Decizia civilă nr. 6131/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a1
DECIZIA CIVILĂ NR. 6131/2013
Ședința publică din data de 27 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: C. P. GREFIER :V. D.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de recurenta SC
H. F. A. S., împotriva sentinței civile nr. 934 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu intimații SC D.
C. S. Z. PRIN ADMINISTRATOR G. I. ȘI G. M. și SC D. C.
S. Z. PRIN LICHIDATOR J. S. I. 2. I., având ca obiect contestație licitație.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.934 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ /a1 a fost admisă în parte contestația formulată de reclamantul SC H. F. A. S. și anulat procesul verbal de adjudecare încheiat la data de_ constatând că acesta nu a fost semnat de contestator.
A fost respins capătul de cerere privind restituirea garanției de participare la licitație.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că SC D. Conserv S. se află în procedura de faliment, iar lichidatorul desemnat I. 2. I. a procedat la inventarierea bunurilor, la expertizarea acestora, a întocmit caietul de sarcini care cuprinde condițiile de participare.
Prima licitație a fost organizată la data de_ când s-a prezentat la locul de desfășurare a licitației reprezentanta contestatoarei, numita V. R. Dina, care a achiziționat caietul de sarcini pentru bunuri imobile proprietatea SC D. Conserv S., conform facturii nr.006/_ și a chitanței nr.010/_ . Factura este semnată de împuternicita V. R. Dina iar chitanța este emisă pentru această factură (f.31).
Așadar, contestatoarea a intrat în posesia caietului de sarcini nu a extrasului care a fost expediat prin e-mail, la data de_ și a avut cunoștință de caracteristicile imobilului.
La licitația organizată pentru data de_ s-a prezentat cu împuternicire d-na V. R. Dina, care a depus în această zi garanția de participare cu O.P. nr.411/_ . De asemenea, a depus declarația administratorului statutar Valea
M. Alexandru conform căruia SC H. Farvin A. S. nu se află în organizare
judiciară sau în faliment, iar datoriile către bugetul de stat sunt achitate la zi. A fost depus actul constitutiv al societății, deci toate actele necesare participării la
licitație, situație în care, în mod corect, lichidatorul judiciar a întocmit procesul- verbal de adjudecare a imobilului la prețul de 397.170 lei plus TVA.
Pe durata de timp până la semnarea procesului-verbal, contestatoarea a revenit asupra deciziei de cumpărare a bunului, acesta nemaifiind semnat de cumpărătoare.
Starea de fapt descrisă rezultă cu claritate, raționând și logic din actele menționate și aflate la dosar, pentru că este cu totul ilogic să achiziționezi caietul de sarcini cu o săptămână înainte, să plătești garanția de participare și să te prezinți la licitație și să declari că nu ai participat la licitație. Această concluzie se bazează pe actele menționate și pe rapoartele și alte acte încheiate de lichidator.
Nu este real și nici posibil aserțiunea contestatoarei că lichidatorul a modificat caietul de sarcini cu câteva ore înainte de licitație, câtă vreme acesta, așa cum s-a arătat, a fost cumpărat cu o săptămână înainte. Dimpotrivă, această aserțiune confirmă că petenta a participat la licitație prin reprezentant.
Culpa pentru revenirea la decizia de a cumpăra imobilul și nesemnarea procesului-verbal de adjudecare aparține contestatoarei, astfel că aceasta va pierde garanția de participare, sancțiune prevăzută în caietul de sarcini.
Din formularea pct.22 din caietul de sarcini rezultă că nesemnarea procesului-verbal de adjudecare, pe lângă pierderea garanției, constă în anularea vânzării cu obligația de reorganizare a licitației.
Având în vedere că nefinalizarea licitației se datorează culpei contestatoarei, aceasta nu beneficiază de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta SC H. F. A. S.
prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate și pe fond admiterea în totalitate a contestației formulate în sensul admiterii capătului de cerere privind obligarea lichidatorului la restituirea garanției de participare la licitație în valoare de 39.717 lei.
În motivare se arată că prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj la data de_, așa cum a fost aceasta precizată ulterior, a solicitat constatarea nulității procesului-verbal de licitație din data de_ și, în consecință, obligarea lichidatorului la restituirea garanției de participare la licitație în valoare de 39.717 lei, precum și cheltuieli de judecată. Cererea a fost
întemeiată pe împrejurarea că lichidatorul le-a comunicat, chiar in ziua licitației, înainte de începerea Ședinței de licitație, o formă nouă, total diferită a caietului de sarcini, în care erau consemnate anumite aspecte diferite fata de caietul de sarcini inițial (prezentate pe larg in justificarea contestației noastre), care i-au determinat să le modifice decizia de a oferta pentru achiziționarea bunurilor debitoarei.
Prin Sentința civilă nr. 934/_, instanța de fond a decis admiterea în parte a acțiunii noastre. Mai exact, s-a constatat nulitatea procesului-verbal de licitație din data de_, dar s-a respins capătul de cerere privind obligarea lichidatorului la restituirea garanției de participare la licitație si la plata cheltuielilor de judecata.
Motivul de recurs prevăzut de disp. art.304 pct.9 Cod procedura civila - hotărârea este nelegala, fiind rezultatul unei interpretări eronate a legii.
Au fost greșit interpretate in cauza disp.art. 510 alin.l teza I Cod proc.civ. . care dispune că executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitație, a oferit prețul de vânzare potrivit dispozițiilor art. 509.
Judecătorul fondului se află într-o gravă confuzie în ceea ce privește etapele desfășurării procedurii de licitație în vederea lichidării patrimoniului unui debitor aflat în insolvență. Astfel, acesta a pus semnul egalității între "participarea" la licitație și "formularea unei oferte", ceea ce este ilogic și nelegal.
Participarea la licitație semnifica actele /faptele procedurale de: achiziționare de către persoana interesata a caietului de sarcini al bunurilor scoase la vânzare prin licitație; prezentă la termenul și locația stabilite pentru derularea licitației. Simpla prezență nu înseamnă însă, implicit, și faptul că a fost formulată o ofertă de cumpărare.
Oferta de cumpărare este un act distinct, care trebuie să fie exteriorizată expres în cadrul Ședinței de licitație, neputând fi dedusă în alt mod decât prin semnarea procesului verbal care consemnează formularea ofertei de cumpărare in cadrul acelei ședințe de licitație.
În clarificarea acestei noțiuni erau relevante prevederile art. 510 alin. (1) teza I C.proc.civ . care utilizează expressis verbis sintagma "a oferit" prețul de vânzare Ia termenul de licitație potrivit disp. art. 509 Cod proc.civ. (adică urmare a strigărilor efectuate de executor).
Așadar, pentru ca un participant la licitație să poată fi declarat adjudecatar este nevoie de o concretizare exterioară a consimțământului său în sensul achiziționării bunurilor vândute în viziunea legiuitorului, numai manifestarea intenției de achiziționare a bunurilor la termenul de licitație produce efecte juridice.
Societatea nu a formulat o ofertă de achiziționare a bunurilor scoase la licitație, nici prin administratorul statutar si nici prin persoana delegata la termenul de licitație sa reprezinte societatea,
In clarificarea noțiunii de oferta de cumpărare sunt relevante si art. 511 C.proc.civ. care dispune că executorul va întocmi un proces-verbal despre desfășurarea și rezultatul fiecărei licitații. în procesul-verbal vor fi menționați toți cei care au participat la licitație, sumele oferite de fiecare participant, precum și adjudecatarul imobilului.
Textul face din nou referire la oferta formulată de fiecare participant, această formulare reprezentând un argument în plus pentru cele susținute mai sus.
Reducând situația la o problemă de logică elementară, de ce ar fi refuzat reprezentantul societății să semneze procesul-verbal de licitație prin care erau declarați adjudecatari dacă, cu doar câteva momente înainte, tot el ar fi licitat (formulat ofertă) pentru achiziționarea bunurilor executate.
Instanța de fond a aplicat in mod greșit doar parțial disp. art. 511 teza a treia Cod proc.civ. care consacra necesitatea semnării procesului verbal încheiat de executor de către "adjudecatar". Aceasta semnare este de fapt proba exprimării consimțământului participantului la licitație de a oferta si a-si adjudeca astfel bunurile scoase la licitație. In lipsa semnăturii pe procesul verbal, proba acestui consimțământ si oferte nu poate fi nici prezumat si nici dovedit cu alt mijloc de proba.
Instanța de fond in mod greșit nu a aplicat disp. art. 1207 alin.l si 2 pct.2 teza a doua cod civil si 1214 Cod civil prin care invoca nulitatea intregii proceduri de licitație generate de modificarea caietului de sarcini posterior plații garanției de participare. Acest aspect vicia intreaga procedura, conducând la concluzia culpei lichidatorului si nicidecum a societății. Culpa acestuia trebuia sancționată prin obligarea la restituirea garanției de participare si nu la respingerea acesteia.
Hotărârea este netemeinica, fiind rezultatul unei aprecieri eronate a probelor administrate, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 indice 1 Cod proc.civ.
Judecătorul fondului a apreciat eronat starea de fapt si probele administrate in dovedirea acesteia prin aceea că reține că: "Așadar, contestatoarea a intrat în posesia caietului de sarcini, nu a extrasului care a fost expediat prin e-mail, la data de_ Și a avut cunoștință de caracteristicile imobilului" (fila 2 din sentința atacată)
Din actele dosarului rezulta fara dubiu ca au existat doua caiete de sarcini.
Cu toate acestea instanța de fond omite sa se pronunțe asupra situației celui de-al doilea caiet de sarcini, mai ales in condițiile in care paratul nu a prezentat nicio explicație asupra modului si momentului in care a apărut cel de-al doilea.
Desi retine in considente ca un caiet de sarcini a fost achiziționat de recurenta reclamanta conform facturii nr.006/_ si achitat cu chitanța nr.010/_, il considera implicit ca fiind unicul caiet, adică tocmai cel contestat de reclamanta si care a si justificat refuzul de a mai oferta. împrejurarea ca suntem in posesia exemplarelor originale ale ambelor caiete de sarcini in discuție, răstoarnă probatoriu analiza trunchiata din considerentele hotărârii atacate. Existenta celor doua caiete de sarcini confirma susținerea reclamantei recurente ca cel de-al doilea caiet(care conținea alte date decât cele din caietul de sarcini achiziționat inițial) a fost înmanat in ziua licitației reprezentantului nostru, justificând astfel refuzul de a mai oferta.
Referirile instanței cu privire la faptul ca s-ar fi comunicat prin email pe_ caietul de sarcini cea fost contestat prin prezentul litigiu si ca ar fi avut deci cunoștința de conținutul lui, nu este probat in niciun mod. La dosar nu există vreo dovadă de comunicare prin email între cele două părți a unui pretins extras din caietul de sarcini modificat, in alta zi decât chiar ziua licitației.
împrejurarea că există două caiete de sarcini distincte, complete Și aflate în original în posesia contestatoarei este de netăgăduit. Reiese de aici că aceste caiete de sarcini au fost comunicate în mod succesiv contestatoarei, mai exact prima dată varianta incompletă (în_ ), iar în data de_, după achitarea garanției de participare, varianta completă, care conținea toate mențiunile care ne-au determinat să nu mai formulăm ofertă de achiziționare.
In mod greșit si nelegal instanța de fond a aplicat prezumții judecătorești in cauza, fiind greșit interpretate si aplicate astfel disp. art. 1199 Cod civil.
Se retine de judecătorul fondului că "Starea de fapt descrisă rezultă cu claritate, rationând Și logic din actele menționate Și aflate la dosar, pentru că este cu totul ilogic să achiziționezi caietul de sarcini cu o săptămână înainte, să plătești garanția de participare Și să te prezint la licitate Și să declari că nu ai participat la licitație".
Prin urmare instanța a aplicat o prezumție: pornind de la faptul ca s-a cumpărat un caiet de sarcini, a prezumat nejustificat ca ar fi fost tocmai cel care am susținut ca a fost modificat si care a justificat neofertarea la_ . Aceasta prezumție nu putea fi aplicata in condițiile in care existau acte scrise contrare - primul caiet de sarcini (care nu dădea detalii) si al doilea caiet de sarcini ( cel care prevedea detalii necontinute in primul caiet). Aceste doua acte trebuiau sa conducă la concluzia ca cel de-al doilea modificat a fost comunicat la o data ulterioara achiziționării primului caiet de sarcini.
În primul rând, s-a susținut faptul că nu s-a formulat nici o ofertă de achiziționare a bunurilor scoase la licitație, lichidatorul necontestând această stare de fapt.
În al doilea rând, concluzia la care ajunge judecătorul fondului este una greșită, explicația pentru înșiruirea de evenimente redată fiind aceea că societatea și-a reconsiderat poziția în timpul Ședinței de licitație ca urmare a comunicării unui caiet de sarcini diferit de cel inițial, în baza căruia fusese luată decizia de a achita garanția de participare.
Aserțiunea instanței in sensul ca "nu este real si nici posibil ca lichidatorul sa fi modificat caietul de sarcini cu câteva ore înainte de licitație, cata vreme așa cum s-a arătat, a fost cumpărat cu o săptămâna înainte" nu are niciun fundament
, fiind simple speculații ale instanței, in condițiile in care nu a respins motivat, in condițiile art. 261 pct.5 Cod procedura civila, apărarea societății si efectul probator al unei probe certe: existenta unui alt caiet de sarcini care conținea alte mențiuni.
Judecătorul sindic a apreciat si interpretat eronat art. 22 din caietul de sarcini (ambele variante) acordându-i un înțeles total diferit de cel rezultat din aplicarea corecta a regulilor de interpretare ale actului juridic civil.
Art. 22 din Caietul de sarcini: Adjudecatarul este obligat să semneze în termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data adjudecării, contractul de vânzare- cumpărare. Dacă la expirarea acestui termen adjudecatarul refuză să semneze contractul de vânzare-cumpărare, acesta pierde garanția de participare. "
Interpretarea eronata data de judecătorul fondului în considerentele hotărârii atacate: "nesemnarea procesului-verbal de adjudecare, pe lângă pierderea garanției, constă în anularea vânzării cu obligația de reorganizare a licitației ".(fila nr. 3 din sentința atacată).
Judecătorul-sindic încearcă să aducă în sprijinul soluției pronunțate un argument de text care se referă la o cu totul altă situație decât cea existentă în cauza de față. Art. 22 are în vedere situația în care adjudecatarul ar refuza semnarea contractului de vânzare-cumpărare, dupa ce a ofertat si a fost declarat adjudecatar. Judecătorul-sindic omite însă să constate evidența, Și anume faptul că în cauză nu există un adjudecatar, pentru ca nu a ofertat si nu a semnat procesul verbal de desemnare ca adjudecatar. Exista o contradicție din acest punct de vedere intre admiterea capătului de cerere privind constatarea nulității procesului-verbal de licitație pe considerentul nesemnarii lui si respingerea consecinței inexistentei unui act de adjudecare. Contradicția este cât se poate de clară și se impune a fi înlăturată de instanța de control judiciar prin admiterea cererii de restituire a garanției de participare neexistand niciun legal sau contractual in acest sens.
Instanța de fond nu a făcut aplicarea unui principiu fundamental in materia nulității: nulitatea actului principal atrage si nulitatea actului subsecvent.
Petitul privitor la obligarea lichidatorului la restituirea garanției de participare are caracter evident accesoriu față de cererea principală privind constatarea nulității absolute a procesului-verbal de licitație.
Prin admiterea doar în parte a acțiunii instanța de fond a ignorat consecințele juridice produse de accesorialitatea petitului nr. 2 față de petitul nr. 1, nefiind posibilă disocierea soluției în maniera în care a procedat aceasta.
Admiterea capătului de cerere principal ar fi trebuit, în mod logic și legal, să conducă și la restituirea garanției de participare, inexistența procesului-verbal de licitație care rezultă din faptul anulării sale, impunând cu forța evidenței și restituirea garanției de participare.
Instanța de fond omite să facă aplicarea art. 10 din caietul de sarcini, unde se arată că "garanțiile de participare, indiferent de modul de constituire, se restituie fără nici un fel de rețineri în ziua licitației pentru cazul prevăzut la art. 9 Ut. b, in 24 de ore de la depunere pentru cazul art. 9 litera a, cu excepția situațiilor cărora le sunt aplicabile prevederile art. 10.
Textul conține o eroare în sensul că art. 9 la care se face referire este, de fapt, art. 8 care prevede modalitățile în care poate fi constituită garanția de participare, Și anume prin virament bancar (lit. a), respectiv prin numerar depus în casieria societății (lit. b).
Reglementarea din art. 10 instituie regula, care este restituirea garanției de participare, excepția, adică reținerea garanției cu titlul de avans din valoarea
bunurilor adjudecate, operând numai atunci când ofertantul este declarat câștigător al licitației, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Din această perspectivă în mod greșit instanța de fond a apreciat că trebuie sancționat o pretinsă culpă a recurentei reclamante constând în decizia de a cumpăra imobilul și de a nu semna procesul verbal din_ .
Analizând recursul formulat în raport de motivele invocate, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă recurată judecătorul sindic a admis în parte contestația formulată dispunând anularea procesului verbal de adjudecare iar sub acest aspect nu au fost formulate motive de recurs, în litigiu rămânând capătul de cerere privind restituirea garanției de participare la licitație.
Caietul de sarcini la capitolul privind adjudecarea statuează la art.14 că bunurile scoase la vânzare se adjudecă participantului care în ședința de licitație oferă cel mai mare preț.
Potrivit prevederilor art.16 nici un ofertant, participant la ședința de licitație nu poate refuza adjudecarea în favoarea sa la un preț deja oferit de el la un pas anterior.
Comisia de licitație desemnează adjudecatarul licitației și întocmește procesul verbal de licitație cuprinzând deciziile de adjudecare.
Adjudecatarul este obligat să semneze în termen de 5 zile lucrătoare de la data adjudecării contractul de vânzare cumpărare dacă la expirarea acestui termen adjudecatarul refuză să semneze contractul de vânzare-cumpărare acesta pierde garanția de participare.
Primul motiv de recurs invocat vizează greșita interpretarea a disp. art.510 alin.1 teza I din C.pr.civ. în sensul că s-ar fi apreciat ca fiind identitate între participare și formularea unei oferte.
Contrar celor evidențiate de recurentă prima instanță a interpretat starea de fapt relevată în cuprinsul procesului verbal de adjudecare ce a fost întocmit în conformitate cu clauzele stabilite în caietul de sarcini.
Recurenta evidențiază că în fapt în cursul derulării procedurii de licitație a fost exprimată intenția de achiziționare astfel că toate aserțiunile referitoare la împrejurarea că nu a devenit adjudecatar în lipsa semnării procesului verbal de către adjudecatar nu pot fi primite.
Clauzele din cuprinsul caietului de sarcini evidențiază în mod expres că oferirea prețului conferă calitate de adjudecatar existând dispoziții exprese de interdicție în ceea ce privește refuzarea adjudecării la un preț deja oferit într-o etapă a licitației.
Aserțiunile referitoare la incidența normelor art.511 teza a-III-a din C.pr.civ. cu privire la momentul la care se stabilește calitatea de adjudecatar de asemenea nu pot fi primite întrucât prevederile art.17 din cuprinsul caietului de sarcini evidențiază că revine comisiei de licitație dreptul de a desemna adjudecatarul
licitației, procesul verbal de licitație fiind întocmit ulterior și cuprinzând deciziile de adjudecare.
Motivul de recurs invocat de recurentă cu privire la interpretarea greșită a normelor din codul de procedură civilă care reglementează executarea silită este nefondat întrucât aplicarea acestor norme în procedura insolvenței este subsidiară doar în măsura compatibilității și doar în ipoteza în care regulamentul de valorificare agreat de creditor lipsește ceea ce nu se poate reține în prezenta cauză în raport de conținutul caietului de sarcini.
Interpretarea eronată a probelor administrate de către judecătorul sindic de asemenea nu poate fi reținută întrucât conținutul caietului de sarcini comunicat și a anunțului de vânzare sunt reflectate și în conținutul caietului de sarcini prezentat, anunțul pentru licitația din_ incluzând și mențiunea privind
împrejurarea că terenul aferent construcțiilor ce fac obiectul vânzării prin licitație nu aparține debitoarei.
Referirile recurentei asupra prezumțiilor judecătorești aplicate nu pot fi reținute întrucât nu au fost utilizate astfel de mijloace, considerentele invocate evidențiind doar concluzia bazată pe starea de fapt relevată.
Clauzele cuprinse în disp. art.22 din caietul de sarcini evidențiază că s-a stabilit în mod expres care sunt ipotezele în care se pierde garanția de participare concluzia judecătorului sindic vizând consecința intrinsecă a nefinalizării procedurii de licitație și nu denotă interpretarea clauzei evidențiate anterior.
Aplicarea principiului din materia nulității vizând nulitatea actelor subsecvente contrar celor evidențiate de recurentă nu se impune întrucât așa cum s-a evidențiat anterior momentul stabilirii adjudecatarului a fost anterior încheierii procesului verbal iar obligația de încheiere urmare a notificării a contractului de vânzare-cumpărare se fundamentează pe decizia comisiei de licitație obligația nefiind în raport de subsecvență cu procesul verbal al licitației.
Referirile privind aplicarea art.10 din caietul de sarcini nu pot fi acceptate întrucât așa cum evidențiază chiar recurenta acestea nu sunt incidente în ipoteza în care un ofertant este declarat câștigător al licitației ori în speță așa cum s-a evidențiat anterior recurenta a fost declarată adjudecatară distinct de evenimentele ce au urmat acestui moment.
Aplicarea disp,. art.274 C.pr.civ. a fost realizată în mod corect întrucât pretențiile principale ale reclamantei recurente nu au fost admise.
Considerentele evidențiate au relevat că recursul formulat apare ca fiind nefondat nici unul din motivele de recurs evidențiate nefiind apreciat ca fiind prezent în cauză astfel că în baza disp. art.312 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta SC H. F. A. S. împotriva sentinței civile nr. 934 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
M. | S. | C. | P. | A. | M. C. |
GREFIER
V. D.
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond.DP
| ← Sentința civilă nr. 1813/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 567/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
