa adopte strategia organizatorică, financiară, de marketing si structurală prevăzută in plan.
Unul din efectele principale ale confirmării unui plan de reorganizare este acela ca drepturile si creanțele creditorilor si ale celorlalte părți se modifica, astfel cum se prevede in plan. Astfel, plata creanțelor se efectuează conform programului de plăti, la termenele si in condițiile prevăzute in plan (atât sub aspectul cuantumului creanței cat si sub aspectul modalității și termenului de plata - art. 102 alin. 1 din Legea nr. 85/2006). Raportat la aceste considerente, nu se poate reține faptul că apărarea privitoare la compensația poate fi valorificată în orice stadiu al procedurii.
Dacă, ulterior momentului la care compensația poate opera, se săvârșesc acte incompatibile cu stingerea, prin compensație, a datoriilor reciproce, compensația se consideră rezolvită.
Creditorii chirografari (inclusiv promitenții cumpărători - C. L.
H. F. și soția C. -L. O. C. si D. D. V. ) au fost incluși prin plan în categoria creditorilor ce dețin creanțe defavorizate, întrucât creanțele lor, reprezentând contravaloarea penalităților de întârziere datorate de către debitoarea SC C. SRL, au fost reduse in integralitate.
Stingerea prin compensare a creanțelor creditorilor chirografari, ale căror drepturi nu au fost previzionate prin plan, ar avea ca efect modificarea programului de plăți și implicit a planului de reorganizare, schimbare care poate interveni doar în condițiile prevăzute de art. 101 alin. 5 din Legea nr. 85/2006.
Votul exprimat de recurenți în favoarea planului de reorganizare, în condițiile în care, prin plan, creanțele lor, reprezentând contravaloarea penalităților de întârziere datorate de către debitoarea SC C. SRL, au fost reduse in integralitate, reprezintă un act incompatibil cu stingerea, prin compensație, a datoriilor reciproce.
Planul își propune ca recurenții să fie urmăriți pentru diferența de preț. Or,această conduită este incompatibilă cu efectele compensației legale, în contextul în care, recurenții nu au invocat această excepție până la momentul exprimării votului ( cu privire la plan ) ori ulterior, până la confirmarea planului printr-un act jurisdicțional irevocabil .
Chiar dacă recurenții și-au manifestat opțiunea cu privire la compensare înainte de depunerea planului de reorganizare, faptul că au votat/nu au atacat un plan care nu cuprindea distribuiri către această categorie de creditori, deși diferența de preț pe care ei o datorau a fost prevăzută în plan la categoria venituri, echivalează cu desființarea efectelor specifice compensației legale . Se poate considera că părțile au consimțit în sensul ca compensația să fie rezolvită.
Chiar dacă compensația legală operează de drept, părțile pot dispune cu privire la aceasta. Or, în speță, creditorii, prin votarea planului de reorganizare, au înlăturat ,implicit, această modalitate de stingere a datoriilor reciproce ale părților.
Astfel, în mod nelegal, administratorul judiciar a procedat la compensarea creanțelor deținute de creditorii C. L. H. F. și C.
L. O. CRISTIN și D. D. V. cu diferența de preț pe care aceștia o mai aveau de achitat, măsură dispusă prin raportul de activitate nr. VII înregistrat la 24 mai 2011.
Față de toate aceste motive, raportat la dispozițiile art. 312 C.proc.civ., Curtea a respins recursurile declarate de C. L. H. -F., C. L.
O. -C. și D. D. V. împotriva sentinței civile nr.4546 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S. izat C. și nr.4547 din_ pronunțată în dosarul_, pe care le-a menținut în întregime.
Împotriva acestei decizii a formulat
contestație în anulare creditorii
C. -L. H. -F. și C. -L. O. -C. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii contestațiilor formulate de creditoarea B. M. SA și de debitoarea SC C. SRL.
În motivele de recurs se arată că decizia nr.7845 din_ pronunțată de Curtea de Apel C. este rezultatul unei grave și evidente erori materiale, întrucât instanța a stabilit că au solicitat abia la data de_, să se constate că la data deschiderii procedurii a operat de plin drept compensarea între creanța contestatorilor față de debitoarea SC C. SRL constând în penalități de întârziere și creanța acesteia față de ei, constând în diferența de preț.
În realitate, contestatorii au invocat compensarea legală la data de _
, anterior deschiderii procedurii insolvenței debitoarei SC C. SRL prin cererea de intervenție în interes propriu depusă în dosar nr._, în care creditoarea SC B. M. SA a solicitat falimentul debitoarei SC C. SRL, dosar ce a fost conexat la termenul din_ la dosarul cu nr._
. Deschiderea procedurii insolvenței s-a dispus ulterior momentului la care contestatorii au invocat compensarea legală, respectiv la data de_, prin sentința comercială nr.387/C/2010.
De asemenea, arată că au invocat compensarea legala si prin declaratia de creanta depusa la data de_ in Dosar 137411285/2010, la punctul 1.2. din aceasta (filele 28-33 din dosar).
Prin urmare, este evident ca manifestarea de vointa a contestatorilor cu privire la compensare a intervenit atat anterior deschiderii procedurii insolventei debitoarei cat si ulterior, la momentul declararii creantei si nicidecum dupa depunerea planului de reorganizare, astfel cum in mod gresit a retinut instanta de recurs.
Prin urmare, raportat la momentul invocarii compensarii legale, ea trebuia admisa, astfel cum in mod legal a procedat administratorul judiciar.
Potrivit art. 52 din Legea nr. 85/2006, ulterior momentului deschiderii procedurii de insolventa, orice creditor poate solicita compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, fara ca legea sa prevada vreo restrictie cu privire la momentul, in cadrul procedurii. in care compensarile pot opera; per a contrario, rezulta ca este compensari pot interveni in orice stadiu al procedurii. Singura conditie impusa de lege vizeaza observarea, la data deschiderii procedurii, a prevederilor imperative in materie de compensare legala.
Conform dispozitiilor art. 1143 si urmatoarele din Codul civil, cand doua persoane sunt datoare una alteia se opereaza intre dansele o compensatie care stinge amandoua datoriile in felul si cazurile expuse in articolele urmatoare. Compensatia opereaza de drept, in puterea legii, si chiar cand debitorii n-ar sti nimic despre acestea, iar datoriile se sting reciproc in momentul cand coexista si sunt deopotriva lichide si exigibile. Or creantele au coexistat si au fost deopotriva lichide si exigibile la data deschiderii procedurii, moment in care ele s-au stins prin 1 compensare, pana la concurenta datoriei mai mici.
Este fara relevanta imprejurarea ca in cauza a fost confirmat un plan de reorganizare. Acesta nu poate avea nici un efect asupra creantelor care s- au stins deja prin compensare, inca de la data deschiderii procedurii.
Instanta de recurs a retinut ca "momentul invocarii si compatibilitatea acestei modalitati de stingere a obligatiilor cu procedura insolventei depind de stadiul in care aceasta se afla, de drepturile castigate ori dimpotriva neconservate de parti pana la data la care se tinde la valorificarea efectiva a acestei aparari", iar unul dintre efectele efectele principale ale confirmarii unui plan de reorganizare este acela ca drepturile si creantele creditorilor se modifica astfel cum se prevede in plan, astfel ca nu se poate retine apararea privitoare la imprejurarea ca operatiunea de compensare poate fi valorificata in orice stadiu al procedurii.
In realitate contestatorii nu au invocat compensarea legala dupa depunerea planului de reorganizare ci, atat la data de_, anterior deschiderii procedurii cat si ulteior, la data de_, prin declaratia de creanta, deci mult anteior depunerii si confirmarii planului de reorganizare. Cata vreme nu au invocat compensarea legala mult anterior confirmarii planului de reorganizare si aceasta opereaza potrivit art. 1143 c.civ, de drept, in puterea legii, in momentul cand datoriile coexista si sunt deopotriva lichide si exigibile, in mod corect administratorul judiciar a retinut ca aceasta operatiune juridica a operat.
In speta este fara relevanta atat împrejurarea ca a fost confirmat un plan de reorganizare cat si ordinea de preferinta prevazuta de art. 123 din Legea nr. 85/2006 cata vreme pe de o parte compensarea a operat de plin drept la data deschiderii procedurii si pe de alta parte intrucat operatiunile contabile privind partea de creante pe care o au de incasat creditorii nu reprezinta distribuiri aceasta cu atat mai mult cu cat compensarea este un mod de stingere a crentelor si nu o modalitate
Sigur ca unul dintre efectele confirmării planului de reorganizare este acela ca drepturile si obligatiile creditorilor si ale celorlalte parti se modifică cum se prevede in plan. In speta insa, compensarea a operat de plin drept la data deschiderii procedurii (moment in care au fost îndeplinite conditiile legale), anterior confirmarii planului de reorganizare si, prin urmare este imposibil ca planul de reorganizare sa aiba vreun efect in privinta compensarii care operase deja.
De asemenea este neintemeiata concluzia instantei in sensul ca plata prin compensare a creantelor creditorilor chirografari ar contraveni, programului de plati a creantelor prevazut in planul de reorganizare cata vreme compensarea nu este o modalitate de plată, creanța lor nu este in mod efectiv platita ci suma datorata de contestatorii se compersează si pana la concurenta sumei datorate de debitoare cu titlu de penalitati de intarziere. Altfel, contestatorii ar fi prejudiciati, fiind obligati sa platească in intregime pretul convenit contractual, fara a avea posibilitatea de a recupera creanta
constand in penalitati de intarziere, desi la data deschiderii procedurii erau indeplinite conditiile compensarii si ea a operat de drept la acel moment.
Este fara relevanta votul exprimat de contestatori in favoarea planului de reorganizare.
Instanța de recurs și-a fundamentat soluția nu pe probele aflate la dosar, ci pe o prezumție potrivit căreia din conduita contestatorilor se poate considera că au consimțit în sensul că compensația să fie rezolvita. Iar conduita incompatibilă cu efectele compensației constă în imprejurarea că acestia nu ar fi invocat această excepție legală până în momentul exprimării votului, ori ulterior, până la confirmarea planului printr-una ct jurisdicțional irevocabil.
Sub acest aspect, instanța de recurs a săvârșit o gravă eroare materială în sensul că nu a observat scriptele de la filele 21-23 și 28-33 din dosar, din care rezultă că, contestatorii au invocat compensarea legală anterior confirmării planului de reorganizare.
Intimata SC B. M. SA s-a opus admiterii contestației. Deliberând instanța reține următoarele:
Contestatia in anulare este intemeiata pe dispozitiile art. 318 teza I Cod.prod civ., contestatarii sustinand ca Decizia este rezultatul unei greseli materiale in considerarea faptului ca instanta de recurs ar fi omis sa analizeze niste inscrisuri care dovedeau faptul ca recurentii-contestatori au invocat compensatia legala atat anterior deschiderii procedurii insolventei (prin cererea de interventie), cat si ulterior (prin Declaratia de Creanta).
Contestatia in anulare este o cale de retractare, si nu dereformare, astfel ca nu poate fi exercitata in alte conditii si pentru alte motive decat cele expres prevazute de lege, fiind inadmisibila repunerea in discutie a unor probleme de fond care au fost solutionate de instanta de recurs .
Curtea reține că art. 318 alin. 1 prima teză C.pr.civ. are în vedere greșelile materiale pentru a căror verificare nu este necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor. Totodată, greșeala materială trebuie să fie evidentă și în legătură cu aspectele formale ale judecății. Eroarea materială gravă, invocată de parte, trebuie să fie evidentă și în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs.
Ca atare, aceasta cale de atac nu poate fi utilizata pentru remedierea greselilor de fond, a acelor greseli de judecata, de apreciere a probelor, de interpretare a dispozitiilor legale ,deoarece, altfel, s-ar ajunge, pe cale ocolita, sa se judece inca o data recursul .
Prin urmare, atunci cand se afirma ca instanta de recurs ar fi pronuntat hotararea cu ignorarea ori interpretarea eronata a unora dintre probele administrate, nu se poate considera ca, intr-un asemenea caz, pe calea contestatiei in anulare se tinde la a fi pusa in discutie o greseala materiala in intelesul art. 318 C. proc. civ.
In speta, contestatorii sustin faptul ca instanta de recurs a ignorat probe existente la dosarul cauzei ( inscrisuri din care ar fi rezultat faptul ca acestia au invocat compensarea atat anterior deschiderii procedurii insolventei, cat si ulterior), situatie ce nu se circmuscrie insa notiunii de "greseala materiala" .
Prin criticile pe care contestatorii le aduc hotărârii instanței de recurs, aceștia tind la reformarea actului jurisdicțional atacat pe motiv că judecata nu ar fi fost bine realizată. În
cadrul contestatiei in anulare, contestatorii reiterează critici cu caracter devolutiv ce tind la o reexaminare pe fond a chestiunii privind compensarea, aspect prohibit de strictetea pe care legiuitorul o impune in stabilirea limitelor exercitării controlului de legalitate
specific acestei cai de retractare, prin dispozitiile art. 317 si 318 Cod procedura civila.
Modul în care instanța de recurs a înțeles să dezlege apărările invocate de recurenti cu privire la compensație nu este însă rezultatul unei greșeli materiale.
Din analiza elementelor silogismului judiciar rezultă că soluția cuprinsă în considerente și dispozitiv este rezultatul aprecierii probelor și a interpretării dispozițiilor legale incidente în materia analizată.
Curtea a reținut că
recurenții, prin votarea planului de reorganizare, au inlaturat, implicit, aceasta modalitate de stingere a datoriilor reciproce ale partilor. In consecinta, nu avea relevanta momentul la care contestatorii au invocat compensarea (anterior sau ulterior deschiderii procedurii insolventei, anterior votarii Planului de Reorganizare), atata timp cat votul afirmativ asupra Planului de Reorganziare a fost considerat, de catre instanta de recurs, ca având semnificația rezolvirii compensației .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare declarată de C. -L. H. -F. și C. -L. O. -C., împotriva deciziei civile nr. 7845/_, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., pe care o menține în întregime.
Obligă contestatorii să plătească intimatei SC B. M. SA, suma de 500 lei, cheltuieli de judecată parțiale în calea de atac.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
M. B. | G. | A. | N. | S. | AL H. A. B. |
red.S.Al H./A.C.
2 ex. - _
| ← Sentința civilă nr. 2114/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 1061/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
