Decizia civilă nr. 2570/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2570/2013
Ședința publică de la 26 Februarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător DP Judecător A. -I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de pârâtul T. Z. împotriva Deciziei civile nr. 8427 din_ pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr._ * în contradictoriu cu intimații M. V., SC TAL D. SRL, SC TAL D. SRL PRIN ADMINISTRATOR J. CII N. V. - D., P. A., P. L. ,
revizuent, având ca obiect Angajarea raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 - ANGAJAREA RĂSPUNDERII -Dosar versionat (sent. civ. nr. 5321/2010 din dosar nr._ casată, trimis spre rejudecare)
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă revizuientul personal și asistat de av. Pășcuță Alexă- V. cu împuternicire avocațială aflată la fila 15 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire declarată este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea intimatului
P. A. - precizări.
La data de_ se înregistrează din partea practicianului în insolvență - întâmpinare prin care se solicită admiterea cererii de revizuire.
La data de_ se înregistrează din partea intimatului, M. V. - întâmpinare prin care se solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.323 C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să
judece pricina.
La solicitarea instanței arată că temeiul de drept al cererii de revizuire îl reprezintă dispozițiile art. 322 pct.2 C. pr. Civilă .
Instanța, raportat la temeiul juridic indicat, după deliberare, invocă excepția tardivității cererii de revizuire, aceasta fiind promovată cu încălcarea termenului procedural de 30 de zile de la data pronunțării hotărârii, respectiv hotărârea fiind pronunțată în data de_ iar cererea de revizuire a fost comunicată la data de _
.
Reprezentantul revizuientului solicită respingerea excepției tardivității relevând instanței că a formulat cererea de revizuire la data la care dosarul a fost restituit T. ui, cu depășirea termenului de 30 de zile.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
C U R T E A :
Prin decizia civilă nr. 8.427 din_ pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr._ * s-a admis recursul declarat de creditorul M. V. împotriva
sentinței civile nr. 1256 din_ pronunțată în dosarul nr._ * al T. ui S. pe care a modificat-o în sensul că a admis acțiunea și a dispus angajarea răspunderii în solidar a tuturor membrilor organelor de conducere ai debitoarei S.C. TAL D.
S.R.L respectiv a pârâților T. Z., P. A. și P. L. . pentru suma de 83.747,23 lei reprezentând pasivul debitoarei.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Cluj a constatat că lichidatorul judiciar a solicitat antrenarea în solidar doar a administratorilor statutari P.
L. si P. A. nu și a lui T. Z. . Aceasta deoarece în opinia lichidatorului judiciar cel din urmă este exonerat de răspundere întrucât prin declarația dată de administratorul P. A. acesta recunoaște faptul că administrarea societății a fost realizată în fapt, doar de către P. L. si P. A. nu și de către T. Z., acesta din urmă lipsind de la toate actele de administrare ale societății și " de la luarea deciziilor care au cauzat insolvența în motivarea apărării de solidaritate și acesta a făcut să se consemneze opoziția sa după cum rezultă din hotărârea AGA nr.1/_ .";
Cu toate acestea creditorul majoritar M. V. a solicitat atragerea răspunderii personale și a pârâtului T. Z. susținând că acesta nu poate fi exonerat de răspundere operând față de el solidaritatea.
Dispozițiile art.138 se referă la membrii organelor de supraveghere sau de conducere din cadrul societății și la orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență prin faptele expres și limitativ prevăzute la lit. a și g ale textului susmenționat, aceste persoane putând fi obligate de judecătorul sindic la suportarea unei părți din pasivul debitorului persoană juridică aflată în insolvență. Legea are în vedere pe membrii organelor de conducere și de supraveghere al societăților comerciale.
În ceea ce privește persoanele care sunt ținute in concreto să răspundă patrimonial pentru pasivul debitorului, persoană juridică insolventă, acestea sunt, de regulă administratorii sociali, directorii precum și orice altă persoană care a contribuit prin faptele expres și limitativ prevăzute de lege la ajungerea în insolvență a debitorului. Referitor la noțiunea de "orice persoană"; care a cauzat starea de insolvență a debitorului, în practica judiciară s-a statuat că au calitate procesuală pasivă și asociații debitoarei dacă s-a dovedit că aceasta a funcționat fără administrator iar asociații au fost aceia care au exercitat efectiv atribuțiile de conducere (Decizia nr. 200/2003 a Curții de Apel București, practică judiciară comercială 2003-2004).
În raport de prevederile art 138 alin.1 a Legii nr. 85/2006 lichidatorul judiciar a propus angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere, deoarece a identificat mai multe fapte prevăzute în articolul sus menționat sub literele a-g care justificau o asemenea propunere.
Recurentul, în calitatea sa de creditor ce deține mai mult de 50 % din valoarea creanțelor a promovat și el o asemenea cerere prin acre a solicitat în mod expres ca răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere să fie angajate asupra tuturor administratorilor, deoarece pârâtul T. Z. nu se poate apăra de solidaritate.
Judecătorul sindic a apreciat că față de acesta nu poate fi angajată răspunderea deoarece pârâtul nu a avut aport faptic în activitatea societății, a făcut demersuri de retrage în calitate de asociat din societate și a cesionat părțile sociale deținute către P.
A., administrarea societății a fost efectuată doar de către pârâții P. L. si P.
A., aceștia au dispus asupra bunurilor debitoarei, în special asupra stocului de marfă nejustificat, administratorul T. Z. nu a avut cunoștință de faptele care au cauzat insolvența și acesta și-a exprimat poziția prin cele consemnate în procesul verbal din_ .
Așadar Curtea a analizat în ce măsură toate acestea acțiuni sau inacțiuni reținute în sarcina administratorului T. Z. sunt sau nu menite să-l apere pe acesta de solidaritate.
Sediul materiei privind solidaritatea se regăsește în textul art.134 alin. 4 teza I și II din Legea nr. 85/2006. Astfel " în caz de pluralitate, răspunderea persoanelor
prevăzute la alin.(1) este solidară, cu condiția ca apariția stării de insolvență să fie contemporan sau anterioară perioadei de timp în care și-au exercitat mandatul ori în care au deținut poziția care ar fi putut cauza insolvența. Persoanele în cauză se poate apăra de solidaritate dacă, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolvența sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cazat insolvența și au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziția lor la aceste decizii.";
Față de textul de lege sus citat Curtea a reținut că administratorul T. Z. și-a exercitat mandatul anterior și contemporan apariției stării de insolvență, acesta fiind numit administrator de la înființarea societății comerciale. În organele colegiale de conducere ale persoanei juridice nu s-a opus la actele și faptele care au cauzat insolvența deoarece nu a participat la aceste acte după cum acesta a afirmat. Dacă acesta a lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolvența nu a făcut să se consemneze ulterior luării deciziei opoziția lui.
Aceasta deoarece una din prerogativele esențiale ale calității de administrator conferite de lege este aceea de administrare și gestionare ele trebuind exercitate conform legii. Exercitarea lor este o obligație iar corelativul -neexercitarea lor este un neajuns care poate atrage angajarea răspunderii.
Singura opoziție a acestui pârât se referă la angajare unor împrumuturi de către ceilalți doi administratori, însă acesta nu a constituit singurul motiv de intrare în insolvență. Dimpotrivă, așa cum a susținut administratorul judiciar și a reținut judecătorul sindic răspunderea administratorilor a fost angajată pentru folosirea bunurilor debitoarei în mod personal. În concret pârâții P. L. si P. A. au dispus în mod nejustificat de stocul de marfă. Cum între această faptă și starea de insolvență a debitoarei există un raport de cauzalitate direct, vinovăția aparține deopotrivă tuturor administratorilor statutari, întrucât pârâtul T. Z. nu a formulat nici un fel de opoziție în administrarea efectivă a societății de către ceilalți doi pârâți și folosirea bunurilor acestuia în interes personal.
Concluzia ce se desprinde este aceea că în speță pârâtul T. Z. nu poate foi apărat de solidaritate, în speță nefiind întrunite cumulativ condițiile impuse de a prevederilor art. 138 alin.4, teza a II-a din Legea nr. 85/2006,.
Față de considerentele mai sus expuse în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.304, pct.9 C. proc. civ. și art. 8 din Legea nr. 85/2006 recursul declarat de creditorul M. V. a fost apreciat ca întemeiat și a fost admis, cu consecința modificării hotărârii judecătorului sindic în sensul admiterii acțiunii formulată de acest creditor și angajarea răspunderii solidare a tuturor membrilor organelor de conducere al debitoarei S.C. TAL DSR.L respectiv a pârâților T. Z., P. A. și P. L. . pentru suma de 83.747,23 lei reprezentând pasivul debitoarei.
Împotriva acestei decizii, pârâtul T. Z. a formulat cerere de revizuire
, solicitând admiterea acesteia și schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul menținerii soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală, în privința neobligării sale la suportarea pasivului debitoarei în solidar alături de pârâții P. A. și P.
L., întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.pr.civ.
Intimații M. V., P. A., S.P. N. V. IPURL au depus întâmpinări în cauză prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, întrucât decizia atacată a fost motivată a fost pronunțată de instanța de recurs fără a se evoca fondul.
În ședința publică din data de_, Curtea, din oficiu, a invocat excepția tardivității formulării cererii de revizuire, raportat la data comunicării deciziei atacate, respectiv data de 20 octombrie 2009 și raportat la data introducerii căii extraordinare de atac, respectiv data de 4 noiembrie 2009.
Analizând excepția invocată din oficiu prin raportare la actele și la lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele
:
C. extraordinară de atac dedusă judecății este motivată în drept pe dispozițiile art. 322 alin. 1 punctul 2 C.p.c., text potrivit căruia revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Termenul de declarare a căii extraordinare de atac a revizuirii este în acest caz de o lună de la pronunțarea deciziei, potrivit dispozițiilor art. 324 alin. 1 punctul 1 C.p.c., fiind vorba despre ipoteza unei decizii pronunțate de către instanța de recurs după evocarea fondului. Raportat la acest termen procedural expres reglementat de o lună de la pronunțarea deciziei irevocabile împotriva căreia se formulează revizuire, instanța investită cu soluționarea căii extraodinare de atac a rămas în pronunțare pe excepția de tardivitate a cererii de revizuire.
Raportat la data pronunțării deciziei nr. 8427 din_ și data declarării cererii de revizuire -_ (data poștei), instanța va admite excepția de tardivitate a cererii de revizuire și în consecință va respinge cererea de revizuire ca tardiv formulată deoarece termenul de o lună a fost depășit cu 26 de zile.
La termenul din data de_ revizuentul a invocat faptul că nu a putut formula cererea de revizuire întrucât nu a intrat în posesia considerentelor deciziei. Argumentele revizuentei nu pot fi acceptate deoarece, raportat la cazul de revizuire expres invocat și anterior enunțat, art. 322 punctul 2 C.p.c., motivarea deciziei nu este relevantă. Astfel, încă de la data pronunțării partea interesată poate să observe cu deplină claritate dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut, deoarece aceste aspecte reies din minuta deciziei care ulterior va fi reluată în dispozitiv. Motivarea vine să argumenteze dispozitivul, însă poate fi sesizat încă din momentul pronunțării deciziei dacă instanța a respectat limitele investirii, or dimpotrivă, s-a pronunțat minus petita, plus petita sau extra petita. Trebuie precizat în acest context faptul că depășirea limitelor investirii este relevată de minută și de dispozitivul deciziei, în nici un caz de considerentele sau motivarea efectivă, așa cum sugerează revizuenta. Acestea sunt și argumentele pentru care legiuitorul a optat pentru curgerea termenului de la pronunțare și nu de la un moment ulterior.
Și în cazul concret analizat minuta redactată de complet la data de_ (f. 23 din dosar_ *) este extrem de relevantă sub aspectul respectării limitelor sesizării instanței sau pentru a sesiza în mod lipsit de echivoc dacă este incident cazul de revizuire pentru că instanța de recurs s-a pronunțat plus petita, minus petita sau ultra petita. Din această perspectivă, culpa în nerespectarea termenului de declarare a căii extraordinare de atac aparține în întregime revizuentei.
Potrivit art. 103 alin. 1 C.pr.civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Drept urmare, în baza considerentelor mai sus reținute și a textelor legale invocate, cererea de revizuire formulată de către revizuentul T. Z. va fi respinsă ca tardivă, subsecvent admiterii exceptiei de tardivitate invocata din oficiu de către instanță, păstrându-se în întregime decizia atacată. Cererea de revizuire fiind soluționată în temeiul unei excepții, se apreciază de către instanță că este de prisos a mai fi analizate motivele de fond ale acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția de tardivitate.
Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de pârâtul T. Z. împotriva deciziei civile nr. 8.427 din_ pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr._ *.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. I. DP A. A. I.
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./_ . | ||
Dact.H.C./2 ex. | ||
Jud.fond: Lazoc M. . | ||
Jud.recurs: A.I.A. ;C.I. | ; D.P. | . |
| ← Sentința civilă nr. 5613/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 626/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
