Sentința civilă nr. 2329/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2329/2013
Ședința publică din data de 20 septembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: V. LAURA G. GREFIER: A. Z.
Pe rol fiind examinarea cererii de antrenare a răspunderii personale formulată de către lichidatorul judiciar C.I.I. R. A. D. în cadrul procedurii insolvenței deschisă față de debitoarea SC STORM T. S. împotriva pârâtului M. D., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, privind și cererea de intervenție formulată de către intervenientul Z. G. G. în interesul pârâtului M. D. .
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a depus de către pârâtul Maretiș D., la data de 19 septembrie 2013, concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în data de 13 septembrie 2013, mersul acestora și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestui tribunal la data de 30 aprilie 2009, în dosarul nr._, lichidatorul judiciar CII R. A. D. al debitoarei SC STORM T. S. a solicitat obligarea pârâților Z. G. G. și M. D. la plata, în solidar, a pasivului debitoarei în cuantum de 19.362 lei, așa cum a fost înscris în tabelul definitiv al creanțelor, în baza art. 138, alin. 1, lit. d din Legea nr. 85/2006.
În motivarea cererii, lichidatorul judiciar a arătat că urmare deschiderii procedurii a notificat debitoarea la adresa sediului social de la registrul comerțului în vederea depunerii documentelor menționate la art. 28 din Legea nr. 85/2006, documente care nu au fost predate nici până în prezent. În consecință, neavând acces la informațiile și actele contabile ale debitoarei, lichidatorul judiciar nu și-a putut exercita în mod corespunzător atribuțiile, respectiv nu a reușit să verifice dacă există bunuri în patrimoniul societății sau creanțe de recuperat, astfel încât creditorii să poată fi îndestulați. Obligația ținerii contabilității în conformitate cu legislația în vigoare precum și păstrarea arhivei revine administratorilor statutari. Or, în speță acest lucru nu s-a realizat. Lipsa situațiilor financiar-contabile creează prezumția că pârâții nu au desfășurat o activitate licită, acționând contrar dispozițiilor legale, neexistând posibilitate constatării exacte a situației patrimoniale a debitoarei, sub aspectul pasivului și activului, respectiv a modului de administrare a patrimoniului, a existenței bunurilor și a operațiunilor efectuate cu bunurile și fondurile societății.
Această conduită a pârâților a dus la apariția stării de insolvență a debitoarei și fraudarea creditorilor prin neputința acestora de a-și recupera creanțele, prejudiciul cauzat de către pârâți prin conducerea defectuoasă a societății constând în pasivul înscris în tabelul creditorilor debitoarei. legiuitorul a instituit obligația ținerii contabilității în partidă dublă și obligația depunerii unui exemplar din bilanțul anual și din raportarea semestrială la organele fiscale competente, tocmai pentru a
exista posibilitatea controlului activității contabile. Prin nedepunerea documentelor contabile prevăzute de lege se încalcă în mod flagrant prevederile legale care reglementează modalitatea de ținere a contabilității. De asemenea, pe baza declarațiilor privind obligațiile de plată la bugetul de stat și a deconturilor de TVA a căror depunere este obligatorie conform legii pentru toate societățile comerciale, se4 întocmește fișa sintetică de evidență pe plătitor, fișă care centralizează toate debitele pe care societatea le are către bugetul de stat. Administratorul judiciar apreciază că starea de insolvență este imputabilă pârâților care prin omisiune nu au condus o contabilitate a societății debitoare în conformitate cu prevederile legale în materie, obligație ce le revenea acestora în calitate de administratori statutari, fapta acestora ducând la producerea stării de insolvență a debitoarei.
Prin sentința comercială nr. 5517/2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj la 16 noiembrie 2009 în dosarul nr._, a fost admisă cererea lichidatorului judiciar CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ R. A. D., desemnat
să administreze procedura debitoarei SC S. T. S. C. -N., și au fost obligați pârâții Z. G. G. și M. D., la plata, în solidar, a sumei de 19.362 lei, pasiv al debitoarei.
Prin decizia civilă nr. 3280/2010 pronunțată de C. ea de apel C. la_ în dosarul nr._, a fost admis recursul declarat de pârâtul M. D. împotriva sentinței comerciale nr. 5.517 din 16 noiembrie 2009, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Comercial C., care a fost casată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, fiind anulat ca netimbrat recursul declarat de pârâtul Z. G. G. și împotriva aceleiași hotărâri.
În rejudecare, în urma admiterii declarației de abținere formulate de judecătorul sindic în ce privește soluționarea cererii de antrenare a răspunderii pârâtului M. D. formulate de lichidatorul judiciar CII R. A. D. al debitoarei S.C. S. T. S.R.L., această din urmă cerere a fost înregistrată la_, sub numărul de dosar_ .
Prin cererea de intervenție în interes propriu depusă la dosar la termenul de judecată din 3 februarie 2012, intervenientul Z. G. G. a solicitat judecătorului sindic să dispună respingerea acțiunii promovate de lichidatorul judiciar CII R.
A., constatându-se ca nu au fost încălcate prevederile art. 138 alin 1 lit. d si alin. 4 a Legea 85/2006 si ca atare nu a fost îndeplinita premisa legala de a fi angajata răspunderea patrimoniala nici a acestuia, si nici a d-lui M. D., fără cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, intervenientul a arătat că justifică un interes propriu și nemijlocit în prezenta cauză prin faptul că a fost administratorul si asociatul SC STORM T. S., interesul său vădit în această pricină a fost motivat de faptul că aspectele invocate in aceasta cauza, își produc efecte și asupra lui, vor avea consecințe directe asupra patrimoniului său, astfel încât pentru o rezolvare corecta a litigiului se impune admiterea in principiu a intervenției formulate. De asemenea, pe rolul instanțelor de judecata, se află o acțiune in revizuire având ca obiect anularea sentinței comerciale nr.5517/_ in dosar nr._ pronunțata de Tribunalul Comercial Cluj care a antrenat si răspunderea sa patrimoniala alături de pârâtul M.
D. . Referitor la activitatea SC Storm T. S., pe parcursul anului 2006, cu privire la situația de intrare in insolventa, intervenientul a arătata că, de la înființarea societății împreuna cu asociatul său, pârâtul M. D., a decis sa administreze societatea împreuna, îndeplinindu-și acest mandat inconformitate cu prevederile legale. In anul 2004, urmare a Adunării Generale a Acționarilor, s-a decis încheierea unui contract de cesiune de parti sociale, contract înregistrat sub nr 22/_ prin care, pârâtul M.
D. a cedat toate părțile sale sociale intervenientului. Astfel, începând cu acea data, pârâtul M. D. nu a mai avut nici o tangenta cu societatea STORM T., acesta pierzându-si atât calitatea de asociat cat si de administrator al societății. Ca atare, intervenientul a rămas singurul acționar al societății cat si administratorul acesteia. S- a precizat faptul că la data la care a avut loc contractul de cesiune (_ ), societatea era la zi cu absolut toate taxele si Impozitele, ca atare, pârâtul M. D. nu a avut nici o implicație si nici o vina cu ce s-a mai întâmplat in societate după data de_ .
Referitor la activitatea societății, intervenientul a arătat că aceasta a constat in principal in repararea telefoanelor mobile si comercializarea acestora atât produse noi cat si produse second hand, telefoane care erau achiziționate prin negociere directa de la persoane fizice, activitatea societății realizându-se în perioada 2001- 2006, într-un spațiu cu chirie situat in C. N. conform contractului de inchiriere. Începând cu anul 2006, datorita faptului ca proprietarul imobilului in care intervenientul a stat cu chirie, i-a impus o majorare a acesteia si pe fondul unor scăderi drastice a vânzărilor si a scăderii clienților in principal persoane fizice,activitatea societății a inceput sa înregistreze mari pierderi, simtindu-se efectele inițiale ale crizei globale care s-a concretizat imediat in anul 2007. Astfel, incepand cu anul 2006, deși a încercat, preocupandu-se permanent sa obțină noi oportunități de afaceri, încercând sa dezvolte activitatea societății, intervenientul a arătat că nu a mai putut reuși, datorita blocajului major înregistrat in domeniu, fiind de notorietate ca in perioada anului 2006 cele mai mari scăderi de activitate s-au înregistrat in domeniul firmelor mici, afectandu-le in mod direct, asa cum s-a întâmplat cu activitatea societății intervenientului. In aceste condiții, intervenientul a înregistrat datorii la bugetul de stat aferente salariilor, datorii pe care, acesta a sperat sa le poată achita, intrucat a considerat ca e o perioada de criza economica care nu va dura foarte mult, ca activitatea societății o sa o poată redresa. În acest sens, s-a menționat faptul că datoriile pe care le avea la bugetul de stat s-a urmărit si prin aplicarea de majorări si penalități intrucat nu le-a putut achita datorita insuficientei fondurilor bănești, datorate blocării activității generate de criza economica si a scăderii drastice a vânzărilor in perioada respectiva. Conform situației existente în perioada anilor 2001- 2005, societatea nu a mai înregistrat datorii la bugetul de stat. Înca de la începutul societății, intervenientul s-a preocupat in mod direct de activitatea privind evidenta contabila, aceasta evidenta a fost ținuta la zi,inclusiv cu toate raportările obligatorii la toate instituțiile abilitate: Administrația Financiara, ITM, Pensii, Casa de Sănătate, Șomaj, societatea depunand toate declarațiile obligatorii conform prevederilor legale. Mai mult, societatea avea la zi toate registrele privind: registrul de inventar, registrul jurnal, registrul privind impozitul pe profit, cartea mare conform legii contabilității.
Intervenientul a menționat ca nu a avut cunoștința inițial de existenta dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului Comercial C., dar imediat după ce a aflat de existenta acestui dosar, a luat legătura cu administratorul judiciar R. D. in vederea predării tuturor documentelor contabile, inclusiv a registrelor conform procedurii impuse. Actele contabile aferente anului 2006, in urma unui incendiu, au fost păstrate de către ex-angajatul societății. Acesta, la finalul anului 2008 a plecat din tara pentru a lucra in străinătate, intervenientul neavand astfel cum sa mai ia legătura cu acesta o lunga perioada de timp, in vederea recuperării actelor contabile ale societății, si predarea lor lichidatorului judiciar. S-a arătat faptul că, în urma tuturor demersurilor efectuate de intervenient, acesta a reușit, în final, sa recupereze actele contabile pe data de_, acte pe care, imediat le-a predat, conform procesului verbal de predare-primire, d-nei lichidator R. D. .
Intervenientul a mai arătat că a administrat societatea cu buna credința, a încercat permanent ca activitatea societății sa se desfășoare normal dar datorita crizei, a fondului scăderii vânzărilor nu a mai avut disponibilități bănești si nici posibilitatea de a încheia un nou contract de închiriere spațiu pentru ca societatea sa- și poată desfășura activitatea, si nici posibilitatea de a-si putea achita debitele datorate, care au generat majorări si penalități intr-un cuantum foarte ridicat. Societatea a fost dizolvata in anul 2006 ca urmare a nepublicarii bilanțului pe care intervenientul l-a depus la Administrația Finanțelor Publice, conform dovezii înregistrării acesteia, cerința de care acesta nu a avut cunoștința la momentul respectiv. Actele contabile au fost ținute in conformitate cu prevederile legii contabilității dar, din motive "de afișare" a corespondentei, intervenientul nu a avut știința despre dosarul privind dizolvarea societății, motivat de faptul ca nu a publicat bilanțul la Oficiul Registrului Comerțului.
Urmare a sentinței comerciale nr. 3679/C/2006 pronunțate in ședința publica la data de_ in dosar nr._, s-a dispus dizolvarea SC STORM T. S., in conformitate cu prevederile Legii 26/1990 si Legii 31/1990. Ca atare, prin înregistrarea din oficiu sub nr. 68937/_, înscrisa la RC la data de_, in baza încheierii nr.21360, in conformitate cu art. 237 din Legea 31/1990, s-a înregistrat sentința comerciala nr.3679/_ urmare a cererii de chemare in judecata nr.39184/_ formulata de ONRC BUCUREȘTI prin ORCT C., sentința prin care s-a dispus dizolvarea societății, conform art.237 alin(l) lit.(b) din Legea 31/1990. De asemenea la data de_, urmare a înregistrării din oficiu nr. 685 la RC C., s-a înscris dizolvarea judiciara societății. S-a arătat că, cu toate insistențele intervenientului, actele contabile (bilantul contabil cat si balanța) aferente anului 2006 nu au mai fost primite de către DGFP C., acestea fiind întocmite la zi, au fost ținute concret, ele reflectând exact întreaga activitate desfășurată de societate.
De asemenea, intervenientul a arătat că nu a contribuit in nici un fel la creionarea starii de insolventa a societății, cu intenție sau cu culpă. Dimpotrivă, s-a remarcat faptul ca acesta a depus absolut toate eforturile pentru a salva societatea (a creditat-o cu bani pe anumite perioade de timp, nu și-a ridicat salariul, tocmai pentru a încerca redresarea acesteia). Ca atare, s-a arătat faptul că intrarea in starea de insolventa a societății nu s-a datorat vreunei culpe sau vine personale ale intervenientului, ci a fost datorata climatului extrem de negativ ce s-a manifestat in viata micilor întreprinderi începând cu anul 2006.
Referitor la raportul de cauzalitate, s-a învederat că, textul legal, respectiv dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, impun condiția ca, fapta membrilor organelor de supraveghere si conducere ori fapta oricărei alte persoane, sa fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolventa, prejudiciind astfel societatea si indirect creditorii sai. Fapta trebuie sa fi produs starea de insolventa, respectiv încetarea plaților sau sa fi constituit numai o condiție favorabila producerii acestei stări. Astfel, s-a precizat faptul că, cauzele si împrejurările care au condus la încetarea de plați au fost resursele financiare insuficiente pentru a se putea susține o activitate de reparații telefonie care presupunea costul ridicat al utilităților si a chiriei, valoarea scăzuta a manoperei plătită de clienți, personal calificat pentru executarea reparațiilor. În acest caz, nu a existat raport de cauzalitate intre modul in care intervenientul a administrat societatea si ajungerea acesteia in încetare de plati, acest lucru a reieși extrem de evident tocmai din evidenta contabila primara si cea financiar-contabila.
Față de cererea de interventie în nume propriu, lichidatorul judiciar CII R.
A. D. al SC STORM T. S. a formulat întâmpinare, depusă la dosar la termenul
de judecată din_, prin care a solicitat respingerea intervenției în interes propriu, ca fiind netemeinică și nelegală. Totodată, lichidatorul judiciar a arătat că, în ipoteza in care cererea formulata de către intervenientul Z. G. G., in dosarul_, ar fi calificata ca si cerere de intervenție in interes propriu, din perspectiva intervenientului, această cerere s-ar bucura de autoritate de lucru judecat, potrivit deciziei civile nr. 3280/_ pronunțata de Curtea De Apel Cluj, in dosarul_, având ca obiect angajarea răspunderii personale a administratorilor debitoarei S.C. STORM T. S.R.L., decizie prin care intervenientul Z. G. G. a fost obligat la plata sumei de 19.362 lei, reprezentând pasivul debitoarei S.C. STORM T. S.R.L.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, la termenul de judecată din data de 6 aprilie 2012, pârâtul M. D. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulate împotriva sa, ca neîntemeiată.
În motivare, pârâtul a arătat căulterior înregistrării pe rolul Tribunalului C. a cererii de antrenare a răspunderii sale, după ce a aflat de dosarul nr._, dosar prin care s-a dispus procedura simplificata de insolventa a SC STORM T. S., al cărui administrator a fost, respectiv in data de_, s-a procedat la predarea la sediul lichidatorului judiciar toate documentele contabile ale societății, conform procesului verbal de predare-primire si custodie încheiat.
S-a menționat că, în urma documentelor contabile predate, lichidatorul judiciar nu a întocmit un supliment al raportului asupra cauzelor si imprejurărilor care au dus la apariția stării de insolventa a SC STORM T. S. si a modului in care a fost ținuta contabilitatea. Astfel, după predarea tuturor documentelor contabile, lichidatorul judiciar nu le-a analizat dar, depune o asa numita poziție procesuala prin care a solicitat obligarea intimatului-pârât la plata sumei de 19.362 lei, reprezentând pasivul societății, considerând ca probe indubitabile in susținerea cererii de atragere a răspunderii neînregistrarea bilanțului contabil aferent anului 2006 la ORC, respectiv la DGFP, precum și faptul că starea de insolventa a societății i-a fost imputabila datorita neînregistrarii bilanțului pe anul 2006.
Conform prevederilor din art.138 din Legea nr.85/2006 legiuitorul nu a inteles sa instituie o prezumție legala de vinovăție si de răspundere, ci a prevăzut doar posibilitatea atragerii acestei răspunderi. Pentru a fi instituită răspunderea administratorului societății debitoare în temeiul art. 138 lit. c si d din Legea nr. 85/2006 este necesară dovedirea culpei in producerea prejudiciului și a raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, simpla nedepunere a bilanțurilor contabile și existența unor datorii ale societății sau proasta ei administrare nu pot duce automat la instituirea răspunderii. Referitor la fapta prevăzuta de art.138 lit. d, pârâtul a precizat că, aceasta cuprinde trei ipoteze astfel, s-a tinut o contabilitate fictiva, s-a făcut sa dispară unele documente contabile sau nu s-a ținut contabilitatea in conformitate cu legea, situație care nu s-a regăsit acest caz. S-a învederat că, pentru instituirea răspunderii prevăzute de art. 138 este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, și anume, săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate în mod limitativ în textul legal, existența prejudiciului, a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția persoanei care răspunde .
Pârâtul a arătat că societatea și-a încetat activitatea încă din luna octombrie 2006, din cauza faptului că funcționa în spațiu închiriat, iar motivele care au dus la apariția stării de insolventa a societății Storm T. S. au fost recesiunea economica, scăderea numărului clienților, lipsa lichidaților bănești conducând la neplata datoriilor către bugetul de stat, datorii care s-au majorat semnificativ aplicandu-se dobânzi si penalități pentru neplata in termen a acestora. Astfel, în lunile noiembrie si decembrie 2006 societatea nu a mai efectuat operațiuni comerciale generatoare de
venituri, motiv pentru care, din lipsă de resurse financiare pentru plata contabilului, deși au fost întocmite situațiile financiare aferente acestor perioade, nu au mai fost depuse si publicate la ORC, de altfel legea sancționând această inacțiune prin dizolvarea societății. Împrejurarea care a condus la dizolvarea societății, faptul ca societatea nu a publicat bilanțul ta Oficiul Registrului Comerțului nu poate fi asimilata cu neîndeplinirea obligației de aține contabilitatea in conformitate cu legea. Conform procesului-verbal încheiat cu lichidatorul judiciar si a tuturor documentelor contabile existente, societatea a întocmit toate balanțele de verificare lunare, a depus toate declarațiile obligatorii la instituțiile abilitate si a ținut registrele cerute de lege, motivațiile aduse inițial in cererea de atragere a răspunderii intimatului-pârât nefiind dovedite fata de situația reala, existenta. Pârâtul a precizat că a încercat sa redreseze activitatea societății dar, datorita lipsei clienților, a crizei care si-a pus amprenta pe toate societățile mici, a intervenind starea de insolventa a societății care nu-i putea fi imputabila acestuia, si care nu s-a datorat unui management defectuos.
Pârâtul a mai arătat că în conformitate cu prevederile art. 1169 C.civil, reclamanta trebuia sa dovedească că a săvârșit faptele menționate mai sus, însă, din conținutul cererii formulate a rezultat că reclamanta s-a rezumat in general la invocarea unor aspecte teoretice privind angajarea răspunderii in condițiile art. 138 din Legea 85/2006 fara să arate în concret care au fost faptele care s-au încadrat în aceste dispoziții. În cauză, nu numai că nu a făcut dovada faptelor invocate, din punct de vedere teoretic dar, nu a arătat care a fost legătura de cauzalitate dintre acestea și starea de insolvență a debitoarei. Astfel, săvârșirea unei fapte ilicite, dintre cele prevăzute limitativ de existența unui prejudiciu sunt două dintre condițiile necesare, dar nu suficiente pentru a putea fi antrenată răspunderea unei persoane în temeiul art. 138. Raportul cauzal trebuia să existe între vreuna dintre faptele prevăzute de art. 138 alin.1 din Legea 85/2006 și starea de insolvență a debitorului, în sensul că, prin săvârșirea unei asemenea fapte, debitorul a ajuns în imposibilitatea de a acoperi datoriile exigibile. Din cererea formulată de lichidator, nu a rezultat care a fost raportul cauzal dintre presupusele fapte invocate a fi fost săvârșite de către intimatul-pârât și starea de insolvență a societății. Fapta de a nu depune bilanțul, organelor abilitate, nu a produs prejudiciu prin ea însăși, și nici nu a fost apreciată de practica în materie ca fiind similară cu fapta de a nu ține o contabilitate conformă cu legea, așa încât, o astfel de legătură între faptă și prejudiciu nu se prezumă, ea trebuie dovedită.
Prin completarea de acțiune depusă la dosar în ședința publică din data de 11 mai 2012, lichidatorul judiciar CII R. A. D. a solicitat obligarea pârâtului M.
D. la plata sumei de 19,362 lei, reprezentând pasivul societății debitoare SC STORM
T. S. .
În motivarea acestei cereri, lichidatorul judiciar a arătat că, potrivit împrejurării ca debitoarea SC Storm T. S. a fost dizolvata de drept prin sentința nr. 3679/2006, pronunțata de Tribunalul Comercial Cluj, la cererea ORC C. pentru motivul neînregistrării bilanțului contabil aferent anului 2006 la ORC si, implicit la DGEP,a considerat această cerere ca o proba indubitabila in susținerea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, obiect al prezentului dosar.
Lichidatorul judiciar a apreciat ca starea de insolventa a debitorului SC Storm
T. S., a fost imputabila administratorilor statutari-parați din cererea inițiala, respectiv Z. G. G. și M. D., deoarece parații, după pronunțarea sentinței nr. 3679/2006 de dizolvare a debitoarei nu au inteles să lichideze patrimoniul a SC STORM T. S. in suma de 6623 lei, in vederea stingerii pasivului debitoarei,(capacitatea de funcționare fiind restrânsă doar in scopul
lichidării patrimoniului si respectiv a stingerii pasivului înregistrat la data pronunțării sentinței nr 3679/2006), activ patrimonial pe care l-au utilizat in interes contrar debitoarei, dovada in acest sens stand faptul ca acesta nu a fost predat in procedura lichidării din dosarul cauzei nici pana azi (având in vedere ca s-a dispus deschiderea procedurii insolventei fațade SC STORM T. S. din data de_ ).
Referitor la faptul ca parații n-au încheiat nici un bilanț din anual pe anul 2006, și ulterior, dovada stand si faptul ca n-a fost înregistrat la organele fiscale de resort, lichidatorul judiciar a arătat că aceasta a reprezentat o proba indubitabila can- au condus contabilitatea societății debitoare SC STORM T. S. in conformitate cu prevederile legale in materie, obligație care le-a revenit si n-au indeplinit-o, astfel cum a rezultat și din motivul dizolvării debitoarei, invocat de ORC C. . Legiuitorul a instituit obligația tinerii contabilității in partida dubla si obligația depunerii unui exemplar din bilanțul anual si din raportarea semestriala la organele fiscale competente. Prin nedepunerea bilanțurilor contabile prevăzute de lege, s-a arătat că au fost încalcate prevederile legale care reglementează modalitatea deținerea contabilității conform normelor art. 73 alin 1 lit. c și alin. 2 din Legea 31/1990, revizuita, si care a condus Ia producerea starii de insolventa a debitoarei, SC STORM
T. S., întrucat administratorii parați nu au fost in măsura sa sesizeze scadenta obligațiilor de plata, conducând la majorarea debitului fata de creditori prin acumularea dobânzilor si penalităților de întârziere aferente datoriei de baza, constituind unul din motive pentru care debitoarea a ajuns in incetare de plați.
S-a învederat faptul că, indiferent de calitatea de administratori statutari sau nu, s-a încălcat, din culpa (neglijenta) sau cu intenție normele de drept care impuneau gestionarea debitoarei si conducerea contabilității debitoarei în conformitate cu legea, astfel parații M. D. și Z. G. G. au fost autorii unor fapte expres si limitativ invocate de legiuitor, în art. 138 alin 1 fit a) silit d) a Legii 85/2006, fapte care constituie o premisa legala de a fii angajata răspunderea patrimoniala a acestora in recuperarea prejudiciului in suma de 19.362 lei, prejudiciu creat fațade creditorii înscriși in tabelul consolida de obligații a debitoarei.
În subsidiar, s-a arătat ca, fata de paratul Z. G. G., prezenta cauza are autoritate de lucru judecat, prind decizia civila nr. 3280/_ fiind anulat recursul declarat de către acesta împotriva sentinței comerciale nr. 5517/_ .
La termenul de judecată din data de 18 mai 2012, pârâtul M. D. a depus la dosar precizări la întâmpinare, față de cererea de completare formulata de către CII
R. A. D. și de conținutul completării raportului depus în cauză, solicitând, în principal să se dispună lichidatorului judiciar refacerea raportului privind analiza cauzelor si împrejurarilor care au condus la apariția stării de insolventa si a modului in care a fost ținuta contabilitatea, acordarea de daune morale în cuantum de 5.000 euro (echivalent în lei), această cerere fiind scutită de taxă de timbru, precum și constatarea faptului că lichidatorul judiciar a fost autorul unor infracțiuni de audiență, iar în subsidiar, a solicitat respingerea cererii principale cât și a cererii de completare formulată și depusă de lichidatorul judiciar, cu cheltuieli de judecata.
În motivare, pârâtul a arătat că lichidatorul, la termenul din data de_, a susținut in mod ferm, fara echivoc, cu subiect si predicat faptul ca la data de_ i- au fost predate doar setul de documente contabile depus de acesta in instanța chiar la acel termen. În urma insistentelor chiar a instanței de judecata, lichidatorul judiciar a susținut ca nu mai exista absolut nici un alt document predat de către ex-asociatul intimatului-pârât, constatând faptul ca la dat la de_ s-a încheiat un proces verbal semnat si stampilat fara nici o obiecție de lichidator. In acest proces-verbal s-a menționat in clar, explicit, intr-o forma fara echivoc, asupra documentelor care i-au
fost predate cu acea ocazie. In lumina acestor considerente, pârâtul a solicitat ca, în conformitate cu prevederile art. 122alin.71C.proc.civ., coroborat cu prevederile art. 299 C.proc.pen. să se dispună întocmirea procesului verbal de constatare si remiterea acestuia către Parchet. De asemenea, s-a mai solicitat suspendarea procesului, in conformitate cu prevederile art.244 C.proc.civ., pana la soluționarea aspectelor penale indicate.
În ceea ce privește asa zisa completare a raportului inițial, care în fapt nu a existat niciodată, pârâtul a solicitat să se dispună refacerea acestuia. Astfel, s-a arătat că lichidatorul, din conținutul completării raportului depus, a precizat explicit ca documentul care a stat la baza analizei este doar balanța de verificare a lunii decembrie 2006. In urma analizării balanței de verificare, lichidatorul a retinut, in completarea raportului contrar celor evidențiate, ca imobilizările corporale au fost in valoare de 6.623 lei, deși in balanța au fost in cuantum de 5.709,12 lei, valoare amortizata integral conform evidentelor contabile si a normativelor privind durata de funcționare a mijloacelor fixe. Lichidatorul a manifestat o rea credința in ceea ce privește conținutul completărilor raportului, solicitând atragerea răspunderii motivate de faptul ca societatea a inregistrat pierderi, ca bilanțul nu a fost depus si in acest mod nu a fost posibila identificarea datoriilor către bugetul de stat si termenul acestor obligații, ca activitatea societății a fost întreruptă intempestiv si a faptului ca bunurile etății au fost folosite in interes propriu dar, nu a precizat in mod expres cauzele si clementele care atrag răspunderea patrimoniala precum si probele pe care se bazează toate susținerile invocate, afirmând in mod generic doar ca a "identificat cauze si demente care susțin incidența prevederilor art. 138 alin 1 lit. a si b".
Referitor la cererea inițiala cat si cererea completatoare, pârâtul a solicitat respingerea acestora ca neîntemeiate. Astfel, s-a arătat că, prin cererea depusa s-a invocat ca principal motiv al atragerii răspunderii patrimoniale a intimatului-pârât a fost că s-a ținut o contabilitate fictiva sau nu s-a tinut contabilitatea în conformitate cu prevederile art. 138 litera d din Legea nr. 85/2006. Prin cererea de completare formulată, lichidatorul judiciar a retinut in sarcina administratorilor statutari, si incidența prevederilor art. 138 alin 1 lit. a si b din Legea nr. 85/2006.
Cu privire la susținerile lichidatorului judiciar, că societatea a fost dizolvata de drept prin sentința nr. 3679/2006 ca urmare a neînregistrarii bilanțului contabil aferent anului 2006 la Oficiul Registrului Comerțului C. si implicit la DGFP, pârâtul a arătat că aceasta denota faptul ca nu s-a analizat, de către lichidatorul judiciar, nici măcar motivul dizolvării societății care a fost nepublicarea situațiilor financiare la Oficiu Registrul Comerțului pe anii 2003 si 2004, bilanțuri care au fost înregistrate in termenul legal la DGFP C. . Susținerea lichidatorului judiciar cu privire la faptul că starea de insolventa a societății le-a fost imputabila administratorilor statutari,întrucât după dizolvarea societății aceștia nu au lichidat patrimoniul societății in suma de 6. 623 lei, respectiv ca au utilizat pasivul patrimonial in interes contrar societății, motivat pe faptul ca acesta nu a fost predat in procedura lichidării, intimatul-pârât a arătat că sunt simple alegații.
Lichidatorul judiciar, in cererea completatoare, a susținut că imobilizările corporale ale societății au fost in valoare de 6.623 lei, conform balanței de verificare din decembrie 2006. Astfel, s-a observat ca lichidatorul nu si-a respectat atribuțiile conform prevederilor Legii nr.85/2006, astfel, acesta a făcut o evaluare eronata a activului societății indicând o valoare a patrimoniului de 6.623 lei în condițiile in care odata cu predarea documentelor contabile i-a fost înmânată atât lista mijloacelor fixe, cât și situația amortizării acestora, care era în cuantum de 5.709,12 lei, valoare amortizată integral. De asemenea, s-a precizat că lichidatorul nu a făcut o
analiza pertinentă a documentelor contabile predate, indicând faptul că în anul 2006, societatea a avut o cifră de afaceri de 11.890 lei, când în realitatea cifra de afaceri a fost de 29.308 lei. S-a mai precizat că lichidatorul nu ș-ia îndeplinit prevederile art.
25 din Legea 85/2006 privind obligativitatea inventarierii bunurilor si luarea masurilor corespunzătoare pentru conservarea lor, pana la aceasta data nefiind efectuata o evaluare a acestora.
O altă susținere a lichidatorului judiciar, respectiv la faptul că, starea de insolventa le-a fost imputabila administratorilor statutari ai societății, prin nedepunerea bilanțurilor, neindicând care anume, intimatul-pârât a menționat că, lichidatorul judiciar a lăsat să se înțeleagă că, intimatul-pârât nu ar fi depus niciodată vreo situație financiara la DGFP Clu: "parații nu au fost in măsura sa sesizeze scadenta obligațiilor de plata conducând astfel la acumularea de majorări.. si care a constituit unul din motivele pentru care debitoarea a ajuns în încetare de plăți";. S-a arătat că, din chitantele existente in actele primare depuse lichidatorului judiciar, a rezultat explicit ca activitatea contabila era ținuta/condusa conform prevederilor Legii 82/1991, aceasta fiind realizata de o firma de specialitate. În mod intenționat lichidatorul judiciar a încercat sa acrediteze ideea ca nu au fost depuse bilanțurile si că intimatul-pârât și fostul său asociat nu a fost in măsura sa cunoască scadenta obligațiilor de plata. Astfel, societatea a depus toate declarațiile lunare si bilanțurile la DGFP C., aceste acte reflectând atât scadenta obligațiilor de plata cat si cuantumul acestora, ceea ce s-a omis a fost doar publicarea bilanțului pe anii 2003 si 2004 la ORC C., conform art.73,alin(l), lit( c) din Legea 31/1990. În mod tendențios s-a considerat ca intimatul-pârât și fostul său asociat, sunt solidari răspunzători fata de societate, lichidatorul judiciar invocând o asa zisa încălcare a prevederilor art. 73 lit.( c) din Legea 31/1990 (inexistenta registrelor prevăzute de lege si corecta lor tinere), situație contrara realității conform documentelor predate.
S-a menționat faptul că, din analiza documentelor contabile, lichidatorul a dat dovada de mare superficialitate in analiza acestor acte, fiind incredibil cum poate lichidatorul sa constate o alta valoare a imobilizărilor corporale (6.623 lei), atât timp cât la dosarul lunii decembrie exista pana si bilanțul contabil aferent anului 2006 din care a reieși in mod clar ca imobilizările corporale au fost zero.
In ce privește solicitarea de acordare a daunelor morale in cuantum de 10.000 (zece mii) euro, daune morale s-a învederat că la momentul in care s-a aflat de existenta unei acțiuni de angajare a răspunderii personale demarata împotriva intimatului-pârât, cu ocazia convocării la IPJ C., Serviciul Investigații Fraude, pentru a da declarații in urma plângerii penale înaintate de lichidatorul judiciar, intimatul-pârât a aflat pentru prima data de existenta acestui proces, a promovat recurs împotriva sentinței civile nr. 5517/2009 pronunțata in dosarul_ . Decizia civila nr. 3280 /2010 a Curții de Apel C., a casat in totalitate sentinta civila nr. 5517/2009 si a trimis-o spre rejudecare instantei de fond. La data de_, pârâtuș a primit prin posta un plic care conținea doua adrese din partea ANAF C., prin AFP
C. - somație de plata nr. 12/_ pentru suma de 18.989 lei, iar a doua adresă fiind titlu executoriu nr. 123010012966066 pentru aceeași suma. Astfel, pârâtuș a aratat ca a efectuat demersurile legale pentru instiintarea instituției ANAF despre existenta deciziei civile a Curții de Apel C. care a casat in totalitate sentința comercială care a stat la baza emiterii titlului executoriu, prin depunerea unor cereri argumentate prin copii doveditoare ale celor susținute. In momentul in care, datorita demersurilor efectuate la ANAF C., pârâtul s-a prezentat in termenul legal de 15 zile, la compartimentul juridic al instituției amintite, acesta a fost întrebat de ce lichidatorul judiciar nu l-a înștiințat despre existenta unei asemenea decizii, in vederea anularii
titlului executoriu emis, titlu care nu mai avea astfel fundament legal fiind un act subsecvent al unei sentințe casate.
Pârâtul a considerat că lichidatorul judiciar și-a îndeplinit cu rea-vointa obligațiile legale de a comunica instituției ANAF despre existenta deciziei Curții de Apel C. . Daca a depus diligentele necesare pentru punerea in executare a sentinței comerciale de angajare a răspunderii personale, avea de asemenea obligația legala prevăzuta de Legea 85/2006 de a depune aceleași diligente si in cazul in care avea cunoștința despre o hotărâre judecătoreasca care casa prima sentința care a stat la baza emiterii unui titlu executoriu, informata fiind despre existenta ei prin comunicare, datorita calității de parte in proces. S-a învederat ca, ANAF C., la data de_, a înștiințat pe pârât, prin posta, printr-o adresa in care DGFP C. prin AFP
C., i-a instituit acestuia poprirea pe toate conturile bancare, precum si asupra veniturilor viitoare ce vor fi obținute la Asociația CEIT Sighișoara, instituția unde intimatul-pârât își desfășura activitatea in baza unui contract individual de munca.
La data de_, pârâtul a depus o contestație la executare sub nr._ având ca obiect anularea actelor de executare precum si a instituirii popriri deja pe toate conturile sale. Urmare a introducerii in cererea de chemare in judecata, de către lichidatorul judiciar, si a intimatului-pârât, deși acestuia i s-au comunicat pe data de_ toate documentele primare ale societății din partea asociatului meu Z. G.
G., cat si a aspectelor prezentate la pct.1 din prezentele note de ședință, aceste fapte au produs deja un efect deosebit de grav asupra imaginii, asupra demnității si onoarei sale profesionale.
In acest sens pârâtul a învederat că, la data de_, a fost informat de către angajator prin adresa nr. 95/_, intitulata "convocare";, prin reprezentantul legal al Asociației Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara, dl. Volker Reiter, dir. executiv, sa se prezinte la sediul Asociației in regim de urgenta, pe data de_, pentru a da lămuriri despre adresa primita la sediul acesteia, in legătura cu înființarea popririi dispusa asupra sa.
Pârâtul a menționat ca in cadrul Asociației ocupă funcția de consilier juridic din anul 2009, fiind de asemenea șeful departamentului Achiziții Publice, membru in echipele de management care gestionează importante fonduri europene (fonduri structurale nerambursabile) atribuite in baza unor contracte de finanțare aliate in derulare. La momentul in care a aplicat pentru acest poziție, la interviul preliminar cat si in CV-ul personal expediat Instituțiilor Comunitare cu atribuții de verificare si control pre-contractual, care au in atribuții verificarea legalității si conformității documentelor expediate, minim necesare si obligatorii, depuse in vederea aplicării pentru atragerea de fonduri comunitare, ce au ca finalitate încheierea contractelor de finanțare pentru diferite proiecte, acesta a declarat care a fost statutul său profesional la acea data, declarații referitoare la cazierul său judiciar, cat si informații despre eventuale acțiuni demarate împotriva sa de către organele de urmărire/cercetare penala, fiind declarat admis pentru poziția pentru care a aplicat, îndeplinind la acea data toate condițiile impuse de natura si felul muncii, funcțiilor / postului pe care urma sa o ocupe. De asemenea, s-a menționat ca pe parcursul derulării activități sale profesionale in cadrul instituției unde își desfășura activitatea, la momentul la care a luat la cunoștința ca exista pe rol o acțiune prin care se solicita atragerea răspunderii patrimoniale a acestuia, cât si a unei plângeri penale împotriva sa.
Astfel, pârâtul a reiterat faptul că a fost informat de organele de conducere despre toate aspectele referitoare la evenimentele care s-au derulat, începând cu plângerea penală declarată împotriva sa, înștiințarea de a se prezenta la organul de cercetare penală, declarațiile susținute în fața organelor de cercetare penală, precum
și despre demersurile legale întreprinse pentru a-și clarifica corect situația în care s-a aflat. S-a precizat că, la momentul în care pârâtul a primit decizia de neîncepere a urmăririi penale, s-a considerat (aparent) că s-a comis o greșeală care a fost îndreptată tocmai prin acea decizie. Însă la data primirii de către instituție a înștiințării popririi, au început din nou să planeze, asupra acestuia, suspiciuni legate de moralitatea sa, de demnitate, suspiciuni legate de adevărul celor declarate de intimatul-pârât.
În conformitate cu Legea 85/2006, lichidatorul judiciar avea obligația imperativă de a efectua toate demersurile necesare în lumina aflării cu exactitate, acuratețe și fără echivoc a aspectelor legate de apariția stării de insolvență, inclusiv a adreselor administratorilor firmei care, practic se putea materializa printr-o simplă adresă către Oficiul de Evidență al Persoanelor. Astfel, s-a precizat că, lichidatorul avea posibilitatea de a afla situația reală a pârâtului. Apoi, inacțiunea/pasivitatea lichidatorului care, conform Legii 85/2006 trebuia și putea să informeze la timp DGFP C. despre situația nou ivită a unei sentințe comerciale casate, conducând, în prezent la o situație deosebit de gravă pentru intimatul-pârât. S-a considerat că toate aspectele relatate au adus o atingere gravă asupra imaginii, asupra demnității și onoarei profesionale a intimatului-pârât, drept pentru care acesta a solicitat acordarea unor daune morale în cuantum de 10.000 euro.
În ședința publică din_, judecătorul sindic a încuviințat în principiu cererea de intervenție formulată intervenientul Z. G. G. în interesul pârâtului
M. D. .
La_, lichidatorul judiciar CII R. A. D. al debitoarei S.C. S. T.
S.R.L. a depus la dosar cerere de renunțare la judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul sindic reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 246 alin. 1 și 4 Cod proc.civ., "reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă";, iar "când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți";. În cauza de față, cererea de renunțare la judecarea cauzei a fost depusă de către lichidatorul judiciar CII R. A. D. al debitoarei S.C. S. T.
S.R.L. mult după primul termen de judecată, însă înainte de a se intra în dezbaterea fondului cauzei, în urma casării cu trimitere a primei hotărâri pronunțate asupra acesteia, astfel că nu este necesară învoirea pârâtului. Totodată, cererea de renunțare la judecată a lichidatorului judiciar al debitoarei este făcută de acesta prin cerere scrisă, fiind semnată de reprezentantul acestuia și purtând ștampila lichidatorului judiciar.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor art. 246 alin. 2 Cod proc.civ., judecătorul sindic va constata că lichidatorul judiciar CII R. A. D. al debitoarei S.C. S. T. S.R.L. a renunțat la judecarea cererii formulate în contradictoriu cu pârâtul M. D. .
În consecință, judecătorul sindic va respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de intervenție în interesul pârâtului M. D. formulată de intervenientul Z. G. G.
, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar CII R. A. D. al debitoarei S.C. S.
T. S.R.L., reținând că prin această cerere de intervenție s-au formulat apărări doar față de cererea lichidatorului judiciar, iar nu și în susținerea cererii reconvenționale formulată de pârâtul-reclamant reconvențional M. D., în contradictoriu cu pârâta reconvențională S.C. S. T. S.R.L. prin lichidator judiciar CII R. A. D. .
În ce privește cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional M. D., în contradictoriu cu pârâta reconvențională S.C. S. T.
S.R.L. prin lichidator judiciar CII R. A. D., constată că aceasta este
neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare, reținând că nu sunt întrunite în cauză condițiile art. 998 Cod civ., în sarcina lichidatorului judiciar neputând fi reținută săvârșirea unei fapte ilicite.
În acest sens, judecătorul sindic reține că formularea cererii de antrenare a răspunderii împotriva pârâtului a fost făcută de către lichidatorul judiciar în baza atribuțiilor conferite acestuia de art. 25 lit. k coroborat cu art. 138 din Legea nr. 85/2006, iar motivarea acestei cereri s-a făcut în baza dispozițiilor art. 112 alin. 1 pct. 4 Cod proc.civ. cu referire la prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 pe care lichidatorul judiciar și-a întemeiat cererea. Totodată, constată că în prezentarea motivelor acțiunii, lichidatorul judiciar nu a făcut afirmații gratuit defăimătoare sau insultătoare la adresa pârâtului, acesta rezumându-se la a face afirmații în sensul susținerii temeiniciei cererii de chemare în judecată formulate împotriva pârâtului și a argumentării incidenței dispozițiilor legale pe care această cerere a fost întemeiată.
Împrejurarea că susținerile lichidatorului judiciar nu ar fi fost corespunzătoare realității nu ar fi de natură, în opinia judecătorului sindic, să atragă în speță obligarea acestuia la plata de daune morale către pârât, ci doar la respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, și la obligarea lichidatorului judiciar al debitoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate pârâtului prin introducerea cererii împotriva acestuia. În acest sens, judecătorul sindic mai reține și faptul că afirmațiile în speță au fost făcute prin cererea de chemare în judecată dedusă analizei judecătorului sindic, care este obligat în baza legii să verifice temeinicia susținerilor lichidatorului judiciar, iar nu printr-un articol de presă sau printr-o declarație publică, de natură a aduce la cunoștința unor terți faptele afirmate prin cererea de chemare în judecată ca fiind altceva decât aspecte care urmează să fie tranșate de instanța de judecată în urma desfășurării unui proces civil.
Or, în aceste condiții, judecătorul sindic reține că obligarea lichidatorului judiciar la plata de daune morale pentru susținerile din cererea de chemare în judecată și precizarea/completarea la această cerere, ar fi de natură să încalce dreptul de acces la justiție al acestuia, ocrotit de art. 6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Pentru aceste motive, judecătorul sindic va respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional M. D., în contradictoriu cu pârâta reconvențională S.C. S. T. S.R.L. prin lichidator judiciar CII R. A. D. .
În baza art. 246 alin. 3 Cod proc.civ., judecătorul sindic va obliga pe pârâta reconvențională S.C. S. T. S.R.L. prin lichidator judiciar CII R. A. D. la plata către pârâtul-reclamant reconvențional M. D. a sumei de 4505,4 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 2700 lei reprezentând onorariu avocațial conform chitanței nr. 273/_, iar suma de 1805,4 lei reprezentând suma achitată de către pârât cu titlu de onorariu expert, aferent raportului de expertiză întocmit în cauză, cu privire la această din urmă sumă judecătorul sindic reținând că reprezintă tot o cheltuială provocată pârâtului prin introducerea cererii de chemare în judecată împotriva sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Constată că lichidatorul judiciar CII R. A. D. al debitoarei S.C. S. T.
S.R.L. a renunțat la judecarea cererii formulate în contradictoriu cu pârâtul M. D., cu domiciliul în mun. C. -N., str. A. nr. 3, ap. 10, jud. C. .
Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de intervenție în interesul pârâtului
M. D. formulată de intervenientul Z. G. G., cu domiciliul în mun. C. -N.
, str. A. nr. 31, ap. 7, jud. C., în contradictoriu cu lichidatorul judiciar CII R.
A. D. al debitoarei S.C. S. T. S.R.L.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul- reclamant reconvențional M. D., în contradictoriu cu pârâta reconvențională S.C.
S. T. S.R.L. prin lichidator judiciar CII R. A. D. .
Obligă pe pârâta reconvențională S.C. S. T. S.R.L. prin lichidator judiciar CII R. A. D. la plata către pârâtul-reclamant reconvențional M. D. a sumei de 4505,4 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
V. LAURA G. A. Z.
Red./G.V.L./Dact./U.L.;G.V.L. 5ex./_
| ← Sentința civilă nr. 1831/2013. Răspundere organe de... | Decizia civilă nr. 6314/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
