Decizia civilă nr. 2729/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a1
DECIZIA CIVILĂ NR. 2729/2013
Ședința publică din data de 04 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. P. JUDECĂTOR :A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul T. F., împotriva sentinței civile nr. 5549 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al T. ui S., în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. S., SC B. I. SRL Z., SC B. I. SRL Z. PRIN LICHIDATOR J. C.I.I R. D. N. ,
având ca obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul T. F. . Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 6 și 8 din Legea nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.
Recurentul T. F. depune la dosarul cauzei dovezile ce atestă plata taxelor de timbru datorate și concluzii scrise însoțite de înscrisuri în argumentarea poziției procesuale și arată că, nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul recurentului pe fondul cauzei.
Recurentul T. F. solicită admiterea recursului, hotărârea este nelegală și netemeinică întrucât dosarul a fost judecat fără citarea sa. Societatea a fost dizolvată din 2005, actele de dizolvare fiind depuse de la aceea dată și la finanțe și la Registrul C. ., potrivit înscrisurilor depuse azi la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.5549 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ /a1, în baza art.138 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, a fost admisă cererea formulată de creditorul D. G. a F. P. S. și obligat pârâtul T. F. să suporte pasivul social al debitoarei SC B. I. SRL în sumă totală de 5547 lei, care va fi plătită creditorilor menționați în tabelul definitiv consolidat întocmit de lichidatorul judiciar și predat executorului judecătoresc.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că administratorul statutar, potrivit dispozițiilor Legii nr.31/1990 privind societății comerciale are
1
obligația privind îndeplinirea operațiunilor de gestiune și reprezentare pe care le reclamă realizarea obiectului de activitate în condițiile și limitele legii și al actului constitutiv.
Administratorul statutar nu a depus situațiile financiare anuale și declarațiile fiscale trimestriale, nu a contabilizat obligațiile fiscale și celelalte creanțe. Mai mult a înstrăinat bunuri fără ca aceste operațiuni să fie reflectate în contabilitate generându-se pe această cale eludarea plății obligațiilor născute ulterior prin valorificarea acestor bunuri.
Dispozițiile art. 35 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței prevăd obligația debitoarei de a preda lichidatorului judiciar actele contabile și celelalte acte prevăzute de art.28 din lege, obligație care trebuie îndeplinită prin administratorul statutar, în conformitate cu dispozițiile art.73 alin.1 lit. e din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Legea privind procedura insolvenței prevede astfel o obligație de cooperare cu administratorul/lichidatorul judiciar, a cărui neîndeplinire are consecințe deosebit de grave în planul procedurii, participanții la procedura insolvenței fiind în imposibilitate de a efectua actele necesare atingerii scopului procedurii: acoperirea pasivului debitoarei aflate în stare de insolvență.
De asemenea, nu au fost respectate dispozițiile art.7 din Legea contabilității nr.82/1991, în sensul că nu și-au îndeplinit obligația de inventariere a patrimoniului societății cel puțin o dată pe an, să îndeplinească, conform art. 2o din lege, registrele contabile obligatorii.
Apoi, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 2 din Legea nr.82/1991 ˝documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit și aprobat, precum și a celor care le- au înregistrat în contabilitate, după caz˝. Deci administratorul statutar are răspunderea conducerii contabilității în conformitate cu legea.
Starea de insolvență a debitoarei este imputabilă pârâtului întrucât, prin omisiune, nu a condus contabilitatea în condițiile legii și nu au depus la organele fiscale bilanțul contabil, așa cum prevede art. 27 alin. 1, art.30 alin.1 din Legea nr.82/1991 raportat la art.73 lit.e din Legea nr.31/1990, obligație ce revine administratorului societății debitoare.
În lipsa evidenței contabile nu s-au putut identifica obligațiile fiscale ale debitoarei.
Având în vedere faptul că potrivit art.71 din Legea nr. 31/1990, obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, instanța a avutîn vedere și dispozițiile art.2009 - 2012 Cod civil, potrivit căruia mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar și de culpa comisă în executarea mandatului.
Fapta ilicită nu trebuie neapărat să constea într-o acțiune, dar poate consta și în omisiunea, inacțiunea ilicită, în neîndeplinirea unei activități ori neluarea unei măsuri când această activitate trebuia, potrivit legii să fie întreprinsă.
O societate comercială nu poate funcționa viabil în condițiile în care administratorul statutar manifestă un dezinteres total în ceea ce privește condițiile minime pentru funcționare societății.
Acesta este raportul de cauzalitate între fapta culpabilă a administratorului statutar, constând în nerespectarea și neaplicarea legii, și prejudiciul creat creditorilor prin intrarea în faliment a societății.
Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din Lege presupune existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor debitorului insolvent.
Prejudiciul creditorilor rezidă în imposibilitatea acesteia de a-și realiza creanțele scadente din cauza faptului că administratorul statutar sau altă
2
persoană au cauzat starea de insolvență, astfel că debitorul nu a mai putut achita datoriile exigibile cu fondurile bănești disponibile. O parte din pasivul societății va fi suportat de administratorii statuari pentru că datorită faptelor săvârșite de către ei, debitorul a ajuns în stare de insolvență.
Prejudiciul este cauzat direct debitorului persoană juridică și numai indirect creditorilor.
Prin urmare, dovada legăturii dintre fapta ilicită, culpabilă a administratorului societății debitoare este dovedită, astfel că cererea formulată în condițiile art.138 alin.1 lit. d din legea insolvenței a fost admisă.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâtul T. F. prin care a solicitat admiterea
recursului, casare sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare T. ui S. .
Pârâtul arată că sentința recurată este nelegală întrucât nu a fost citat de la adresa corectă, respectiv Z. str. M.E. nr.58, astfel că în aceste condiții nu și- a putut pregăti apărarea asupra debitelor care s-au acumulat de la data dizolvării până în prezent adică_ . Mai arată faptul că nu a mai fost citat de la data dizolvării până în prezent.
Analiza recursului formulat prin raportare la înscrisurile depuse în fața instanței de recurs potrivit disp. art.305 C.pr.civ. evidențiază următoarele:
Copia buletinului de identitate al recurentului evidențiază că începând cu data de 4 august 2003 acesta avea domiciliul în municipiul Z. str. M. E. nr.58 iar înscrisurile eliberate de ORC evidențiază aducerea la cunoștință a aspectelor relevate de înscrisul prezentat și acestei entități.
Reclamanta D. G. a F. P. S. prin cererea de antrenară a răspunderii formulate împotriva pârâtului T. F. a indicat adresa de domiciliu ca fiind în Z. str. Pictor I. Sima nr.15 ap.12, domiciliul de unde pe întreg parcursul procedurii instanța a procedat la îndeplinirea actelor de procedură.
Înscrisurile prezentate evidențiază prezența motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.5 C.pr.civ. astfel că în baza art.312 C.pr.civ. și a dispozițiilor legale enunțate Curtea va admite recursul și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în vederea îndeplinirii procedurii de citare a pârâtului în condițiile art.7 alin.3/1 din LPI, la adresa indicată de recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul T. F. împotriva sentinței civile nr.5549 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al T. ui S. pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. P. A. M. C. M. S.
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond. DP
GREFIER
V. D.
3
| ← Sentința civilă nr. 2493/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 5613/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
