Decizia civilă nr. 417/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
DECIZIE CIVILĂ Nr. 417/2013
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător DP
Judecător A. -I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea D. G. A F.
P. S. împotriva sentinței civile nr. 4540 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al T. ui S. în contradictoriu cu intimații SC D.
E. SRL Z., SC D. E. SRL Z. PRIN LICHIDATOR J. S. P. I.
I., D. N. N., B. A. C. F., având ca obiect Angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 .
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea practicianului în insolvență - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului.
La data de_ ,_ și_ se înregistrează din partea intimaților, D. și B. - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
C U R T E A ,
Prin sentința civilă nr. 4540 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al T. ui S. a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de creditorul D.G.F.P. S. pentru atragerea răspunderii administratorilor statutari D. N. N. și B. A. C. F. pentru suportarea pasivului social al debitoarei S. "D. E. "; SRL Z. .
În considerente se reține că creditorul D.G.F.P. S. a solicitat obligarea pârâților D. N. N., B. A. C. F. să suporte pasivul social al debitoarei SC D. E. SRL Z., arătând în motivare următoarele:
În balanța aferentă lunii octombrie 2011 în patrimoniul debitoarei a existat un stoc de marfă în valoare de 48.848,68 lei, care nu a fost predată administratorului statutar.
Debitoarea a efectuat vânzări de bunuri în valoare de 16.129 lei, fapt ce rezultă din balanță și decont TVA, însă în raport se face mențiunea că nu au existat transferuri patrimoniale în urmă cu 120 zile înaintea deschiderii procedurii.
În contabilitate nu sunt evidențiate aceste operațiuni.
Din raportul lichidatorului judiciar rezultă că, într-adevăr, în patrimoniul debitoarei a existat un stoc de marfă în valoare de 48.848,68 lei evidențiat în balanța aferentă lunii octombrie 2011. La data de_ s-a întocmit procesul verbal de deteriorare a mărfii în valoare de 28.848,7 lei care a fost scoasă de evidențele contabile.
În aceiași perioadă s-a vândut marfă în valoare de 16.129 lei + TVA, total în valoare de 20.000 lei care a fost cuprinsă în declarația 300 privind TVA depusă la organul fiscal.
Aceste operațiuni fac parte din activitatea curentă a debitoarei și justifică lichidarea legală a stocului de marfă.
Având în vedere cele ce preced, instanța a respins ca nefondată cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a părților.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. G. a F. P. a județului S.
prin care solicită admiterea recursului, modificarea hotararii atacate, in sensul admiterii cererii de angajare a raspunderii administratorilor debitoarei S. D. EXECUTIV SRL, respectiv D. N.N. si B. A C. F. .
În motivarea recursului se arară că instanța de fond dupa o analiza sumara si intr-un mod exhaustiv, fara a solicita si analiza cu documente justificative (financiar contabile) sustinerile lichidatorului respinge cererea formulata de creditorul DGFP S. .
Exista o contradicte intre cele mentionate de lichidator si scriptele de la dosar (balanta si decont TVA trim IV 2011) din aceste inscrisuri rezulta faptul ca in octombrie 2011 -debitoarea detinea marfuri, iar in trim.IV 2011 debitoarea a efectuat livrari de bunuri/servicii in valoare de 16.129 lei, iar paradoxal in raport se arata la capitolul "transferuri patrimoniale efectuate inaintea desfasurarii procedurii" ca nu au fost efectuate transferuri patrimoniale in urma cu 120 zile inaintea deschiderii procedurii insolventei.
Instrainarea totala sau partiala a marfurilor existente in sold la_, precum si neconducerea evidentei contabile conform prevederilor legale sunt elemente de angajarea raspunderii persoanelor vinovate.
In concluzie apreciază existenta unor fapte imputabile administratorului și a existentei raportului de cauzalitate între faptele administratorului respectiv: diferentele dintre valoarea marfurilor existente in sold la data de_ si valoarea de vanzare a acestora si nici cu privire la modul de incasare a contravalorii bunurilor/serviciilor prestate in trim.IV 2011 in valoare de 16.129 lei, precum si lipsa din patrimoniu a marfii in valoare de 48.848,68 lei.
Fata de cele ce preced rezulta fara putinta de tagada ca starea de insolventa a socitatii se datoreaza nerespectarii de catre administrator a legislatiei in materie contabila.
Cu privire la încălcarea prevederilor art. 138, lit. a si d, este de netăgăduit că administratorii statutari - D. N. N. si B. C. F. se află în situatia prevăzută la lit.a si d art.138 din Legea nr.85/2006 .
Prin întâmpinarea formulată, intimata I. I. Z.
a solicitat respingerea recursului ca netemeinic si nefondat.
În motivare arată că în urma numirii in calitate de lichidator a notificat societatea debitoare cu privire la deschiderea procedurii falimentului si obligatiile ce revin administratorilor statutari in prinvinta depunerii documentelor contabile si a predarii bunurilor din patrimoniu. In urma notificarii, administratorul statutar D. Nicola a pus la dispozitie bilanturile contabile pe anii 2009-2011 si balantele de verifiare aferente, precum si ultima balanta pe anul 2012 aferenta lunii februarie. De asemenea a instiintat lichidatorul prin adresa scrisa faptul ca societatea nu mai are bunuri in evidenta, nu s-au efectuat plati si transferuri in ultimele 120 zile anteroare deshiderii falimentului.
Examinând recursul, instanța reține următoarele:
Creditoarea recurentă a formulat cerere pentru antrenarea răspunderii administratorilor debitoarei întemeiată pe art. 138 lit. a și d din Legea nr. 85/2006.
Conform dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la
ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților.
Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni.
Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor.
Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă.
Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate de unde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i.
DGFP S. arata faptul ca lichidatorul judiciar nu a precizat faptul ca in patrimoniul debitoarei a existat un stoc de marfa de 48.848,68 lei - evidentitat si in balanta aferenta lunii octombrie 2011. In fapt, in data de_ a fost intocmit un proces-verbal de deteriorare in urma analizei stocului de marfa prin care s-a scos din evidenta marfa deteriorata in valoare de 28.848,7 (conform listei de inventar). De asemena a avut loc o vanzarea din stocul de marfa in valoare de 16.129 lei +TV A (20.000 lei), vanzare ce a avut loc in trim IV 2011 si care a fost inregistrata in declarația 300 privind TVA. Astfel soldul la sfarsitul lunii octombrie 2011 la contul 371 este O avand in vedere iesirile de 28.848 lei si 20.000 lei. In balanta aferenta lunii noiembrie stocul de marfa nu mai este evidentiat. In perioada functionarii societatii, nu au existat in patrimoniu bunuri de natura mijloacelor fixe, astfel incat nu au avut loc transferuri patrimoniale, debitoarea neavand nici un bun un patrimoniu.
In ceea ce priveste vanzarea de marfuri in suma de 16.129 lei plus TVA, aceasta vanzare a avut loc in cursul desfasurarii normale a activitatii curente desfasurate de debitor. Conform art.82 al Legii 85/2006 - nu se poate cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, facut de debitoare in cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente. Desfasurarea normala a activitatii curente consta in efectuarea actelor si operatiunilor obisnuite in perioada dinaintea aparitiei starii de insolventa. Astfel prin acte incheiate in cursul activitatii normale se intelege orice acte prin care a fost derulata o activitate conforma obiectului de activitate, ori ce acte de incasare sau plati privitoare la activitati de realizare a obiectului de activitate. Astfel, van zarea de marfuri in suma de 16.129 lei inaintea deschiderii procedurii falimentului nu constituie un transfer patrimonial fraudulos si nu a fost facut in dauna creditorilor debitoarei ci a fost efectuat in conformitate cu obiectul de activitate al debitoarei. Vanzarea a fost evidentiata in declarația TVA trimestriala, TVA aferent de 3871 lei fiind avuta in vedere in curpinsul cererii de creanta a DGFP Salai formulat in data de_ . Diferenta de stoc pana la valoarea de 48.848,68 lei, respectiv 28.848,68 lei a fost distrusa prin inventarierea stocului in urma formarii unei comisii de inventar si constatarii deteriorarii acesteia. Conform HG 831/2004, hotarare privind perisabilitatile, in functie de grupa de produse din stoc exista limite de perisabilitate care se pot aplica la stocul existent si care se trec pe costuri in perioada aplicarii acestora. Din datele contabile rezulta ca debitoarea nu a
calculat si nu a trecut pe costuri perisabilitati aferente stocuri lor din ultimii 3 ani care au fost analizati.
Din analiza activitatii debitoarei in ultimii 3 ani anterior deschiderii procedurii rezulta ca in anul 2009 a avut o cifra de afaceri de 169.668 lei. În anul 2010 a avut o cifra de afaceri de 163.399 lei, in anul 2011 societatea si- a restrans activitatea cifra de afaceri fiind 16.129 lei. Prin urmare este evident faptul ca starea de insolventa a fost determinata de scaderea drastica a veniturilor in anul 2011.
Din actele de la dosar rezultă că faptele invocate nu se incadreaza in prevederile art.138 si pentru ca nu exista legatura de cauzalitate intre faptele aratate si aparitia starii de insolventa.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) Cpr.civ, art. 138 (1) din Legea nr. 85/2006 va respinge recursul declarat de D.
G. a F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 4540 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al T. ui S. pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de D. G. a F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 4540 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al T. ui S. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||||
C. | I. | D. | P. | A. | I. | A. M. N. | ȚÂR |
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: DP
| ← Sentința civilă nr. 1245/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 3123/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
