Decizia civilă nr. 3484/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3484/2013
Ședința publică de la 22 Martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE G. -A. N.
Judecător S. Al H. Judecător M. B. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - A.V.A.S. împotriva sentinței civile nr.2631 din_ pronunțată înd osarul nr._ al T. ui Specializat C. ,, privind și pe creditor D., intimat SC C. I. S. PRIN LICHIDATOR J. CII C. S., intimat SC C. I. S., având ca obiect procedura insolvenței închiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă practician în insolvență Mărginean SA în reprezentarea intereselor lichidatorului judiciar, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Se mai menționează faptul că la data de 15 martie 2013 s-a înregistrat întâmpinare formulată de lichidatorul judiciar.
C., efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
Reprezentanta lichidatorului judiciar depune la dosar delegația de reprezentare și învederează instanței că nu are alte cereri sau excepții de formulat.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, C., după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Lichidatorul judiciar, prin reprezentant, solicită respingerea recursului, conform argumentelor expuse pe larg prin întâmpinare, pe care le susține în totalitate.
C. reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr.2631 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Specializat C. s-a respins, ca inadmisibile, obiecțiunile formulate de A. B. împotriva cererii de închidere a procedurii insolvenței, formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei SC C. I. S. ,
C. I. C. S. .
S-a admis cererea lichidatorului judiciar C. I. C. S., formulată în cadrul procedurii insolvenței debitoarei SC C. I. S., CUI 10502942, J_, și, în consecință:
S-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC C. I.
S. în condițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006.
S-a dispus radierea debitoarei SC C. I. S. din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.
S-a dispus notificarea prezentei sentințe Direcției Generale a Finanțelor P. e a județului C. și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.
S-a încuviințat onorariul lichidatorului judiciar C. I. C. S., în sumă de 3000 lei + TVA = 3720 lei, și cheltuielile de lichidare avansate de C.
I. C. S., în sumă de 466,62 lei, care urmează a fi achitate din fondul de lichidare constituit conform art. 4 din Legea nr. 85/2006.
S-a descarcat lichidatorul judiciar de îndatoriri și responsabilități.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin raportul de activitate depus la dosarul cauzei la data de 30 mai 2012, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii insolvenței în temeiul disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006, având în vedere lipsa de disponibilitate a creditorilor pentru a avansa cheltuielile pentru continuarea procedurii insolvenței, creditorii fiind convocați, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Analizând disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006 invocate în cauză de către lichidator, judecătorul sindic reține că incidența acestora poate interveni în orice stadiu a procedurii, în ipoteza în care nu există bunuri în averea debitorului ori acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Spre deosebire de disp. art. 129 din Legea nr. 85/2006 care reglementează posibilitatea depunerii obiecțiunilor la raportul final, în ipoteza în care închiderea procedurii insolvenței intervine după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, legiuitorul reglementând așadar o altă situație în procedura insolvenței, disp. art. 131 nu reglementează vreun drept al creditorilor de a se opune închiderii procedurii, în condițiile în care aceasta este întemeiată pe dispozițiile din urmă. Mai mult decât atât, prin Legea nr. 277/2009, legiuitorul a exclus în mod expres aplicabilitatea în cauză a prev. art. 129 din Legea nr. 85/2006.
Așadar, față de aceste aspecte, judecătorul sindic a apreciat că nici anterior modificării intervenite prin Legea nr. 277/2009 și cu atât mai puțin ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ, creditorii nu aveau deschisă calea obiecțiunilor, decât în ipoteza închiderii procedurii, după lichidarea bunurilor din averea debitoarei și a întocmirii raportului final și a situațiilor financiare finale, situație reglementată de disp. art. 129 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, din această perspectivă obiecțiunile formulate de către creditoarea A. împotriva cererii de închidere a procedurii întemeiate pe disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006, apar ca fiind inadmisibile.
În subsidiar, judecătorul sindic a reținut că pretinsele obiecțiuni ale creditoarei, au ca și premisa, neexercitarea de către lichidatorul judiciar a cererii reglementate de disp. art. 138 alin.1 din Legea nr.85/2006, creditoarea expunând de fapt motivele unei cereri de antrenare a răspunderii, întemeiată pe disp. art. 138 lit. d din lege.
Așadar, toate susținerile invocate de creditoarea A., vizează aspecte legate de antrenarea răspunderii administratorilor, creditoarea susținând că procedura nu poate fi închisă fără atragerea răspunderii acestora.
În mod evident o atare apreciere nu poate fi primită, fiind lipsită de temei juridic, întrucât prin procedura reglementată de Legea nr. 85/2006, legiuitorul nu a instituit obligativitatea, nici măcar a exercitării acțiunii în răspunderea patrimonială, și cu atât mai puțin a atragerii efective a răspunderii, decât în condiții bine determinate și reglementate prin disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006, scopul legiuitorului nefiind acela de a institui răspunderea patrimonială a vreunei persoane prin doar simpla deschidere a procedurii insolvenței, așa cum încearcă creditoarea să susțină prin obiecțiunile formulate.
Pe de altă parte, disp. art. 138 alin.1 și 3 din Legea nr. 85/2006 conferă în primul rând calitate procesuală pentru promovarea unei cereri de antrenare a răspunderii, administratorului judiciar sau lichidatorului, iar în subsidiar, comitetului creditorilor sau creditorului care deține cel puțin jumătate din valoarea tuturor creanțelor, cei din urmă fiind obligați ca în prealabil promovării cererii, să solicite autorizarea formulării unei astfel de cereri.
Or, atâta timp cât în cauză, creditoarea A. B. nu îndeplinește condițiile reglementate de dispozițiile anterior citate, nu are deschisă calea formulării nici unei astfel de cereri.
Analizând cererea formulată de lichidatorul judiciar, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Derularea procedurii insolvenței a avut loc sub supravegherea administratorului judiciar, ulterior lichidator judiciar și sub controlul judecătoresc al judecătorului sindic. În cadrul procedurii, lichidatorul a constatat că debitoarea nu deține nici un fel de bunuri care, în urma valorificării, ar fi putut conduce la îndestularea creditorilor ale căror creanțe au fost înscrise în tabelul definitiv al creanțelor.
Față de aceste împrejurări, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii insolvenței întemeiat pe disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006 în orice stadiu al procedurii prevăzute de această lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitoarei ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii prin care se va dispune și radierea debitorului din registru în care este înmatriculat.
Analizând cele învederate de lichidatorul judiciar cu privire la situația averii debitoarei, prin prisma dispozițiilor sus evocate, judecătorul sindic a constatat că aceste dispoziții sunt pe deplin incidente, în averea debitoarei nefiind nici un fel de bunuri de valorificat pentru îndestularea creditorilor și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze vreo sumă de bani pentru continuarea procedurii insolvenței.
Ca atare, judecătorul sindic a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 131 din Legea nr. 85/2006 pentru închiderea procedurii insolvenței, în condițiile în care nu există nici un fel de bunuri de valorificat și nici unul din creditori nu a arătat că înțelege să avanseze suma pentru o eventuală continuare a procedurii, astfel încât cererea lichidatorului urmează a fi încuviințată, urmând să se dispună închiderea procedurii, iar în temeiul disp. art. 135 și 136 din același act normativ, să se dispună și notificarea prezentei hotărâri D.G.F.P. C. și O.R.C de pe lângă
Tribunalul Cluj, precum și descărcarea lichidatorului de îndatoriri și responsabilități.
În temeiul art. 4 alin.4 din Legea nr. 85/2006, se va încuviința onorariul lichidatorului judiciar în cuantum de 3.000 lei + TVA = 3.720 lei și se va încuviința în parte cheltuieli de procedură în limita sumei de în limita sumei de 466,62 lei, care urmează a fi achitate din fondul de lichidare constituit conform art. 4 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - A.V.A.S. solicitând admiterea recursului, modificarea hotararii atacata în sensul admiterii obiecțiunilor formulate și, pe cale de consecință, continuarea procedurii de lichidare a debitoarei cu respectarea etapelor procedurale prevăzute de lege
.
În motivele de recurs se arată că închiderea procedurii in temeiul prevederilor art.131 din Legea 85/2006 este prematura intrucat lichidatorul judiciar desemnat avea obligatia nu numai sa constate ca societatea nu mai detine bunuri in patrimoniu si sa solicite inchiderea procedurii, ci si sa analizeze si sa prezinte in rapoartele sale de activitate motivele pentru care bunurile evidentiate in situatiile financiar - contabile intocmite pentru perioada anterioara deschiderii procedurii nu se mai regasesc in patrimoniul debitoarei.
Închiderea procedurii s-a facut fara efectuarea unei analize in detaliu si completa a situatiei financiare a debitorului, precum si a aspectelor ce ar putea fi imputabile administratorilor statutari ai societatii.
Inchiderea procedurii prin invocarea neavansarii sumelor de catre creditori apare ca o sanctiune pentru creditorii care nu pot avansa sumele necesare continuarii lichidarii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, CII C. S. în calitate de lichidator judiciar al SC C. I. S. solicită respingerea recursul formulat si menținerea sentinței așa cum a fost pronunțata.
Recursul este nefondat pentru următoarele motive:
Raportul final cu propunerea de închidere a procedurii în temeiul art.l3l din lege a fost comunicat creditorilor.
Conform art. 131 din Legea 85/2006, în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care va dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Dispozițiile art.131 din Legea nr.85/2006 astfel cum au fost acestea modificate prin OUG nr.173/_ statuează că în orice stadiu al procedurii prevăzute de legea insolvenței dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii.
Legiuitorul așadar a instituit o normă imperativă prin care în ipoteza inexistenței bunurilor în patrimoniul debitoarei sau a insuficienței fondurilor necesare continuării procedurii să determine închiderea procedurii.
Scopul procedurii fiind enunțat de dispozițiile art.2 din cuprinsul Legii nr.85/2006 legiuitorul a apreciat că în măsura în care datorită lipsei fondurilor nu mai poate fi atins acest scop este contrar interesului economic general să se dispună continuarea procedurii.
Judecătorul sindic în mod corect a apreciat că sunt incidente dispozițiile art.131 din legea privind procedura insolvenței atâta timp cât niciun creditor nu s-a oferit să avanseze sumele necesare pentru continuarea procedurii iar bunurile în patrimoniul debitoarei nu sunt identificabile în materialitatea lor .
Aserțiunile recurentei referitoare la instituirea doar a unei facultăți în favoarea judecătorului sindic în acest context nu pot fi primite norma fiind una imperativă așa cum corect a reținut și judecătorul sindic.
Susținerile recurentei referitoarea la posibilitatea utilizării fondului de lichidare prev. de art.4 alin.4 din lege executarea silită în condițiile art.126 sau atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere și de supraveghere sau a oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului, în condițiile art.138 nu se bazează pe argumente, limitându-se la a face trimitere la alte posibilități de acoperire a cheltuielilor administrative, introducând o confuzie între cheltuielile de procedură și sumele care ar putea fi destinate acoperirii pasivului.
Indicarea drept sursă a fondurilor necesare continuării procedurii a fondurilor stabilite de art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006 nu poate fi primită având în vedere conținutul prevederilor art.131 din Legea nr.85/2006, intenția legiuitorului fiind aceea de a institui un caz special de închidere a procedurii pentru ipotezele în care nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Continuarea procedurii ar fi fost posibilă doar în situația în care creditorii ar fi avansat sumele necesare îndeplinirii acestui obiectiv.
Regula stabilită prin art. 131 transferă toate riscurile în sarcina creditorilor, atunci când raportul dintre beneficiile scontate, în caz de continuare a procedurii, și costurile acestei operațiuni devine incert, soluția fiind justificată de interesul statului pentru asanarea cu celeritate a mediului de afaceri.
Eliminarea acelor entități aflate în stare de insolvență, care există doar formal, neavând nici resurse și nici șanse de redresare, trebuie să fie realizată rapid, la costuri minime și cu utilizarea chibzuită a fondului de lichidare.
Aserțiunea că lichidatorul judiciar nu și-ar fi îndeplinit întocmai atribuțiile legale și nu ar fi efectuat demersuri suficiente pentru a identifica persoanele responsabile de starea de insolvență nu poate fi primită cât timp creditoarea nu a formulat nicio contestație împotriva modului în care lichidatorul judiciar a înțeles să își îndeplinească obligațiile. De asemenea în situația în care creditoarea deținea date suficiente despre persoana responsabilă de starea de insolvență a debitoarei avea posibilitatea să formuleze o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006. Se poate observa că judecătorul sindic nu a fost sesizat de masa credală sau de creditorul majoritar cu o acțiune în acoperirea pasivului și nu a împiedicat exercitarea acestui drept, lăsat de altfel, de legiuitor la latitudinea creditorilor.
Recursul apare în consecință ca fiind nefondat nici unul din motivele de recurs invocate nefiind prezent astfel că în temeiul dispozițiilor art.312 C.pr.civ. C. va respinge recursul declarat de A.V.A.S. împotriva sentinței civile nr.2631 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Specializat C., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I DE
Respinge recursul declarat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - A.V.A.S. împotriva sentinței civile nr.2631 din_ pronunțată înd osarul nr._ al T. ui Specializat C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 martie 2013.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
G.
A. N.
S.
AL H.
M.
B. A.
B.
red.S.AL H./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.Moțu F.
| ← Sentința civilă nr. 3563/2013. Procedura insolvenței | Decizia civilă nr. 11810/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
