Decizia civilă nr. 577/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a2
DECIZIA CIVILĂ NR. 577/2013
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. P. JUDECĂTOR: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de SC F. SA B., împotriva sentinței civile nr. 2915 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al T. ui S., în contradictoriu cu intimata SC A. SRL Z., SC A. SRL Z. prin administrator judiciar RTZ& P. I., având ca obiect contestație.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 6 și 8 din Legea nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezenta cauză și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.2915 din 07 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ /a2, a respinsă ca inadmisibilă contestația formulată de creditorul SC F. SA B. pentru constatarea că planul de reorganizare judiciară a debitoarei SC A. SRL nu a fost aprobat.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin încheierea civilă nr. 67/C din_ a T. ui S. s-a deschis procedura insolvenței față de debitorul SC A. SRL fiind numit administrator judiciar RTZ & P. SPRL.
În conformitate cu dispozițiile art.94 lit.a din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, debitorul propune un plan de reorganizare judiciară, care a fost supus votului creditorilor în ședința din_ .
Planul de reorganizare și procesul - verbal care cuprinde votul exprimat de creditori au fost depuse la dosarul nr._ de insolvență pentru confirmare, ocazie cu care instanța se va pronunța asupra validității voturilor exprimate.
Pronunțarea instanței asupra procesului - verbal care cuprinde votul exprimat de creditori echivalează cu pronunțarea asupra confirmării sau neconfirmării planului, fapt ce contravine obligației de a păstra secretul
1
deliberării potrivit disp. art.256 Cod procedură civilă, motiv pentru care instanța a respins ca nefondată contestația.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta S. F. S. prin care a solicitat
admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii contestației astfel cum a fost formulată și constatarea faptului că planul de reorganizare nu a fosta probat, întrucât votul exprimat de numita Ciupe G. ca și salariată a debitoarei trebuia cenzurat de administratorul judiciar în temeiul art.100 alin.5 din Legea nr.85/2006.
În motivare se arată că soluția pronunțată apare ca fiind nelegală fiind încălcat dreptul la un proces echitabil asigurat de art.6 pct.1 din CED O raportat la art.21 alin.1 din Constituția României întrucât instanța în mod nelegal a respins cererea ca fiind inadmisibilă susținând că se va pronunța cu privire la validitatea votului exprimat de creditori atunci când se va pronunța supra confirmării ori neconfirmării planului de reorganizare aspecte pe care nu le-a avut la cunoștință astfel că nu a putut să își exprime poziția procesuală cu respectarea exigențelor legale.
Analizând recursul formulat prin raportare la motivele invocate, Curtea reține următoarele
:
Judecătorul sindic a fost investit de către creditoarea S. F. S.A, cu soluționarea unei contestații la procesul verbal al adunării creditorilor din data de_ fiind invocată în drept incidența prev. art.14 alin.7 și art.100 din Legea nr.85/2006.
Judecătorul sindic a reținut că pronunțarea asupra procesului verbal atacat echivalează cu pronunțarea asupra confirmării sau neconfirmării planului fapt ce contravine obligației de a păstra secretul deliberării potrivit art.256 C.pr.civ.
Textul legal invocat în justificarea demersului judiciar al creditoarei art.14 alin.7 din LPI evidențiază că hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul sindic pentru nelegalitate la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul verbal al adunării precum și a creditorilor îndreptățiți care au lipsit motivat de la ședință. Cererea se înregistrează la dosarul cauzei în termen de 5
zile și este soluționată în cameră de consiliu cu citarea persoanelor stabilite în textul art.14 alin.8 din LPI iar procedura pentru planul de reorganizare este cea prevăzută în art.94 și următoarele care este una distinctă.
Omisiunea instanței de verifica îndeplinirea criteriilor stabilite de legiuitor în ceea ce privește titularul cererii de chemare în judecată relevă că nu s-a procedat la o verificare efectivă a pretențiilor titularului cererii.
Trebuie subliniat că adoptarea unei astfel de soluții, nu este în concordanță cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului care statuează că autoritățile trebuie să asigure aplicarea normelor cu claritate și o coerență rezonabilă pentru a evita posibila insecuritate juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de măsurile care însoțesc aplicarea acestei soluții.
Cum Convenția nu își propune să garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33), dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt într- adevăr "auzite", adică examinate conform normelor de procedură de către tribunalul sesizat.
Articolul 6 impune "tribunalului" obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și a cererilor de probatoriu ale părților, cu excepția aprecierii pertinenței (Cauza Van de Hurk împotriva O. ndei, Hotărârea din 19 aprilie 1994, seria A nr. 288, p. 19, paragraful 59, și Cauza Dulaurans
2
împotriva Franței, Hotărârea din 21 martie 2000, Cererea nr._, paragraful 33).
Prima instanță nu a asigurat așa cum s-a evidențiat îndeplinirea acestor exigențe relevând că în fapt nu a cercetat fondul pretențiilor părților atât timp cât nu a fost verificată nici incidența prevederilor legale invocate în cauză nefiind verificată îndeplinirea condițiilor instituite de textul art.14 alin.7 din Legea nr.85/2006.
Susținerile recurentei potrivit cărora în fața primei instanței i s-a încălcat grav dreptul de apărare consacrat de disp. art.24 din Constituția României și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt corecte prima instanță pronunțându-se în raport de o excepție pe care nu a pus-o în discuția părților consemnându-se împrejurarea că părțile prezente subsecvent închiderii fazei probatorii și acordării cuvântului pe fond au pus concluzii pentru soluționarea cauzei în raport de acestea fără a se fi invocat și a se fi solicitat apărările și concluziile părților în raport de excepția inadmisibilității.
Principiul contradictorialității presupune ascultarea poziției procesuale a tuturor părților din proces iar în aplicarea acestuia asigurarea egalității de arme presupune comunicarea documentelor ce urmează a fi avute în vedere la soluționarea cauzei și părții adverse și asigurarea unui interval de timp de natură a formulă apărări în raport de acestea .
Considerentele evidențiate au relevat că în fapt judecătorul sindic nu a soluționat cererea cu care a fost investit în limitele investirii și cu respectarea exigențelor necesare pentru asigurarea unui proces echitabil astfel că devin incident disp. art.312 alin.5 C.pr.civ. recursul urmând a fi admis, sentința casată și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta SC F. SA B. împotriva sentinței civile nr.2915 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a2 al T. ui S. pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. P. A. M. C. M. S.
GREFIER
V. D.
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond.DP
3
| ← Sentința civilă nr. 3376/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 1905/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
