Decizia civilă nr. 7951/2013. Alte cereri. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a2
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 7951/2013
Ședința publică de la 04 Iulie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M. B. Judecător L. U. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către creditoarea BRD G. S.
G. - G. B. M. PENTRU S. Z. împotriva Sentinței civile nr. 398/2013 pronunțată de T. Specializat C., privind și pe intimat SC S. G. S., intimat T. D., intimat SC G. R. T. S. Z., intimat O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL SĂLAJ, recurent CII Z. M., fost lichidator al debitoarei SC G. R. T. S. Z., având ca obiect alte cereri constatarea nulității.
Se constată că la data de 2 iulie 2013 s-au înregistrat concluzii scrise (motive) formulate de CII L. I. .
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 21 iunie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 398 din_, pronunțată în dosarul nr. _
/a2 al T. ui S. s-au respins ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale active a creditorilor SC S. G. S. și T. Danie, a excepției prematurității formulării contestației și a excepției inadmisibilității contestației.
S-au admis contestațiile formulate de creditorii SC S. G. S., T. D. și administratorului special T. V. și în temeiul art.14 alin.2 din Legea insolvenței nr.85/2006 s-au constatat nule deliberările luate la adunarea creditorilor din data de_ precum și actele subsecvente încheiate: procesul verbal al adunării creditorilor din data de_ ,procesul verbal de negociere din_ și contractul de vânzare cumpărare a bunurilor menționate în procesul verbal de negociere directă.
S-a anulat vânzarea bunurilor menționate în procesul verbal de negociere directă și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară în sensul readucerii bunurilor în patrimoniul debitoarei SC G. R. T. S. și restituirea prețului către SC Silcotub SA Z., dacă a fost achitat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Actele atacate au fost anulate deoarece creditorii contestatori și debitoarea nu au fost informați cu privire la noua ofertă intitulată ,,ofertă finală"; care nu a fost publicată nici în BPI.
Din convocator lipsește denumirea oferitei de ,,ofertă finală";, fapt ce a amplificat derutarea creditorilor minoritari, ale căror drepturi sunt egale cu ale celor majoritari privind dreptul de informare, de participare la adunarea creditorilor, de vot. Din moment ce au intervenit schimbări esențiale în vânzarea bunurilor, convocatorul trebuia obligatoriu să cuprindă aceste elemente.
Creditorii contestatori nedeținând aceste informații pentru că nu li s-a comunicat, motivat aceștia nu au participat la adunarea creditorilor.
Cum aceste elemente esențiale nu au fost cuprinse în convocator, orice deliberare cu privire la acestea - preț, condiții de plată, situația clădirilor, este nulă.
Modul de nereprezentare a drepturilor tuturor creditorilor, rezultă și din metodologia de publicare în BPI. În cauză, convocatorul a fost publicat în BPI nr.18200/_ într-o zi de vineri anunțând că adunarea creditorilor se reține la data de_ într-o zi de marți. Practic acești creditori au avut la dispoziție doar o zi pentru vizualizarea BPI, adică ziua de luni_ . Rezultă că activitatea administratorul judiciar a fost deficientă, de o asemenea manieră încât au fost nesocotite drepturile creditorilor contestatari și ale debitoarei.
Indiferent de mărimea creanței, drepturile creditorilor sunt reglementate imperativ conform art.3 alin.1 pct.8 astfel că o atingere adusă acestora atrage sancțiunea prevăzută de lege, în speță nulitatea deliberărilor, desființarea procesului verbal al adunării creditorilor, a vânzării bunurilor, o contribuție a acestor creditori ar fi putut influența actele premergătoare luării deciziei, ar fi putut spori calitatea acestuia în beneficiul tuturor.
Chiar dacă nu se impunea publicarea așa zisei ,,oferte finale"; în întregime sau în general a altor acte având în vedere eventual, volumul acestora, datele esențiale ca de exemplu prețul minim de pornire, condiții de plată, construcții, trebuiau incluse în convocator. La această concluzie se ajunge și prin prisma dispozițiilor art.117 alin.2 din Legea insolvenței.
Prin modul diferențiat de lucru, comunicarea ofertei SC Silcotub S.A numai unor creditori și privarea celorlalți de informații complete, practic s-a creat o discriminare în sensul aplicării unui tratament preferențial creditorilor cărora li s-a comunicat oferta finală în detrimentul celorlalți. Însăși denumirea de ,,ofertă finală";, convenită prin întâlniri separate cu BRD- GSG, deci pe căi nelegale, cu neglijarea celorlalți creditori, are o conotație de manipulare, de intimidare și derutare.
De remarcat că lichidatorul judiciar a avut posibilitatea să vândă o hală metalică cu suma de 160.000 lei, fapt recunoscut de părți, însă s-a preferat vânzarea terenului, iar în prețul acestuia s-a inclus și construcția, împrejurare ce dovedește incoerență și inconsistenă în analizarea lichidării optime a bunurilor din patrimoniul debitoarei.
Cu privire la excepțiile ridicate de Banca Comercială Intensa Sanpaolo Bank S.A. Arad instanța a reținut următoarele:
Excepția inadmisibilității cererii de constatare a nulității deliberărilor și a tuturor actelor subsecvente a fost respinsă având în vedere că dispozițiile art.14 alin.2 din Legea insolvenței se referă expres la nulitatea acestor deliberări de asemenea și actele subsecvente, inclusiv hotărârea adunării creditorilor.
Lipsa calității procesuale active a reclamanților pe motiv că aceștia nu au dovedit motive temeinice a fost respinsă pentru că împrejurarea dacă creditorii au lipsit motivat de la adunarea creditorilor este o chestiune de judecată în contradictoriu și de apreciere a instanței.
S-a respins și excepția prematurității contestației având în vedere că deliberările din adunarea creditorilor, hotărârea adoptată, procesul verbal de negociere directă și vânzarea efectivă a bunurilor sunt acte indispensabile pentru
încheierea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică, astfel că se impune verificarea în prealabil a legalității acestora.
Motivele expuse la analizarea pe fond a cererii creditorilor justifică în egală măsură respingerea ca nefondată a cererii de intervenție în nume propriu și al
debitoarei formulată de creditorul Banca Comercială Intensa Sanpaolo Bank S.A. Arad.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs BRD G. S. G. - G.
B. -M.
solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate și respingerea ca nefondate a contestațiilor formulate.
În motivare s-a arătat că:
In adunarea creditorilor din data de_ s-au luat hotărâri doar cu privire la punctele cuprinse în ordinea de zi și înscrise în convocatorul adunării creditorilor publicat în BPI.
Nici o dispoziție legala nu sancționează cu nulitatea hotărârile adunării creditorilor pentru motivul ca nu au fost comunicate sau publicate actele supuse aprobării, respectiv oferta propriu zisa.
In situația în care creditorii sunt interesați cu privire la actele supuse aprobării, pot sa studieze aceste acte la sediul administratorului judiciar, sa solicite comunicarea acestor acte sau sa le studieze în cadrul adunării creditorilor.
Creditorii SC S. G. S. și T. D. nu a participat la adunările creditorilor din cadrul procedurii reorganizării judiciare a debitoare din data de_ și nici la cea din data de_ nu a solicitat administratorului judiciar date cu privire la derularea acestei proceduri manifestând un total dezinteres fata de aceasta procedura pana la data formulării prezentei contestații. La adunarea creditorilor din data de_ au transmis în scris punctul de vedere creditorii ipotecari BRD G. S. G. B. și creditorul Intensa Sanpaolo Bank, creditori care dețin 64,13 % din valoarea totala a creanțelor.
Prin inscrisurile comunicate administratorului judiciar cei doi creditori ipotecari au aprobat vânzarea bunurilor imobile proprietatea a SC G. R. T. S. conform ofertei de cumpărare inregistrate la administratorul judiciar în data de_ .
Rezulta astfel ca adunarea creditorilor din data de_ a luat hotărâri cu privire la ordinea de zi stabilita prin convocatorul din data de_ și a aprobat vânzarea bunurilor imobile din patrimoniul SC G. R. T. S. Z. ofertantului SC Silcotub SA Z. la prețul de 30 euro/mp + TVA terenul în suprafata de 800 mp din CF 55080 și la prețul de 65,3 euro/mp+TVA suprafața de 24.145 mp la valoarea totala de 8.867.223 lei.
La data de_ a fost incheiat și Procesul-verbal de negociere finala privind vânzarea imobilelor situate în municipiul Z. din patrimoniul debitoarei SC G. R. T. S. către SC Silcotub SA Z. .
In cauza nu sunt aplicabile disp. Art. 14 alin 7 din Legea 86/2005, pentru admiterea cererii formulate de creditorii care nu au participat la adunarea creditorilor din data de_ .
Este adevărat ca potrivit art. 14 alin. 7 paragraf ultim, hotărârile adunării creditorilor pot fi desființate de judecătorul sindic pentru nelegalitate la cererea creditorilor care insa au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor.
SC Sapinens G. S. și T. D. nu invoca nici un motiv pentru care a lipsit de la adunarea creditorilor sau pentru care nu a putut transmite o poziție scrisa pentru adunarea creditorilor din data de_ cu atat mai mult cu cat aceasta societate are ca asociat pe T. D. . Creditorii contestatori nu isi motivează sub aspect legal lipsa de la aceasta adunare. Judecătorul sindic poate desființa hotărârile adunare creditorilor doar pentru nelegalitate, ori contestatorul nu invoca un motiv de nelegalitate ci doar unul de oportunitate, referitor la prețul acceptat de creditori ipotecari.
Hotărârile adunării creditorilor din data de_ au fost legal luate cu majoritatea absoluta a creditorilor care au transmis în scris punctul de vedere cu privire la ordinea de zi și care reprezintă 64,13% din valoarea totala a creanțelor.
In motivarea contestațiilor se susține în mod cu totul nejustificat ca prețul negociat de administratorul judiciar și acceptat de creditorii majoritari și care au transmis poziția în scris pentru adunarea creditorilor din data de_, este sub prețul pieței fara a aduce vreo proba sau motivare concreta în acest sens.
Este adevărat ca creditorii prezenți la adunarea creditorilor din data de_ au mandatat administratorul judiciar sa negocieze vânzarea imobilelor din patrimoniul societății debitoare pornind de la un pret de 75euro/mp insa aceiași creditori dupa o negociere de 2 luni au acceptat o oferta de 65,3 ero/mp inclusiv pentru construcțiile existente pe teren, oferta care în realitate este peste preturile vânzărilor din zona.
Pentru o suprafața de 800 mp libera de construcții situata în alta parte decât suprafața de 24.145 mp s-a acceptat un pret de 30 euro/mp deoarece acesta este în realitate prețul pentru acea zona, pret la care au fost achiziționate și ale imobile din zona de către ofertantul SC Silcotub SA .
Având în vedere cele relatate mai sus solicită admiterea recursului modificarea în totalitate a sentinței civile recurate și respingerea ca nefondate a contestațiilor formulate de SC S. G. S. și T. D. și administratorul special T. V. impotriva Hotărârii adunării creditorilor debitoarei SC G. R.
T. S. din data de_ .
În drept s-au invocat disp. art. 304 ind .1 cod procedura civila.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și Cabinet Individual de Insolvență - ec. Z. M., în calitate de fost lichidator judiciar al debitoarei
G. R. T. S.
solicitând admiterea recursului și, pe cale de consecință, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii contestațiilor, în principal ca urmare a admiterii excepțiilor invocate, iar în subsidiar ca neîntemeiate; obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivare s-au invocat, în esență, același motive de nelegalitate ca cele relevate de către creditoarea BRD, apreciindu-se că modul în care a procedat practicianul în insolvență respectă normele legale incidente în materie.
La termenul din data de_, Curtea a pus în discuția părților corecta delimitare a cadrului procesual, din perspectiva faptului că recurentul CII Z. a indicat instanței că nu mai administrează procedura insolvenței debitoarei, fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar CII L. I., care a relevat că nu înțelege să-și însușească recursul declarat de fostul lichidator. În acest context, reprezentantul recurentului a indicat că recursul nu este susținut în calitate de reprezentant al debitoarei, în numele acesteia, ci în nume propriu.
În cauză au formulat întâmpinare T. V. în calitate de administrator statutar și fost administrator special al debitoarei SC G. R.
S. și T. D. în calitate de asociat și creditor al SC G. R. T. S.
solicitând respingerea ambelor recursuri ca fiind nefondate și menținerea ca fiind temeinică și legală a sentinței civile nr. 398/_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ /a2.
Pe cale de excepție, în apărare, a fost invocată excepția lipsei interesului actual al C.I.I.Z. M. și excepția lipsei calității procesuale active în formulare a recursului, întrucât dl Z. M. nu mai are calitatea de lichidator judiciar al SC
G. R. T. S., fiind înlocuit pentru motive temeinice.
Referitor la respingerea excepției lipsei calității procesuale active unor creditori minoritari în justificarea acestui motiv de recurs, dar și în motivarea excepției, se invocă nesocotirea prevederilor art. 14 alin 7-8 din Legea nr.
85/2006, prin care sunt reglementate condițiile și procedura desființării de către judecătorul sindic a hotărârilor adunării creditorilor pentru nelegalitate.
Apreciază că în mod corect judecătorul sindic a respins excepția lipsei calității procesuale active a creditorilor promotori ai cererii întrucât aceștia, alături de ceilalți creditori minoritari ignorați de fostul lichidator și omiși în a fi notați și convocați la adunarea creditorilor, au fost vătămați prin hotărârea luată în adunarea din_ în care s-a hotărât vânzarea în bloc a celor mai importante bunuri imobile din patrimoniul debitoare (terenuri și construcții).
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele
:
Cu titlu prealabil, Curtea constată că este necesară analiza excepțiilor lipsei interesului și a lipsei calității procesuale active a recurentul CII Z. M., care a
indicat instanței că recursul a fost declarat în nume propriu, nefiind contestată împrejurarea că, nici la data promovării lui și nici la acest moment, nu mai deține calitatea de lichidator judiciar al debitoarei, fiind înlocuit.
Așa fiind, Curtea va achiesa apărărilor conform cărora dl Z. M. nu mai deține nicio calitate în societatea debitoare, fiind străin față de aceasta și față de procedură, fiind astfel exclusă posibilitatea de a declara recurs împotriva unei hotărâri judecătorești prin care instanța a anulat vânzarea unor bunuri din patrimoniul debitoarei.
Chiar dacă este real că au fost atacate acte întocmite în calitate de persoană care a administrat, până la un anumit moment, procedura insolvenței debitoarei, această împrejurare nu îi conferă, în nume propriu, calitate și interes în susținerea recursului, deoarece aceste operațiuni nu au fost întocmite în nume propriu, ci în virtutea atribuțiilor conferite de lege în urma desemnării sale ca administrator judiciar, calitate care a încetat.
Ca atare, calitatea procesuală în recurs nu mai poate fi justificată din perspectiva prev. art. 5 sau 20 din LPI, trebuind să se țină cont și de principiul simetriei în căile de atac. Drept consecință, se va constata că recursul declarat în nume propriu de către recurentul Z. M. este inadmisibil, fiind declarat de o persoană, care, prin jocul procedurii, a devenit străin de aceasta.
Trecând la analiza recursului declarat de către creditoarea BRD, Curtea constată că prin încheierea civilă 609/C/_ pronunțată în dosarul nr. _
, Tribunalul Sălaj a admis cererea formulată de debitoarea S. G. R. T. S.
Z. și în temeiul art. 27 și art. 30 din legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței a dispus deschiderea procedurii insolvenței. Totodată prin aceeași încheiere, a fost numit administrator judiciar CII Z. M. .
In cadrul primei ședințe a Adunării Creditorilor, prin Hotărârea din data de_ s-a hotărât printre altele:
- confirmarea administratorului judiciar desemnat prin încheierea de deschidere a procedurii și stabilirea retribuției acestuia;
-s-au ales membrii comitetului creditorilor, respectiv: BRD - S. Z. - președinte, DGFP S., Intesa Sanpaolo Bank - S. Z., Primăria Zalău și SC Primarom S. - membri.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 1399/_, în temeiul dispozițiilor art.101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, Tribunalul Sălaj a dispus confirmarea planului de reorganizare judiciară a debitoarei S. G. R. T. S.
Z. .
Planul de reorganizare al activității debitoarei a inclus, printre măsurile de reorganizare propuse: vânzarea succesivă a unor active corporale, continuarea activității de inspecții tehnice pentru autovehicule, închirierea unor spații de folosință industrială și birouri, vânzarea parțială sau în totalitate a bunurilor din patrimoniul debitoarei și altele.
În vederea implementării planului de reorganizare propus de debitoare, administratorul judiciar a procedat la o expunere constantă pe piață a bunurilor mobile și imobile ale debitoarei - măsură prevăzută prin plan -, publicațiile de vânzare pentru bunurile mobile și imobile fiind afișate atât pe site-ul de licitații al UNPIR, cât și în ziarul Sălăjeanul.
In regulamentul aprobat de creditori a fost prevăzuta ca metoda de vânzare atat vânzare prin licitație publica cat și vânzare prin negociere directa cu un cumpărător identificat.
Dupa organizarea mai multor licitații cu reduceri succesive de cate 10%, 20%, 30 % a prețului de incepere a licitațiilor pentru vânzarea bunurilor imobile, fara a se prezenta vreun ofertant, a fost inregistrata o oferta de cumpărare de către SC Silcotub SA, ofertă care insa nu se incadra în prețul de licitație de la acea data. În aceasta situație administratorul judiciar a procedat la convocarea adunării creditorilor pentru data de_ fiind adusa la cunostinta creditorilor oferta depusa de potențialul cumpărător SC Silcotub SA.
Administratorului judiciar a fost autorizat de către adunarea creditorilor din data de_ pentru realizarea negocierii vânzării bunurilor imobile din patrimoniul SC G. R. T. S. Z. cu cumpărătorul identificat SC Silcotub SA
Z., ocazie cu care s-a decis ca administratorul judiciar să inițieze operațiunile de negociere cu ofertantul de la prețul de pornire de 75 euro/mp, în starea actuală, fără eliberarea terenului de construcții. În legătură cu problema inclusă pe ordinea de zi și-au expus punctul de vedere creditorii DGFP S., BRD - GSG și Intesa Sanpaolo Bank R. ânia.
Drept consecința administratorul judiciar a procedat la negocierea prețului de vânzare având în vedere oferta inregistrata de SC Silcotub SA, a organizant mai multe intalniri în acest sens și a primit mai multe oferte, iar în oferta finală care a vizat și construcțiile aferente terenurilor, s-a propus următorul preț:
- pentru teren intravilan în suprafață de 800mp întabulat în CF nr. 55080
- prețul de 30euro/mp+TVA;
pentru celelalte terenuri situate în Z. menționate la punctul 2.1. din P. ație în suprafață totală de 24.145mp - prețul de 65,3 Euro/mp+TVA.
cât privește construcțiile, s-a prevăzut că prețul acestora este inclus în prețul imobilelor menționate anterior.
Față de această împrejurare, administratorul judiciar a convocat adunarea creditorilor pentru a supune analizei această din urmă ofertă - rezultat final al negocierilor purtate în baza mandatului acordat anterior. Convocatorul a fost publicat în BPI nr. 18200/_, fiind stabilită următoarea ordine de zi:
"aprobarea vânzării bunurilor imobile din patrimoniul SC G. R. T. S. Z., conform ofertei înregistrate sub nr. 4031/_ și mandatarea administratorului judiciar pentru realizarea tranzacției";, iar ședința a avut loc la data de_ . De asemenea, convocatorul și oferta au fost depuse la data de_ la dosarul cauzei împreună cu oferta S. Silcotub S.A.
Prin hotărârea din data de_, creditorii reprezentând 64,13% din masa credală, respectiv BRD -S. Z. și Intesa Sanpaolo Bank, au decis mandatarea administratorului judiciar în vederea vânzării bunurilor imobile din patrimoniul debitoarei conform ofertei primite.
Împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de_, SS G.
(creditor), T. D. (creditor și asociat în cadrul debitoarei) și T. V. (administrator special) au formulat contestații, care au fost conexate de judecătorul sindic.
Prin Sentința nr. 398/_ pronunțată în dosarul nr._ /a2, Tribunalul Sălaj a respins ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale active a creditorilor SS G. S. și T. D., a prematurității formulării
contestației și a inadmisibilității contestației. S-au admis contestațiile formulate de creditorii SS G. S., T. D. și administratorului special T. V. și în temeiul art.14 alin.2 din Legea insolvenței nr.85/2006, s-au constatat nule deliberările luate la adunarea creditorilor din data de_ ,precum și actele subsecvente încheiate: procesul verbal al adunării creditorilor din data de_, procesul verbal de negociere din_ și contractul de vânzare cumpărare a bunurilor menționate în procesul verbal de negociere directă. S-a anulat vânzarea bunurilor menționate în procesul verbal de negociere directă și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară în sensul readucerii bunurilor în patrimoniul debitoarei S. G. R. T. S. și restituirea prețului către S. Silcotub S.A. Z., dacă a fost achitat.
Față de hotărârea menționată, creditoarea BRD a înțeles să formuleze prezentul recurs, prin intermediul căruia înțelege să reitereze argumentele care justifică soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale active a creditorilor contestatari, precum și de respingere a tuturor contestațiilor, ca nefondate.
Cu privire la prima din aceste chestiuni, Curtea reține că cererile formulate de cei doi creditori sunt întemeiate pe disp. art. 14 alin 2 raportat la alin. 7 din LPI.
Conform art. 14 alin. 2 din Legea 86/2005, " orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocator este nula daca nu sunt prezenți toti creditori.,,
Or, recurenta arată cu temei că s-a procedat la publicarea convocatorului în BPI, ceea ce nu s-a contestat, iar simpla împrejurare că nu s-a menționat că oferta depusă de Silcotub este finală sau neindicarea datelor esențiale ale ofertei nu justifică reținerea incidenței prev. art. 14 alin. 2 din LPI. Drept consecință, susținerilor creditorilor-intimați, care justifică calitatea procesuală activă în cauză prin prisma presupuselor neregularități ale convocării, arătând că dacă li s-ar fi adus la cunoștință, în mod corect și complet, care este obiectul deliberării, ar fi participat la adunare, nu pot fi validate.
În esență, a existat o convocare efectuată în condiții procedurale, iar o minimă diligență din partea intimaților ar fi permis aflarea datelor esențiale supuse deliberării, de ex., prin prezența acestora în adunare sau prin studierea dosarului cauzei, teza echivalenței dintre presupusa nelegală încunoștințare și
lipsa motivată de la adunare neavând nici un suport legal.
Recurenta învederează că creditorii SC S. G. S. și T. D. nu au participat la adunările creditorilor din cadrul procedurii reorganizării judiciare a debitoare din data de_ și nici la cea din data de_, nu au solicitat administratorului judiciar date cu privire la derularea acestei proceduri, manifestând un total dezinteres fata de ea, pana la data formulării prezentei contestații. La adunarea creditorilor din data de_ au transmis în scris punctul de vedere creditorii ipotecari BRD G. S. G. B. și creditorul Intensa Sanpaolo Bank, creditori care dețin 64,13 % din valoarea totala a creanțelor.
Prin inscrisurile comunicate administratorului judiciar, cei doi creditori ipotecari au aprobat vânzarea bunurilor imobile proprietatea a SC G. R. T. S. conform ofertei de cumpărare inregistrate la administratorul judiciar în data de_ .
Rezulta astfel ca adunarea creditorilor din data de_ a luat hotărâri cu privire la ordinea de zi stabilita prin convocatorul din data de_ și a aprobat vânzarea bunurilor imobile din patrimoniul SC G. R. T. S. Z. ofertantului SC Silcotub SA Z. la prețul de 30 euro/mp + TVA terenul în suprafata de 800
mp din CF 55080 și la prețul de 65,3 euro/mp+TVA suprafața de 24.145 mp la valoarea totala de 8.867.223 lei.
La data de_ a fost incheiat și Procesul-verbal de negociere finala privind vânzarea imobilelor situate în municipiul Z. din patrimoniul debitoarei SC G. R. T. S. către SC Silcotub SA Z. .
Ca atare, în cauza nu sunt aplicabile disp. Art. 14 alin 7 din Legea 86/2005, pentru admiterea cererii formulate de creditorii care nu au participat la adunarea creditorilor din data de_ .
Este adevărat ca potrivit art. 14 alin. 7 paragraf ultim, hotărârile adunării creditorilor pot fi desființate de judecătorul sindic pentru nelegalitate la cererea creditorilor care insa au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor.
Or, SC S. G. S. și T. D. nu invoca nici un motiv pentru care a lipsit de la adunarea creditorilor sau pentru care nu au putut transmite o poziție scrisa pentru adunarea creditorilor din data de_, cu atat mai mult cu cat aceasta societate are ca asociat pe T. D., care, la rândul său, deține și calitatea de asociat al debitoarei, astfel încât teza totalei înlăturări a creditorilor minoritari de la procesul decizional, prin manevrele presupus frauduloase ale practicianului în insolvență, este cu atât mai puțin credibilă.
În esență, din coroborarea prev. art. 14 alin. 1 și 7 din LPI, rezultă că legiuitorul a instituit posibilitatea judecătorului-sindic de a desființa hotărârea nelegală a adunării creditorilor la cererea creditorilor care au votat împotriva adoptării hotărârii respective și au cerut consemnarea acestui fapt în procesul- verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor care au lipsit justificat de la adunare. Aceasta întrucât hotărârile luate în adunarea creditorilor privesc realizarea intereselor legitime ale acestora, în mod colectiv, în vederea recuperării creanțelor lor.
Curtea constată că, din moment ce lipsa unor creditori de la ședința adunării generale a creditorilor nu a fost motivată, aceștia nu pot invoca încălcarea accesului liber la justiție, prin coroborarea disp. art. 14 alin. 1 și 7 din LPI, care nu le permit atacarea hotărârilor adunării generale de la care au lipsit,
deoarece drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.
Curtea constată că este de principiu că orice cerere adresată justiției - acțiune, cerere reconvențională, cale de atac, în sens larg, orice act procesual - este subsecventă existenței unui drept sau unui interes legitim, contestat sau susceptibil de a fi contestat de un terț, la a cărui apărare se tinde pe această cale. Altfel spus, dreptul sau interesul persoanei este cel care legitimează o astfel de acțiune, delimitând-o de actele abuzive.
Dispozițiile art. 108 alin. 4 și art. 723 alin. 1 din codul de procedură civilă reglementează două principii fundamentale ale procesului civil, primul potrivit căruia nimeni nu poate invoca propria culpă în apărarea sa - "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" și cel de-al doilea exercitarea cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege a drepturilor procedurale.
În raport cu aceste considerații principiale, poziția intimaților nu poate fi reținută, întrucât raționamentul pe care aceasta se întemeiază este tributar unei viziuni pro causa, determinată de interesul exclusiv al creditorilor contestatari. Atitudinea lor inactivă în exercitarea drepturilor procedurale pe parcursul derulării procedurii nu îi poate îndreptăți ulterior, în cazul adoptării, de către majoritatea masei credale, a unor măsuri apreciate nefavorabile, să invoce propria neregularitate procedurală în speranța obținerii unui rezultat favorabil.
Așa fiind, întrucât drepturile procesuale recunoscute de lege părților au caracter legitim numai în măsura în care sunt exercitate cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, instanța consideră că stabilirea de către legiuitor a acestor limite prin intermediul textului art. 14 alin. 7 din LPI nu aduce nicio îngrădire drepturilor în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării lor în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept.
Deși Curtea nu achiesează considerentelor instanței de fond care par să
susțină teza existenței calității procesuale active a celor doi creditori din perspectiva faptului că nu au fost legal convocați, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, textul art. 14 alin. 7 din LPI instituie condiția motivării absenței, care nu este îndeplinită în speță, raportat și la apărările formulate în recurs, nici chiar prin extinderea analizei la un asemenea nivel, nu sunt identificate elemente care să ducă la concluzia legalității soluției tribunalului.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 prima teză din Legea nr. 85/2006:
"Citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență".
Coroborând aceste prevederi cu cele ale art. 14 din același act normativ, rezultă că nu se prevede un anumit termen imperativ care ar trebui să curgă de la data publicării convocării până la data la care are loc ședința, iar faptul ca perioada de dupa convocare a cuprins și doua zile nelucratoare nu constituie motiv de nulitate a procedurii de convocare.
Așadar, intervalul necesar urmează să fie apreciat în funcție de împrejurările concrete ale speței. Or, în cauză perioada scursă din data de_ până în data de_, inclusiv, apare ca fiind rezonabilă având în vedere de obiectul deliberărilor, oferta putând expira. Chiar dacă s-ar accepta susținerile referitoare la aplicabilitatea prev. art. 89 alin. 1 C.pr.civ., intimații citează în mod incomplet acest text legal, care permite, conform tezei sale finale, micșorarea termenului de 5 zile, în cauze urgente, iar specificul procedurii justifică o asemenea măsură.
În plus, recurenta precizează ca prin perfectarea vânzării, având în vedere oferta acceptata de către creditorii în data de_, nu sunt acoperite nici creanțele creditorilor ipotecari, insa prețul oferit de potențialul cumpărător
justifica prețul actual al pieței, iar tergiversarea valorificării bunurilor duce la majorarea cheltuielile de procedura. Totodată, valoarea creanțelor garantate se majorează, având în vedere faptul ca în perioada de reorganizare nu au fost achitate dobânzile curente.
De altminteri, convocarea adunării creditorilor cu acest obiect era previzibilă în contextul mandatării anterioare a administratorului judiciar în vederea negocierii cu Silcotub, urmând ulterior să supună atenției creditorilor rezultatul respectivelor negocieri. Așadar, orice creditor diligent interesat de soarta procedurii și modul de finalizare a negocierilor cu Silcotub putea, prin minime eforturi, să aibă cunoștință de convocare.
Intimații au mai arătat că încălcarea drepturilor creditorilor minoritari este atestată și de faptul că administratorul judiciar a procedat la comunicarea individuală către membrii Comitetului creditorilor, din care fac parte și doi creditorii garantați, a convocării.
Or, nici aceste aspecte nu pot fi luate în calcul pentru a justifica poziția creditorilor, deoarece nu reprezintă cauze de nulitate.
În speță, instanța reproșează împrejurarea comunicării convocării și ofertei către trei creditori - membri ai comitetului creditorilor, fără a se proceda în
aceeași manieră în privința tuturor. Curtea ia act de faptul că în cauză au fost respectate prev. art. 14 alin. 1 din LPI, iar diligența manifestată de către administratorul judiciar este explicată de specificul cauzei, informarea membrilor comitetului, care s-au implicat activ în cadrul procedurii și care au solicitat în mod constant informații privind stadiul negocierilor purtate cu Silcotub, neputând duce la concluzia nelegalei convocări.
În plus, nu au fost contestate argumentele conform cărora prevederile regulamentului de vânzare aprobat în prealabil de creditori sunt în sensul posibilității vânzării și prin negociere directă la un preț agreat de creditorul garantat cu aceste bunuri. În aceste condiții, apare evidentă oportunitatea informării individuale a creditorilor garantați (ținând cont și de solicitarea acestora) în legătură cu ofertele care privesc bunurile garantate. Ca atare, nu se poate susține cu temei teza "discriminării"; creditorilor minoritari.
Așadar comunicarea individuală a fost justificată pe de-o parte de solicitările de informații suplimentare primite din partea unor membri ai comitetului creditorilor care au atribuții de supraveghere a activității administratorului judiciar (informații suplimentare pe care le putea cere și orice creditor), iar pe de altă parte de prevederile incluse în regulamentul de vânzare a bunurilor.
Prin urmare, împrejurarea că în speță contestatorii nu a înțeles să se intereseze de soarta procedurii și să solicite detalii cu privire la ofertele de cumpărare, nu constituie un caz de viciere a hotărârii și nici nu echivalează cu o
"discriminare" a acestora. Orice creditor are dreptul să participe la procedură și să se intereseze de soarta acesteia. Împrejurarea că în fapt contestatorii nu au înțeles să participe la ședințele adunării creditorilor și nu au solicitat informații cu privire la derularea proceduri nu se poate constitui într-un caz de "neglijare",
"intimidare" a acestora astfel cum se pretinde de către intimați.
Pentru a pronunța hotărârea recurată prima instanță pornește și de la pretinse vicii ale convocatorului din data de_, precum:
"creditorii și debitoarea nu au fost informați cu privire la noua ofertă intitulată «oferta finală» care nu a fost publicată nici în BPI";
"din convocator lipsește denumirea ofertei de «oferta finală», fapt ce a amplificat derutarea creditorilor minoritari";
Or, recurenta arată justificat că nu este vorba despre o deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare care să conducă la nulitatea hotărârii. În fapt, aspectele indicate în cadrul hotărârii recurate nu reprezintă o completare a convocatorului cu un aspect de noutate, ci reprezintă detalii ale ofertei care urmau să fie discutate în cadrul adunării creditorilor, astfel cum rezultă și din textul convocatorului publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 18200/_ .
Coroborând ordinea de zi publicată cu procesul-verbal al adunării creditorilor din data de_ nu rezultă că s-ar fi supus votului creditorilor alte aspecte decât noua ofertă din data de_ . Deci, nu poate fi vorba de o suplimentare a ordinii de zi. Totodată, nu se poate pretinde o așa-zisă "derutare" a creditorilor rezultată din împrejurarea că în conținutul convocatorului nu s-a adăugat noțiunii de ofertă și mențiunea "finală" câtă vreme rezultă în mod evident din indicarea numărului ofertei și a datei (4031/_ ) că este vorba de o ofertă distinctă față de cea avută în vedere în cadrul ședinței din data de_ . Elementele de preț, situația clădirilor sunt detalii ale ofertei, iar nu aspecte noi cu care să fi fost suplimentată ordinea de zi și care erau previzibile a fi incluse în cadrul respectivei oferte de vreme ce vizează o cumpărare, iar în cadrul ședinței anterioare din data de_ s-au discutat elemente asemănătoare. Astfel cum rezultă din convocator, orice creditor care cu bună-credință care era interesat în
mod real de ofertă, putea să solicite informații suplimentare cu privire la aceasta de la administratorul judiciar sau să consulte dosarul cauzei unde era depusă oferta.
În plus, nici o dispoziție legala nu sancționează cu nulitatea hotărârile adunării creditorilor pentru motivul ca nu au fost comunicate sau publicate actele supuse aprobării, respectiv oferta propriu zisa. Așadar, prin modul de concepere a ordinii de zi, nu se poate reține nici o vătămare în privința creditorilor care, în măsura în care manifestau un interes real de a se prezenta în cadrul adunării și de a-și exprima punctul de vedere, puteau să ia cunoștință în concret și de conținutul ofertei.
Mai mult, art. 117 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, la care se trimite în hotărârea recurată, nu reglementează conținutul convocatorului și, cu atât mai mult, nu instituie obligația comunicării prealabile a unei oferte sau a elementelor sale componente, aspecte care urmează să fie supuse analizei și votului cu ocazia ședinței adunării creditorilor.
În concluzie, deoarece creditorii contestatari nu au înțeles să participe la ședința adunării creditorilor, iar nepublicarea ofertei nu poate constitui în sine un motiv justificat de neprezentare, de vreme ce din convocator rezultă clar data ședinței, iar ordinea de zi vizează o problemă care interesează creditorii debitorului S. G. R. T. S., urmare a admiterii recursului creditoarei BRD, în baza prev. art. 304 pct. 9, art. 312 C.pr.civ. și art. 8 din LPI, se va modifica în parte sentința, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a creditorilor SC S. G. S. și T. MARCEȘ și, în consecință, se va respinge contestația formulată de aceștia, Curtea fiind astfel dispensată de analiza celorlalte aspecte litigioase legate de aceste două cereri.
În ceea ce privește contestația formulată de administratorul special T. V.
, aceasta va fi respinsă, pentru următoarele considerente:
Această cerere a fost întemeiată pe prev. art. 21 alin (2) din Legea nr.85/2006, solicitându-se anularea vânzărilor de bunuri efectuate de administratorul judiciar în data de_ și restabilirea situației anterioare prin reintrarea bunurilor în patrimoniul debitoarei până la reluarea procedurilor de valorificare a acestora, cu respectarea prevederilor legale incidente.
În susținerea acestei cereri, se arată că vânzarea a fost efectuată fără un mandat valabil al creditorilor, care nu au legal încunoștințați cu privire la oferta finală și că ea s-a făcut în condiții păgubitoare pentru debitoare și masa credală, respectiv sub prețul pieței.
Or, cu privire la primul dintre aspecte, s-a dovedit, conform celor anterior expuse, că creditorii au fost notificați, în condiții procedurale, despre ședința adunării din_, existând procesul verbal al acesteia, prin intermediul căruia administratorul judiciar este mandatat să procedeze la vânzare, în condițiile prevăzute în oferta Silcotub.
Ca atare, teza lipsei mandatului nu are nicio susținere, contestatoarea neputând ca, pe cale ocolită, să provoace o judecată în ceea ce privește legalitatea hotărârii adunării creditorilor. Acest drept îl au creditorii care au votat împotriva adoptării hotărârii adunării creditorilor și au cerut consemnarea acestui fapt în procesul-verbal al adunării, precum și cei care au lipsit justificat de la adunare.
Or, în condițiile în care hotărârile luate în adunarea creditorilor privesc realizarea intereselor legitime ale acestora, în mod colectiv, în vederea recuperării creanțelor lor, numai aceștia justifică un interes și, implicit, calitate procesuală activă, în declanșarea controlului de legalitate a respectivelor hotărâri, efectuat de judecătorul-sindic. Așa cum a statuat și Curtea Constituțională, dispozițiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 nu creează o poziție privilegiată creditorilor în detrimentul administratorului special, reprezentant al debitorului, ci
reprezintă exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
Deși intimata pare să acrediteze teza conform căreia, prin conexarea celor două contestații, limitele prescrise de legiuitor ar putea fi extinse, o astfel de poziție nu are nicio susținere legală, cele două cereri având regimuri procedurale distincte, care se impun a fi respectate, independent de soluția de conexare.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nelegalitate, intimata a susținut că, prin compararea prețului de 75 euro/mp pentru care administratorul judiciar a fost mandat, cu prețul de 30 euro/mp, respectiv de 65,3 euro/mp, cu care lichidatorul a vândut imobilele, rezultă, în mod evident, faptul că bunurile au fost vândute sub prețul acceptat de adunarea creditorilor, cu consecința prejudicierii intereselor acestora și dar și a celor ale debitoarei, tribunalul achiesând acestei poziții.
Recurenta critică în mod corect referirile judecătorului la condițiile în care a avut loc vânzarea întregului ansamblului imobiliar al debitoarei, la prețul mic de vânzare și la consecințele acestei vânzări asupra debitoarei și asupra creditorilor, reproșându-i-se judecătorului faptul că prin aceasta a depășit limitele controlului de legalitate, întrucât nu avea atribuții în ceea ce privește controlul de oportunitate a vânzării.
Curtea ia act de justețea acestei teze, în contextul în care se pornește de la premisa că hotărârile adunării creditorilor din data de_ au fost legal luate cu majoritatea absoluta a creditorilor care au transmis în scris punctul de vedere cu privire la ordinea de zi și care reprezintă 64,13% din valoarea totală a creanțelor.
Adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege, iar pentru facilitatea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial sunt prevăzute două modalități de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanțelor. Regula în această materie este stabilită de
dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorități, prin valoare, a creanțelor prezente. Există situații speciale, cum este aceea a desemnării unui administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanța sporită a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, și anume votul creditorilor care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor. Opțiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, și nu cel al numărului creditorilor, este justificată de principalul obiectiv al procedurii insolvenței, respectiv recuperarea creanțelor asupra averii debitorului. Or, în măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiași clase de creditori, proporțional cu valoarea creanțelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanțelor, iar nu la numărul creditorilor.
În acest context, raportat și la motivele de nelegalitate invocate, respectiv vânzarea la un preț inferior celui real, care nici nu au fost dovedite în concret, Curtea constată că prima instanță a statuat incorect cu privire la aspecte de oportunitate ale măsurilor luate de administrator, care a fost legal mandatat, ceea ce nu poate fi acceptat, extinderea sferei limitelor controlului judecătorului sindic, în cazul prev. de art. 21 alin. 2 din LPI, neavând susținere legală și fiind contrară prev. art. 11 alin. 2 din lege.
Este adevărat ca creditorii prezenți la adunarea creditorilor din data de_ au mandatat administratorul judiciar sa negocieze vânzarea imobilelor din patrimoniul societății debitoare pornind de la un pret de 75euro/mp, insa aceiași creditori, dupa o negociere de 2 luni, au acceptat o oferta de 65,3 ero/mp, inclusiv pentru construcțiile existente pe teren.
Recurenta arată că pentru o suprafața de 800 mp, libera de construcții, situata în alta parte decât suprafața de 24.145 mp, s-a acceptat un pret de 30 euro/mp, deoarece acesta este în realitate prețul pentru acea zona, preț la care au fost achiziționate și ale imobile din zona de către ofertantul SC Silcotub SA.
Din această perspectivă, apelarea la prev. art. 117 alin. 2 din LPI este neavenită, textul legal nereglementând situația concretă dedusă judecății. Deși intimata relevă că potrivit aceleiași proceduri de valorificare, cea prevăzuta la art. 117 din legea insolventei, practicianul în insolvență va putea incepe negocierea cu unul sau mai mulți cumpărători identificați, dupa ce are aprobarea creditorilor în ceea ce privește condițiile de plata și prețul minim, aceste prevederi nefiind respectate, deoarece adunarea din_ a fost singura care viza oferta acestui cumpărător, raportat la starea de fapt anterior enunțată, este evident că articol nu este incident. Aceasta întrucât a avut loc, anterior, adunarea din _
, prin care administratorul a fost mandatat în sensul indicat.
Față de dispozițiile articolului 11 alineat 2 teza finală raportat la articolul
21 alineat 2 din Legea nr. 85/2006, măsura luată este legală. Normele menționate, în corelație cu dispozițiile articolului 116 alineat 2 teza a doua din Legea nr. 85/2006, duc la interpretarea că administratorul judiciar a procedat corect, având mandatul masei credale.
În raport de cele reținute mai sus, Curtea constată că cererea contestatoarei este nefondată, atâta timp cât toate actele și faptele lichidatorului judiciar, în ceea ce privește oportunitatea măsurilor ce se impun, au fost controlate și încuviințate de majoritatea masei credale, potrivit legii, are plenitudine de decizie în procedură, judecătorului - sindic revenindu-i sarcina de a verifica doar legalitatea acestora, potrivit articolului 14 punctul 7 din Legea nr. 85/2006. Pe cale de consecință, hotărârea adunării creditorilor din_ fiind legală, și actele subsecvente sunt legal întocmite.
În ceea ce privește controlul instanței asupra măsurii vânzării, invocat de către intimată ca fiind obligatorie, deoarece ea ar reprezenta un act de dispoziție și nu un act managerial, Curtea constată că se face o interpretare greșită a dispozițiilor art. 11 alin. 2 și art. 21 alin. 2, oportunitatea acesteia neintrând în atribuțiile instanței. Primul dintre aceste articole face referire la atribuțiile manageriale ce revin lichidatorului judiciar, deciziile manageriale putând fi controlate, sub aspectul oportunității de către creditori, ceea ce în speță s-a și petrecut.
În fine, în ceea ce privește incidența dispozițiilor articolului 117 alin. 1 și 2 din lege, se constată și că, din modul în care teza intimatei a fost dezvoltată, rezultă faptul că aceasta le-a invocat nu în interesul propriu, ci în interesul creditorilor. Or, cum aceste dispoziții se referă la dreptul la informare al creditorilor și cum este vorba despre un interes personal al acestora, rezultă că doar ei pot invoca eventuala lui încălcare.
În concluzie, având în vedere motivele reținute în cadrul hotărârii recurate, ce țin de modul de elaborare a ordinii de zi, respectiv de publicare a convocatorului, și înlăturând aspectele de oportunitate, care nu pot face obiectul controlului pe calea prevăzută de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, rezultă că administratorul special nu justifică în raport de aceste împrejurări vreo protecție și vătămare care să conducă la anularea hotărârii, impunându-se respingerea contestației.
Având în vedere limitele în care recurenta a învestit instanța de control judiciar, vor fi menținute celelalte dispoziții din sentința recurată, referitoare la respingerea excepțiilor inadmisibilității și a prematurității.
Totodată, având în vedere precedentele considerente, în baza prev. art. 49 alin. 1 și urm. C.pr.civ., va fi admisă cererea de intervenție formulată în dosarul
de fond de către creditoarea BA. COMERCIALĂ INTESA SAN PAOLO BANK SA AR., apreciindu-se că aceasta justifică un interes propriu pentru a deveni parte
în proces, apărările invocate fiind validate, în limitele stabilite prin considerente.
Totodată, conform art. 274 și art. 276 C.pr.civ., având în vedere soluția dată recursului promovat de Z. M., acesta va fi obligat să plătească intimatei
V., pe numele căreia a fost emisă chitanța de la fila 74 din dosar, suma de 500 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs, cu luarea în considerare a împrejurării că au fost validate parțial apărările din întâmpinare, numai în privința acestui recurs. S-a mai luat în considerare împrejurarea că documentele justificative depuse nu realizează o defalcare din această perspectivă, iar cuantumul acordat a fost considerat proporțional cu munca depusă de avocat, această cale de atac fiind soluționată ca urmare a validării unei excepții.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de Z. M. în nume propriu.
Admite recursul declarat de BRD G. S. G. împotriva sentinței civile nr. 398 din_, pronunțată în dosarul nr._ /a2 al T. ui S., pe care o modifică în parte, în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale active a creditorilor SC S. G. S. și T. MARCEL și, în consecință, respinge cererea formulată de aceștia.
Respinge contestația formulată de administratorul special T. V. . Admite cererea de intervenție formulată de BA. COMERCIALĂ INTESA
SAN PAOLO BANK SA AR. .
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Obligă recurentul Z. M. să plătească intimatei T. V. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 iulie 2013.
Președinte, S. Al H. | Judecător, M. B. | Judecător, L. U. |
Grefier, A. B. |
Red.M.B./dact.L.C.C./2 ex./_ /Jud.fond: DP
| ← Sentința civilă nr. 3773/2013. Alte cereri. Faliment,... | Sentința civilă nr. 1691/2013. Alte cereri. Faliment,... → |
|---|
