Decizia civilă nr. 8388/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a2
DECIZIA CIVILĂ NR. 8388/_
Ședința publică din data de 10 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: DP JUDECĂTOR: C. I.
JUDECĂTOR: A. -I. A. GREFIER: D. B.
S-a luat spre examinare recursul promovat de recurentul pârât O. MIHAI R. împotriva sentinței civile nr.675 din 27 martie 2013 pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului B. privind și pe intimații SC B. L. C. S. PRIN LICHIDATOR
J. S. U. S. având ca obiect angajarea raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru recurentul pârât O. Mihai R., reprezentantul acestuia, avocat Jîrghiuță Mandor, cu împuternicire avocațială de reprezentare depusă la dosar (f.6), lipsă fiind celelalte părți din litigiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează că prezentul recurs se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, și nu s-a achitat taxa judiciară de timbru de 60 lei și timbru judiciar de 0,15 lei până la primul termen de judecată. Verificând din oficiu competența, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.8 din Legea nr.85/2006 și art. 3 pct. 3
C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Reprezentantul recurentului pârât, avocat Jîrghiuță Mandor depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 60 lei și timbru judiciar de 0,15 lei (f.11), mențiune cu care a fost citat recurentul cu ocazia pregătirii primului termen de judecată, astfel cum reiese din conceptul de citare-dovada de îndeplinire a procedurii de citare (f.9).
Astfel, Curtea constată că recursul este declarat în termen, motivat, comunicat și legal timbrat Reprezentantul recurentului pârât, avocat Jîrghiuță Mandor solicită instanței în probațiune emiterea unei adrese către lichidatorul judiciar S. U. S. pentru a depune la dosar toate documentele contabile din luna martie, acte care să confirme faptul că recurentul pârât și-a îndeplinit toate obligațiile.
Curtea, după deliberare, urmează a respinge cererea în probațiune de emitere a adresei sus menționate, raportat la temeiul de drept invocat în motivele de recurs, conform art.138 din Legea 85/2006, apreciind ca nefiind utilă. Reprezentantul recurentului pârât, avocat Jîrghiuță Mandor arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune. Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe recurs.
Reprezentantul recurentului pârât, avocat Jîrghiuță Mandor solicită instanței admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, pentru motivele invocate, modificarea în tot a sentinței atacate și în consecință respingerea acțiunii formulate împotriva recurentului pârât de către lichidatorul judiciar, fără cheltuieli de judecată în recurs.
Curtea reține cauza spre soluționare.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr. 675 din 27 martie 2013, pronunțată în dosarul nr. _
/a2 al Tribunalului B. -Năsăud, s-a admis ca întemeiată acțiunea lichidatorului judiciar U. S. B., împotriva pârâtului O. M. R., în calitate de administrator statutar al debitoarei SC B. L. C. S. - în faliment, și în consecință, a fost obligat pârâtul să suporte din averea proprie parte a pasivului debitoarei până la concurența sumei de l40.245 lei, reprezentând parte a pasivul societății, sumă destinată acoperirii parțiale a acestui pasiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că potrivit art.l38 alin. 1 din Lege nr.85/2006, în cazul în care, în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. 1, sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin una din faptele enumerate la lit.a - g din aceluiași aliniat.
Potrivit art.l38 alin.l lit.e din L.85/2006, poate fi antrenată răspunderea materială a persoanelor cărora le poate fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, în situația în care a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
Așa cum rezultă din acțiunea formulată de către lichidator și din actele cuprinse în dosarul nr.8508/112/20l0 privind administrarea procedurii insolvenței debitoarei SC
B. L. C. S., s-a reținut că prin sentința civilă nr.953 din 20.06.20ll pronunțată de Tribunalul BN în dosar nr._, a fost dispusă deschiderea procedurii falimentului debitoarei, fiind stabilită termene pentru predarea gestiunii averii către lichidator, împreună cu lista actelor și operațiunilor aferente l au fost stabilite termenele pentru depunerea cererilor de creanță născute în cursul procedurii; termen limită pentru verificarea creanțelor, întocmire, afișare, comunicare tabel suplimentar de creanță și a tabelului definitiv consolidat .
După deschiderea procedurii falimentului administratorul statutar al debitoarei avea obligația depunerii gestiunii averii societății a cărui administrator a fost lichidatorului judiciar desemnat, inclusiv documentele contabile ale societății.
P. rea acestor documente s-a făcut la_ potrivit procesului verbal încheiat de lichidatorul judiciar sub nr.3625. Din actele și lucrările dosarului, a rezultat că în patrimoniul debitoarei, potrivit documentelor contabile, rezultă că pârâtul în calitate de administrator statutar, conform jurnalului de casă pe 2012, a dispus efectuarea unor restituiri de sume (10.000 lei). Din adresa nr. II/F/l5.53l/2445/_ rezultă că în patrimoniul debitoarei există o autoutilitară marca Wolksvagen, an de fabricație 2002, ce nu a fost regăsită în documentele prezentate de către pârât, și pârâtul a refuzat să dea orice relație cu privire la existența acesteia.
De asemenea, a rezultat că potrivit bilanțului pe 2011 depus la M. Finanțelor, debitoarea deținea active circulante în valoare de 62.193 lei, despre care nu a depus documente referitoare la eventualele înstrăinări sau valorificări. Din aceste acte contabile rezultă că pârâtul a deturnat sau a ascuns o parte a activului persoanei juridice, fapte ce au condus la instalarea stării de insolvență a acesteia, fiind incidente disp.ar.l38 alin.l lit.e din Legea nr.85/2006.
Sunt considerente pentru care, instanța de fond a admis acțiunea ca fiind întemeiată și în temeiul disp.art.l38 alin.l lit. e din Legea nr.85/2006, l-a obligat pe pârâtul O. M. R., în calitate de administrator statutar al debitoarei să suporte din averea proprie pasivului debitoarei, ajunsă în stare de insolvență, până la concurența sumei de l40.245 lei, sumă destinată acoperirii pasivului înregistrat de către societatea debitoarei.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul O. MIHAI R. a declarat recurs
, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii cererii acțiunii formulată împotriva sa de către lichidatorul judiciar.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 3041și art. 312 C.pr.civ., pârâtul a arătat că judecătorul sindic în mod eronat a reținut în sarcina sa săvârșirea faptelor prev. de art. 138 alin. 1 lit.e din Legea nr. 85/2006, deoarece nu a deturnat vreun activ al societății nu a ascuns și nici nu a deturnat vreun activ al societății și nici nu a avut măcar vreo astfel de intenție.
Pe de altă parte, pârâtul arată că a depus toate documentele contabile și a colaborat cu lichidatorul și instanța, dar, datorită unor probleme grave de sănătate și a unei perioade mai îndelungate de internare, urmate de o perioadă mai lungă de tratament post-operator constând în chimioterapie, nu a putut fi prezent la termenele de judecată, a fost obligat să rup legătura parțial cu problemele cotidiene și probabil acest lucru a fost interpretat ca și o lipsă sau refuz de colaborare, depunând toate diligentele pentru ca solicitările lichidatorului judiciar să fie îndeplinite, predând acestuia absolut toate actele solicitate (procesul-verbal de predare primire nr. 3625/ 0_ ) și predând, ulterior și alte documente sau dând explicațiile cerute. Menționează pârâtul că suma de
10.000 lei care apare cu titlu de restituire, a fost achitată de societatea pe care a administrat-o către Administrația Finanțelor P. e cu titlu de obligații către bugetul de stat, urmare a unui control efectuat de această instituție în urma căruia s-a constatat că nu a virat sumele prevăzute de lege aferente salariilor, asigurări sociale și impozit.
În continuare, pârâtul arată că actele de proveniență ale autovehiculului menționat se găsesc între actele contabile predate de subsemnat către lichidator, iar cu privire la activele circulante despre care se face vorbire în hotărârea atacată, menționează că există documentele contabile cu privire la acestea între cele predate lichidatorului. Prin urmare situația societății este cât se poate de clară, toate activele și pasivele se regăsesc în documentele contabile, acestea sunt rezultatul activităților comerciale desfășurate și nu a altor activități - așa cum în mod greșit reține instanța, neexistând lipsuri sau ieșiri nejustificate de bunuri sau active din patrimoniul societății. Prin urmare, consideră ca în cauză nu s-a făcut dovada faptului că at fi ascuns sau deturnat o parte din activul societății, aspect care ar fi determinat starea de insolvență a acesteia, instanța pronunțând cu mare lejeritate, fără o fundamentare serioasă și justificată pe probe hotărârea atacată. Cu alte cuvinte, pe de o parte, trebuie să existe un raport de cauzalitate directă între faptă și starea de insolvență, iar pe de altă parte, trebuie identificată în mod cert persoana căreia i-ar fi imputabilă această faptă.
Pentru aceste considerente, pârâtul solicită admiterea prezentului recurs așa cum a fost formulat.
Intimații, deși legal citați nu s-a prezentat personal sau prin reprezentat în față instanței și nu au depus întâmpinări prin care să-și exprime poziția procesuală.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea reține următoarele
:
Starea de fapt reținută de către judecătorul sindic și incidența normelor de drept enunțate în motivarea cererii de chemare în judecată sunt pe deplin întemeiate, iar prin motivele de recurs pârâtul recurent nu reușește să înlăture argumentele judecătorului sindic sau să propună probe prin care să facă dovada destinației legale și în interes societar a sumelor de bani și a bunurilor înscrise în actele contabile ale debitoarei.
Astfel, se reține în mod întemeiat că după deschiderea procedurii falimentului, pârâtul recurent în calitate de administrator statutar al debitoarei avea obligația depunerii gestiunii averii societății a cărui administrator a fost lichidatorului judiciar desemnat, inclusiv documentele contabile ale societății. În fapt, această obligația fost îndeplinită și predarea acestor documente s-a făcut la_ potrivit procesului verbal încheiat de către lichidatorul judiciar sub nr. 3625.
Din actele și lucrările dosarului, a rezultat că pârâtul recurent în calitate de administrator statutar, a dispus efectuarea unor restituiri de sume în cuantum de 10.000
lei. De asemenea, din adresa nr. II/F/l5.53l/2445/_ rezultă că în patrimoniul debitoarei există o autoutilitară marca Wv, an de fabricație 2002, ce nu a fost regăsită în documentele prezentate de către pârâtul recurent sau predată lichidatorului judiciar.
Mai mult, pârâtul a refuzat să dea orice relație cu privire la existența acesteia. Nici prin motivele de recurs nu se face vreo referire la destinația acestui autovehicol sau a celorlalte bunuri înscrise în contabilitate, deși potrivit bilanțului pe 2011 depus la M. Finanțelor, debitoarea deținea active circulante în valoare de 62.193 lei, despre care nu a depus documente referitoare la eventualele înstrăinări sau valorificări. Cu privire la suma de 10.000 lei înscrisă cu titlul de restituire, recurentul afirmă că a fost folosită pentru plata datoriilor fiscale ale debitoarei, fără ca vreo probă să fie administrată în acest sens. Mai mult, dacă suma ar fi fost folosită pentru plata datoriilor, nu ar fi apărut înscrisă în contabilitate cu titlul de restituire către asociat sau administrator.
În consecință, în condițiile în care recurentul nu a facut dovada destinației legale a acestor bunuri prin prezentarea unor acte contabile, instanța de recurs în concordanță cu opinia judecătorului sindic prezumă faptul ca aceste bunuri au fost folosite în interes personal. Trebuie precizat in acest context faptul ca destinatia bunurilor inscrise in contabilitate poate fi probată si urmărită exclusiv prin acte specifice activității comerciale, iar in lipsa oricărei probe utile în acest sens, singura concluzie plauzibilă este aceea că bunurile au fost deturnate de la destinația societară si utilizate de către persoana responsabilă cu administrarea lor in interes personal.
Raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu este evident deoarece valoarea bunurilor și suma de bani folosită de către recurent în interes personal se apropie de valoarea pasivului debitoarei, or este evident faptul că dacă aceste valori ar fi fost folosite din timp în interes societar s-ar fi evitat acumularea de dobânzi și penalități și pasivul ar fi fost acoperit, cu evitarea stării de insolvență.
Pentru aceste motive, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.p.c., instanța va respinge recursul declarat de pârâtul O. MIHAI R. împotriva sentinței civile nr.675 din 27 martie 2013 pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului B. -Năsăud, pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de pârâtul O. MIHAI R. împotriva sentinței civile nr.675 din 27 martie 2013 pronunțată în dosarul nr._ /a2 al Tribunalului B. - Năsăud, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, DP | JUDECĂTOR, C. I. | JUDECĂTOR, A. -I. A. |
GREFIER, D. B. |
Red.A.A.I./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: P. I. .
| ← Sentința civilă nr. 5137/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 4917/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
