Decizia civilă nr. 6314/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a1
DECIZIA CIVILĂ NR. 6314/2013
Ședința publică din data de 03 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta M. C. A. ANDRA împotriva sentinței civile nr. 342 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al T. ui Specializat C., cauza privind și pe intimata SC A. S G. S., SC A. S G. S. PRIN LICHIDATOR J. C. R. A. D., având ca
obiect angajarea răspunderii conform art. 138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurentă, avocat Ciupe Gavril.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care C. în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 6 și 8 din Legea nr. 85/2006 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs
Reprezentantul recurentei depune la dosarul cauzei dovezile ce atestă plata taxelor de timbru datorate pentru recursul promovat (f . 10) și arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
C., în urma deliberării, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantului recurentei în dezbateri judiciare pe fondul cauzei.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată. Din probele administrate în cauză rezultă că recurenta nu a încălcat nici o dispoziție legală a făcut tot ceea ce a putut ca firma să fie viabilă, a plătit chirie, salarii, închirieri de utilaje, din acest punct de vedere soluția de la fond este nelegală.
Deliberând reține că,
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 342 din_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 al
T. ui Specializat C. s-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar C.
R. A. D. și a fost obligată pârâta M. C. A. ANDRA să plătească suma de 44.439 lei reprezentând parte din pasivul debitoarei SC A. S G. S. aflată în faliment în dosar nr._ al T. ui Specializat C. .
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic analizând cererea a admis-o, în temeiul art.138 lit.a din Legea nr.85/2006 și în baza considerentelor expuse în continuare.
La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul- sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre următoarele faptele expres enumerate de art.138 din Legea nr.85/2006, printre care și aceea constând în aceea că a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane (lit.a).
Temeiul juridic al cererii formulate de lichidatorul judiciar se fundamentează pe dispozițiile legale anterior citate.
Responsabilitatea civilă a administratorilor este o responsabilitate subsidiară și indiferent dacă este individuală sau solidară, este una integrală atât pentru damnun emergens cât și pentru lucrum cessans.
Sfera persoanelor chemate să răspundă patrimonial pentru falimentul societății când activele sociale sunt insuficiente este circumscrisă categoriei administratorilor în funcțiune la data încetării plăților, directorilor tehnici executivi, când se comportă ca și când ar fi administratori propriu-ziși, iar când consiliul de administrație este organizat ca un consiliu de supraveghere răspunderea revine administratorilor operativi.
Obligația subzistă dacă situația care a dus la insuficiența activului a luat naștere în timpul exercitării mandatelor.
În speță, administrator statutar al debitoarei este pârâta M. C. A. ANDRA, care în calitate de administrator avea obligația de a gestiona cu atenție patrimoniul și activitatea societății, iar încălcarea culpabilă a acestei obligații a determinat prejudicierea creditorilor și atrage răspunderea acesteia.
Judecătorul sindic a apreciat că fapta pârâtei poate fi încadrată în prev. art.138 lit.a din Legea nr.85/2006, respectiv că aceasta a folosit bunurile persoanei juridice în folosul propriu.
La baza formării acestei convingeri, judecătorul sindic a avut în vedere faptul că din balanța aferentă lunii ianuarie 2010 rezultă că la data de_ în patrimoniul debitoarei existau imobilizări corporale în valoare de 2.919 lei, disponibilități bănești în sumă de 144.439 lei și creanțe în sumă de 1.855, acestea nefiind puse la dispoziția lichidatorului judiciar, pârâtul nejustificând lipsa activelor. Ulterior, parata a justificat doar partial lipsurile din averea debitoarei.
Așadar, judecătorul sindic a apreciat că atâta timp cât au existat bunuri în patrimoniul debitoarei și sume de bani în casierie, iar la momentul deschiderii procedurii aceste active nu mai existau în fapt, prezumția că acestea au fost folosite în folosul personal sau al altei persoane este pe deplin justificată, iar fapta se circumscrie disp. art.138 lit.a din Legea nr.85/2006.
În consecință, s-a reținut că faptele pârâtei prin care aceasta a contribuit la aducerea societății în stare de încetare de plăți și la insuficiența activului se circumscriu prevederilor art.138 lit.a din Legea nr. 85/2006.
Considerentele de fapt expuse conduc indubitabil la concluzia că pârâta în calitatea sa de administrator, prin modul de gestionare a patrimoniului societății, a contribuit nemijlocit la crearea prejudiciului ce constă în insuficiența activului patrimoniului debitoarei falite.
Pentru aceste motive și fundamentat pe dispozițiile legale anterior arătate, cererea formulată si precizata de către lichidatorul judiciar a fost apreciată drept întemeiată, urmând a fi admisă.
În baza prev. art.138 lit.a din Legea nr.85/2006, pârâta a fost obligată să plătească suma de 44.439 lei reprezentând parte din pasivul debitoarei SC A. S
G. S., cu menționarea faptului ca judecătorul sindic nu poate legal sa acorde paratei un termen de gratie si nici sa încuviințeze o plata eșalonata a debitului, având în vedere scopul procedurii, în raport cu care doar creditorii pot decide încuviințarea unui asemenea mod de plata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta M. C. A. ANDRA, solicitând admiterea acestuia si modificarea hotărârii recurate in sensul respingerii cererii formulata de lichidatorul judiciar Cabinet Individual de I. enta R. ilescu A.
D.
.
În motivele de recurs, pârâta-recurentă arată că prin acțiunea introductiva a fost chemata in judecata pentru a se dispune angajarea răspunderii patrimoniale pana la concurența sumei de 829.432 lei care reprezintă pasivul neacoperit al societății debitoare SC A. G. S. C. -N. .
Arată că reclamanta si-a bazat cererea de chemare în judecata pe următoarele:ca ar fi refuzat sa predea bunurile imobilizate spre a fi valorificare in procedura lichidării si sumele sa fie distribuite creditorilor; ca a refuzat sa predea cei 144,35 lei aflați in casa la_ ; adică, comenzi mai puține, plați întârziate sau chiar neonorate, toate îngreunând realizarea producției.
Susține că în aceste condiții si pentru a nu-și pierde muncitorii calificați, a dat prioritate plății salariilor, chiriilor, utilajelor si materiilor prime.
Drept urmare, plata obligațiilor bugetare a devenit imposibila, de nesuportat, neexistând nici o rea intenție în neonorarea lor.
Arată că nu a făcut nimic prin care sa încalce legea ci doar ca sa facă posibila funcționarea societății, sa mențină locurile de munca si cu speranța ca treptat va plăti obligațiile bugetare.
Consideră ca felul de a acționa a dus la viabilitatea firmei si nu a fost de acord cu dărâmarea, distrugerea, punerea ei pe butuci sub lozinca plații datoriilor anterioare.
Așadar, nefiind o culpa in sarcina sa ca administrator si nici rea voința in administrarea firmei, intr-o perioada de criza economica si financiara notorie, când firmele s-au închis in serie, consideră că nu trebuie să răspundă material, sens in care solicită a se dispune asa cum a cerut prin recurs.
Analizând recursul declarat de către pârâta M. C. A. ANDRA prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., C. l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al lichidatorului judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei SC A. S G. S. a fost justificat prin invocarea dispozițiilor art. 138 lit.a din Legea nr.85/2006, arătându-se că judecătorul sindic poate dispune ca pasivul debitoarei persoană juridică, ajunsă în stare de insolvență, neacoperit din bunurile acesteia, să fie plătită de către administratorii statutari.
Declanșarea demersului judiciar având ca finalitate antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere - administratori, directori, cenzori și orice altă persoană - care au contribuit la ajungerea debitoarei în insolvență impune existenta unei proceduri în baza Legii nr. 85/2006, condiție îndeplinită în speță.
După cum rezultă din certificatul constatator eliberat de către ORC C., pârâta este administratorul debitoarei.
Probele administrate în cauză relevă împrejurarea că după numirea lichidatorului, practicianul în insolvență a notificat atât societatea debitoare, cât și pe foștii administratori să predea registrele și actele societății.
C. reamintește că jurisprudența a reținut în mod constant premisa coexistenței dintre cauză și condiții, cuprinzând în raportul de cauzalitate nu
numai faptele ce constituie cauza necesară, dar și condițiile cauzale, adică faptele care au mediat acțiunea cauzală.
În speță, C. observă că prin rapoartele întocmite, lichidatorul judiciar a arătat că din verificările efectuate a reieșit faptul că debitoarea nu mai deține în patrimoniu bunurile evidențiate în balanța din data de_, imobilizările corporale, stocurile, sumele de bani existente, etc. nefiind predate lichidatorului judiciar sau evidențiate în contabilitatea societății, astfel că în mod corect judecătorul sindic a conchis că pârâta se face vinovată de încălcarea prevederilor art.138 lit.a din Legea insolvenței.
Trebuie subliniat faptul că probele administrate în cauză au evidențiat împrejurarea că utilizarea de către administratorul statutar a bunurilor aparținând debitoarei în interes personal a constituit factorul determinant în ajungerea societății în stare de insolvență, concluzia că bunurile societății au fost folosite în alt scop decât cel prevăzut de lege impunându-se.
De altfel, pârâta nu a predat lichidatorului judiciar nici un bun aparținând debitoarei și nu a pus la dispoziția acestuia nici un document din care să rezulte că sumele evidențiate în balanța contabilă au fost folosite în interesul debitoarei astfel că în mod corect judecătorul sindic a conchis că pârâta se face vinovată de încălcarea prevederilor art.138 lit.a din Legea insolvenței.
Pentru toate aceste considerente, C. va aprecia recursul declarat de către pârâtă ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din Legea nr.85/2006 îl va respinge și va menține în întregime dispozițiile hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta M. C. A. ANDRA împotriva sentinței civile nr.342 din_, pronunțată în dosarul nr._ /a1 al T. ui Specializat C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
C. | P. A. | M. | C. | M. | S. | V. D. |
red.M.S./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.D. D.
| ← Sentința civilă nr. 2329/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 3551/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
