Sentința civilă nr. 1183/2013. Acțiune în anulare. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a3
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.1183/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: JUDECĂTOR SINDIC: C. C. GREFIER: T. B.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de H & B I. S. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC DS împotriva pârâtei SC DS prin administrator special V.
E. P. și a pârâtei SC H. P. S. .
La ambele apeluri nominale se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a depus la dosar de către reclamantul H
& B I. S., la data de 16 aprilie 2013, concluzii scrise.
De asemenea, se constată că dezbaterile pe fond și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, care este parte integrantă din prezenta sentință, când judecătorul sindic a amânat pronunțarea pentru data de azi.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin cererea înregistrată la data de 7 martie 2013 în dosarul cu nr. de mai sus, lichidatorul judiciar H & B I. S. desemnat să administreze procedura falimentului debitoarei SC DS, a solicitat în contradictoriu cu debitoarea SC DS prin administrator special V. E. P. și pârâta SC H. P. S., să se constate în baza disp. art.46 alin.1 din Legea nr.85/2006 nulitatea operațiunilor de plată în valoare totală de 2.258,49 lei efectuate de debitoare după data deschiderii procedurii în favoarea pârâtei SC H.
P. S., solicitându-se și obligarea acesteia la restituirea sumei în contul unic al averii debitoarei.
În motivarea cererii reclamantul a susținut că în urma deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei, aceasta a efectuat în numerar în favoarea pârâtei creditoare SC ADM FARM S. 6 plăți în cuantum de 2.258,49 lei, conform chitanțelor nr. 93522/_ în cuantum de 500 lei prin care a fost achitată factura nr. 92341/_ și parțial factura nr. 92356/_ ; nr. 93537/_ în cuantum de 600 lei prin care a fost achitată parțial factura nr. 92356/_ ; nr. 89303/_ în cuantum de 500 lei prin care au fost achitate parțial facturile nr. 92356/_ și nr. 92404/_ ; nr. 89332/_ în cuantum de 400 lei prin care au fost achitate parțial facturile nr. 92404/_, nr. 94261/_, nr. 94262/_ și nr. 94372/_ ; nr. 89336/_ în cuantum de 25,31 lei prin care a fost achitată parțial factura nr. 94260/_ ; nr. 89335/_ în cuantum de 233,18 lei prin care a fost achitată parțial factura nr. 94260/_ .
Apreciind plățile făcute ca fiind nule, prin raportare la disp. art.46 din Legea nr.85/2006, întrucât nu se încadrează în nici una din situațiile prevăzute la alineatul 1 al articolului menționat, nefiind încadrabile în cazurile prevăzute la art.49 și nici autorizate de judecătorul sindic, lichidatorul judiciar a formulat cererea dedusă judecății.
S-a susținut că plățile nu au fost efectuate în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente a debitoarei, astfel cum sunt definite de prev. art.3 pct.14 din Legea nr.85/2006 și că au depășit caracterul curent al activității persoanei juridice, lichidatorul judiciar neavând cunoștință de acestea, neexistând nici o autorizare din partea judecătorului sindic.
Debitoarea SC DS, prin administrator special, a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii formulate de lichidatorul judiciar ca neîntemeiată, susținând că plățile au fost operațiuni curente efectuate în cursul normal al comerțului debitoarei și că, mai mult, au fost efectuate din banii personali ai asociatului persoanei juridice.
În plus, se susține că legiuitorul prin disp. art.46 alin.2 recunoaște dreptul debitorului de a efectua plăți și după data deschiderii procedurii insolvenței, o astfel de posibilitate rezultând și din cuprinsul disp. art.47 alin.7.
Analizând cererea formulată de lichidatorul judiciar, cu luarea în considerare a disp. art.46 alin.1 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic reține faptul că împotriva debitoarei SC
1
DS s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței prin sentința civilă nr.3226/_, fiind desemnată în calitate de administrator judiciar H & B I. S., prin aceeași sentință dispunându-se ridicarea dreptului de administrare al debitoarei.
Întrucât efectele acestei hotărâri nu au fost suspendate de către instanța de recurs, ținând cont de disp. art.8 alin.4 din Legea nr.85/2006, conform cărora hotărârile judecătorului sindic nu vor putea fi suspendate de instanța de recurs decât în anumite situații expres prevăzute de alineatul 5 al aceluiași articol, judecătorul sindic consideră că odată ridicat dreptul de administrare al debitoarei, aceasta nu era îndreptățită să efectueze operațiuni și plăți în afara cazurilor prev. de art.49 sau în afara autorizării date de către judecătorul sindic.
În conformitate cu disp. art.49, pe perioada de observație debitorului îi este conferită de lege posibilitatea de a efectua plăți către creditorii cunoscuți care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității sale, sub supravegherea administratorului judiciar dacă a făcut o cerere de reorganizare în sensul art.28 alin.1 lit.h și nu i-a fost ridicat dreptul de administrare sau sub supravegherea administratorului judiciar dacă debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
În cazul în speță, însă, se constată că debitoarei i s-a ridicat dreptul de administrare și că administratorul judiciar nu a încuviințat efectuarea de către debitoare a unor plăți după data deschiderii procedurii și că, pe cale de consecință, disp. art.49 nu sunt aplicabile în speță.
Totodată, nici judecătorul sindic nu a autorizat plăți efectuate de către debitoare, o astfel de cerere nefiind înregistrată la instanță.
Dispozițiile art.46 sancționează cu nulitatea absolută toate operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii, în afară de cazurile prev. de art.49 sau de cele autorizate de judecătorul sindic.
Făcând aplicarea normei legale mai sus enunțate la cazul în speță, se constată faptul că astfel cum în mod corect a susținut lichidatorul judiciar, debitoarea a efectuat în favoarea pârâtei SC H. P. S., ulterior datei de 13 septembrie 2012, respectiv la datele de 17 septembrie 2012 cu chitanța nr. 93522, la 19 septembrie 2012 conform chitanței nr. 93537, la
24 septembrie 2012 conform chitanței nr. 89303, la 1 octombrie 2012 conform chitanței nr.
89332, la 3 octombrie 2012 conform chitanței nr. 89336, la 3 octombrie 2012 conform chitanței nr. 89335, plăți în cuantum total de 2.258,49 lei.
Prin aceste plăți a fost achitată pârâtei contravaloarea unor facturi fiscale nr. 92341/_, nr. 92356/_, nr. 92404/_, nr. 94261/_, nr. 94262/_, nr.
94372/_, nr. 94260/_, (f.4-10), facturi care au fost emise în cursul lunii februarie- aprilie 2012, astfel încât judecătorul sindic apreciază că plățile efectuate nu pot fi încadrate în categoria de activități curente derulate de debitoare.
Prevederile art.3 pct.14 din legea insolvenței definește această sintagmă ca fiind acele fapte de comerț și operațiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observație, în cursul normal al comerțului său, cum ar fi continuarea activității contractate conform obiectului de activitate, efectuarea operațiunilor de încasări și plăți aferente acestora, și asigurarea finanțării capitalului de lucru în limitele curente.
Prin raportare la această definiție pe care legiuitorul a înțeles să o cuprindă în dispozițiile legii speciale pentru a statua în mod clar și neechivoc asupra noțiunii de "activități curente";, judecătorul sindic reține faptul că ar fi fost considerate operațiuni de plată și încasări acele operațiuni derulate în perioada de observație, în condițiile în care ar fi vizat continuarea activității contractate de debitoare în conformitate cu obiectul de activitate.
Altfel spus, operațiunile de plată efectuate ar fi fost activități curente dacă pârâta SC H.
P. S. ar fi livrat, în baza unui contract încheiat cu debitoarea anterior intrării în stare de insolvență sau chiar după deschiderea procedurii, marfă în derularea obiectului de activitate al debitoarei, iar debitoarea, în contraprestație, ar fi făcut plăți pentru plata acesteia, în vederea derulării propriei activități și realizării scopului pentru care a fost creată.
În speță, plățile făcute de către debitoare în timpul procedurii sunt însă aferente unor operațiuni de vânzare-cumpărare încheiate de debitoare și pârâta SC H. P. S. anterior deschiderii procedurii insolvenței, aspect care rezultă în mod neechivoc din cuprinsul facturilor depuse la dosar, facturi emise în cursul lunii februarie 2012, în condițiile în care deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC DS s-a făcut la data de 19 septembrie 2012.
Pretinsele creditări efectuate de către asociatul unic al debitoarei nu au nici un fel de relevanță în cauză, întrucât acestea au intrat în contul averii debitoarei anterior deschiderii procedurii și au fost utilizate în scopul realizării obiectului său de activitate, neavând o afectațiune specială pentru plata debitelor pârâtei.
În plus, doar în situația în care s-ar fi făcut dovada faptului că asociatul unic al debitoarei a efectuat aceste plăți din contul său personal, nu erau aplicabile în cauză disp. art.46 din Legea nr.85/2006, plățile nefiind în această situație nule, aspect care însă nu s-a
2
dovedit, plățile fiind făcute din contul debitoarei după data deschiderii procedurii și nu din contul asociatului unic.
Motivul pentru care legiuitorul a reglementat în mod clar și neechivoc nulitatea plăților făcute de către debitoare după data deschiderii procedurii, în condițiile în care nu avea încuviințarea judecătorului sindic, încuviințare care nu există în cazul în speță, și nu întruneau cerințele pentru a putea fi considerate operațiuni curente prin raportare la art.3 pct.14 lit.b din Legea nr.85/2006, a fost aceea de a se evita plata unor creditori cu prioritate, cu nerespectarea disp. art.122 și a prev. art.123 din legea insolvenței, dispoziții care statuează în mod clar asupra unei anumite ordini de prioritate în care se impun a fi acoperite creanțele în funcție de rangul de preferință și de categoria din care face parte fiecare creditor în parte, cu condiția formulării declarației de creanță și înscrierii acestuia în tabelul definitiv ori tabelul definitiv consolidat al creanțelor.
Față de considerentele mai sus reținute și ținând cont de sancțiunea expresă pe care legiuitorul a reglementat-o în cuprinsul alineatului 1 al art.46 din Legea nr.85/2006, în vederea evitării prejudicierii celorlalți creditori, judecătorul sindic va admite cererea formulată de lichidatorul judiciar și va constata nulitatea absolută a plăților efectuate de debitoare după data ridicării dreptului de administrare, plăți de care a beneficiat pârâta, dispunându-se obligarea pârâtei să-i restituie debitoarei în contul unic al averii acesteia suma de 2.258,49 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite cererea formulată de H & B I. S. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC DS împotriva pârâtei SC DS prin administrator special V. E. P.
, dom. în C. -N., str.P. nr.4, bl.S.3, sc.8, et.3, ap.288, jud.C. și a pârâtei SC H. P.
S., cu sediul în B. M., str. Dr. Victor B. nr. 50, jud. Maramureș și în consecință:
Constată nulitatea absolută a plăților efectuate de pârâta SC DS în favoarea pârâtei SC H. P. S. în perioada_ -_, în cuantum total de 2.258,49 lei.
Dispune în sarcina pârâtei SC H. P. S. restituirea sumei în cuantum de 2.258,49 lei în contul unic al averii debitoarei SC DS .
Executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 18 aprilie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
C. C. T. B.
Red.CC/MM 5 ex./_
3
| ← Sentința civilă nr. 1052/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... | Sentința civilă nr. 1235/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... → |
|---|
