Decizia civilă nr. 5874/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 5874/2013
Ședința publică de la 20 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Judecător C. I.
Judecător A. M. C. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea cererii de revizuire declarată de S. I. împotriva Deciziei civile nr.9613 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Curții de Apel C. în contradictoriu cu intimata SC C. SRL PRIN LICHIDATOR J. PRO I. I. având ca obiect Angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 mai 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 9613 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Curții de Apel C. a fost admis recursul declarat de debitoarea S.C.
C. S.R.L. prin lichidator judiciar PRO I. I. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1850 din 27 martie 2012 pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Tribunalului Maramureș, care a fost modificată în sensul că a fost admisă cererea de chemare în judecată și în consecință a fost obligat pârâtul Ș. I. la suportarea din averea personală a sumei de 64.028,75 lei reprezentând pasivul debitoarei S.C. CONF. TEXTIL S.R.L.
În considerente se reține că potrivit art. 138 din Legea nr.85/2006, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori și orice altă persoană - care au contribuit la ajungerea debitorului în această situație, prin una din faptele enumerate în mod exhaustiv de acest text de lege. Răspunderea întemeiată pe această normă este o răspundere civilă delictuală specială deoarece are ca scop obligarea persoanelor prevăzute în mod expres de text de lege să răspundă cu averea personală pentru datoriile societății pe care au condus-o. De aceea, antrenarea acestei răspunderi presupune ca starea de insolvență a societății debitoare să fie asociată cu săvârșirea uneia dintre faptele expres și limitativ prevăzute de articolul de lege amintit mai sus. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa celui față de care se antrenează răspunderea.
Contrar celor susținute de către judecătorul sindic instanța de recurs a apreciat că în speță sunt îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale. Astfel, în mod pe deplin întemeiat judecătorul sindic a reținut că pârâtul Ș. I. avea calitatea de administrator statutar al debitoarei S.C. Conf Textil S.R.L. față de care s-a deschis procedura falimentului.
Recurentul lichidator judiciar susține în mod întemeiat că din faptul nepredării documentelor contabile de către pârâtul intimat se poate prezuma că aceștia nu au condus contabilitatea în conformitate cu dispozițiile legale, fapt ce a determinat starea de insolvență a debitoarei și prejudicierea creditorilor. Dacă actele contabile ar fi fost întocmite în conformitate cu legea, nu exista nici un motiv pentru care acestea să nu fie predate lichidatorului judiciar, mai ales în condițiile în care nepredarea actelor contabile întrunește și elementele constitutive ale unei infracțiuni și angajează în consecință răspunderea penală a fostului administrator statutar. Din faptul nepredării actelor contabile instanța are singura variantă de a prezuma într-o manieră logică faptul că aceste acte nu sunt predate pentru că nu există, iar în final nu există pentru că nu a fost ținută contabilitatea în conformitate cu legea, faptă prevăzută în enumarea limitativă de la art. 138 din Legea 85/2006.
Instanța de recurs a apreciat că atât cererea de chemare în judecată cât și recursul sunt întemeiate, având în susținere dovezile de comunicare a notificărilor către administratorul statutar, rapoartele de activitate, acesta având cunoștință despre obligațiile ce-i revin, astfel încât atât susținerile acestuia cât și ale instanței de fond că nepredare documentelor contabile nu poate duce la prezumția că pârâtul a cauzat starea de insolvență a debitoarei sunt neîntemeiate. În opinia instanței de recurs, lipsa documentelor contabile, nepredarea acestora și neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale, fac dovada săvârșirii de către administratorul statuar a faptei reglementate de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, prejudiciu fiind constituit din suma de 64.028,75 lei, în condițiile în care corecta ținere a registrelor contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor societății.
Corecta ținere a registrelor contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor societății de Legea nr. 31/1990, care în art. 73 lit. c stabilește că administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar art. 11 din Legea nr. 82/1991 a contabilității prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului statutar.
Răspunderea patrimonială a administratorului statutar al debitoarei poate fi antrenată în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 dacă acesta a comis una din faptele enumerate în mod limitativ de legiuitor în cuprinsul acestui text de lege, faptă care să fi condus debitoarea în stare de insolvență și să prejudicieze creditorii acesteia. Verificând îndeplinirea acestor condiții în cauza dedusă judecății, instanța de recurs a apreciat că aceste cerințe sunt îndeplinite în mod cumulativ în privința pârâtului recurent Ș. I. . Astfel, cerința prejudicierii creditorilor este îndeplinită și decurge din imposibilitatea în care se află aceștia de a-și încasa creanțele scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență. Simpla constatare a stării de insolvență constituie o condiție suficientă pentru angajarea răspunderii, dat fiind că aceasta are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de creditori și implicit prejudicierea acestora. În cauza de față prejudiciul adus creditorilor este de 64. 028, 75 lei, fiind reflectat în tabelul definitiv al creanțelor.
Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi
înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații. În aceste condiții există un raport de cauzalitate direct între neținerea contabilității și starea de insolvență, deoarece o activitate economică care nu se reflectă în nici un act contabil are un scop străin legii, nu poate fi evidențiată, analizată sau ameliorată și se îndreaptă inevitabil spre insolvabilitate.
În baza acestor argumente, având în vedere dispozițiile art. 304 alin. 1 punctul 9 C.p.c., instanța a admis recursul declarat de debitoarea S.C. C.
S.R.L. prin lichidator judiciar PRO I. I. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1850 din 27 martie 2012 pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Maramureș, care a fost modificată în sensul că a admis cererea de chemare în judecată și în consecință a obligat pârâtul Ș. I. la suportarea din averea personală a sumei de 64.028,75 lei reprezentând pasivul debitoarei S.C. CONF. TEXTIL S.R.L.
Împotriva deciziei a formulat cerere de revizuire S. I., solicitând încuviințarea revizuirii, schimbarea în tot a deciziei nr. 9613/R/2012 cu consecința respingerii recursului ca nefondat.
În motivarea cererii de revizuire arată că prin decizia 9613/R/2012 s-a admis recursul intimatului Conf Textil SRL prin lichidator judiciar Pro I. IPURL si s-a antrenat răspunderea subsemnatului in temeiul art. 138 alin(l) lit. d) din legea 85/2006.
Statuând asupra fondului instanța de recurs a reținut in esența ca "_ actele contabile nu au fost predate si daca nu au fost predate se prezuma intr-o maniera logica ca evidenta contabila nu exista".
Pentru a conchide o atare soluție instanța de recurs a avut in vedere
"dovezile de comunicare a notificărilor către administratorul statutar si rapoartele de activitate".
Revizuientul arată că exista in speța de fata documente reținute de partea potrivinica, care nu au fost prezentate nici in dosarul de faliment nr._ si nici in dosarul "bis" nr._ /a1 ~ art.322 pct.5 teza 1-a VCPC.
Curtea a reținut că față de SC Conf Textil srl procedura insolventei s- a deschis sub vechea reglementare din Legea 64/1995 si anume in data de_ prin sentința civila nr.1128 pronunțata in dosarul cu nr.vechi 4027/2005 ulterior devenit_ .
Prin sentința de deschidere a procedurii din_ s-a ridicat dreptul de administrare al debitoarei.
Procedura falimentului s-a declanșat 2 ani si 8 luni mai târziu, respectiv in data de_ prin sentința civila, nr. 1038 pronunțata in același dosar nr._ .
Atât in acțiunea introductiva cat si in recurs se poate observa cum lichidatorul judiciar si-a construit ipoteza incriminatorie exclusiv pe legea 85/2006 iar in fapt pe momentul declanșării falimentului respectiv_ si ulterior acestui moment - ignorând cumva data deschiderii insolventei in_ precum si perioada imediat următoare.
Intre data deschiderii procedurii insolventei in_ si data declanșării falimentului in_ a fost intocmit la un moment dat un
"raport" care s-a dorit a fi cel reglementat de vechea legislație privind cauzele
si împrejurările care au generat starea de incapacitate de plata - in speța este vorba de un raport din_ .
Prin raportul din_ lichidatorul judiciar Pro I. IPURL, printre altele, face expresis verbis 3 afirmații fundamentale si anume: "societatea debitoare a depus parțial la dispoziția administratorului judiciar actele cerute de art.33 (1) din Legea 64/1995 republicata"; "_ a studiat actele contabile depuse de debitoare"; "situația bunurilor debitoarei" a fost analizata " conform balanței întocmite de debitoare pentru luna noiembrie 2005 _";
Potrivit art.33 alin(l) din vechea reglementare in temeiul căreia a fost intocmit raportul din_ dupa deschiderea procedurii debitorul este obligat sa depune, printre altele, actele contabile si registrele activității curente.
Fundamentala si imprejurarea ca prin sentința din_ s-a ridicat dreptul de administrare al debitoarei ceea ce înseamnă ca dupa aceasta data toate atribuțiile administratorului statutar au fost preluate de administratorul judiciar desemnat inclusiv acea de a întocmi evidenta contabila daca era cazul pentru eventuale operațiuni realizate dupa deschiderea insolventei si pana la declanșarea falimentului.
Asa fiind este indubitabil faptul ca debitoarea SC Conf Textil SRL a predat administratorului judiciar Pro I. IPURL actele contabile anterior intocmirii raportului din_, împrejurare de facto recunoscuta si asumata textual prin raportul cu pricina, ceea ce inseamna ca debitoarea a avut evidenta contabila întocmita conform legii la momentul deschiderii procedurii insolventei -_ .
Recurentul a reușit sa inducă in eroare înstanța de recurs prin aceea ca, speculând durata de timp foarte mare de 2 ani si 8 luni intre deschiderea procedurii insolventei (_ ) si declanșarea falimentului (_ ) si-a fundamentat acuzația prevăzuta de art.138 alin(l) lit.d) din actuala reglementare doar pe momentul falimentului si pe probatiunea pendinte si ulterioara acestui moment.
Mai trebuie observat ca si atunci cand a făcut o oarecare probatiune pendinte anului 2006 recurentul a depus la dosarul cauzei doar borderouri de comunicare din lunile octombrie si decembrie 2006 adică cu mult dupa intocmirea raportului din_ .
Examinând cererea de revizuire, instanța constată următoarele:
Revizuientul și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod proc.civ. de la 1865, potrivit căruia "";dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a motivat hotărârea a cărei revizuire se cere";.
Arată că în speță există documentele reținute de partea potrivnică care nu au fost depuse la dosar, respectiv actele contabile primite de la debitoarea SC Confort Textil SRL, ceea ce duce la teza probatorie a dovedirii existenței și predării evidențelor contabile la momentul deschiderii procedurii insolvenței.
În sensul art. 322 pct. 5 Cod proc.civ., poate fi invocat ca act nou pentru revizuirea hotărârii numai un înscris care a existat la data când s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere și pe care partea nu l-a putut prezenta instanței pentru că a fost reținut de partea adversă ori dintr-o împrejurare de forță majoră.
Actele invocate de revizuient nu pot fi considerate înscrisuri noi în sensul art. 322 pct. 5 Cod proc.civ., pentru că deși nu au fost folosite în prezenta cauză în care s-a dat hotărârea atacată, ele au fost cunoscute de părți în timpul judecății, așa încât nimeni nu le împiedica să uzeze de dispozițiile art. 172 și 175 Cod proc.civ. din 1865 pentru a fi administrate în cauză.
Ori condițiile de admisibilitate analizate presupun nu doar ca înscrisul invocat să nu fi fost depus la dosar cu prilejul judecății de fond, ci și ca existența și conținutul său să nu fi fost cunoscute la acel moment.
În cauză condițiile sus arătate nu sunt îndeplinite, deoarece partea cunoștea existența înscrisului de care se prevalează și nu s-a probat existența unei împrejurări mai presus de voința ei care să o împiedice să le depună.
Este vorba de actele contabile pe care chiar revizuientul le-a întocmit.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.322(5) Cpr.civ, va respinge cererea de revizuire formulată și precizată de revizuientul S. I. împotriva deciziei civile nr. 9613 din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ /a1 pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge cererea de revizuire formulată și precizată de revizuientul S.
I. împotriva Deciziei civile nr. 9613 din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._ /a1 pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
DP C. | I. | A. | M. C. M. N. | ȚÂR |
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
| ← Decizia civilă nr. 2187/2013. Răspundere organe de conducere.... | Decizia civilă nr. 1674/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
