Sentința civilă nr. 1302/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
DOSAR NR._ /a1
ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1302/2013
Ședința publică din data de 29 aprilie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: D. H. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea cererii de antrenare a răspunderii formulate de către R.
LS, în calitate de lichidator judiciar al S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul H. G., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul lichidatorului judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei S.C. B. S.R.L., R. LS, d- nul practician în insolvență Pușcaș D., lipsind pârâtul H. G. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, atât conform prevederilor Codului de procedură civilă, cât și prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul lichidatorului judiciar învederează instanței că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, instanța acordă reprezentantului lichidatorului judiciar cuvântul în susținerea cererii.
Reprezentantul lichidatorului judiciar solicită admiterea cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a, d și e din Legea nr. 85/2006 și obligarea pârâtului la achitarea pasivului în cuantum de 157.865,73 lei.
Instanța reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin cererea formulată la data de 28 februarie 2013 reclamanta Societate R.
LS a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul H. G., prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la plata pasivului societății debitoare SC B. S. în sumă de 154.034,73 lei, înscrisă în Tabelul definitiv al creanțelor, precum și a sumei de 3.831,00 lei creanța DGFP C. aflată sub incidența prev.art.64 alin.6 din Legea insolvenței, deci în total suma de 157.865,73 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul nu a condus contabilitatea debitoarei conform prevederilor legale după anul 2011 în scopul folosirii activelor circulante ale debitoarei în valoare de 551.035 lei în folosul propriu, a ascuns activele debitoarei, respectiv sumele încasate cu titlu de creanțe - 550.355 lei în scopul sustragerii acestora de la urmărirea creditorilor, elemente incidente prevederilor art. 138 alin. 1 lit. a și d si e din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Din Istoricul firmei, obținut de pe site-ul Recom- online, rezultă că societatea debitoare SC B. S. a fost constituită în anul 2007, pârâtul având calitatea de administrator statutar al debitoarei de la data de_ .
Potrivit Sentinței comerciale nr. 3443/_ pronunțata de Tribunalul Specializat C., la cererea creditorului DGFP C. in reprezentarea AFP Turda, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței impotriva debitoare, Societatea Profesionala de Insolventa R. LS C. N. fiind desemnata in calitate de administrator judiciar.
Prin Sentința civilă nr. 4741 din_ a Tribunalului Specializat C., pronunțata in dosarul nr._, s-a dispus intrarea debitoarei in faliment in procedura simplificata, reclamanta fiind desemnata in calitate de lichidator judiciar.
Pe Tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei, au fost înscriși 6 creditori, cu creanțe în sumă de 154.034,73 lei.
După intrarea debitoarei in faliment, DGFP C. a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 3.831 lei, creanță bugetară aflată sub incidența art. 64 alin.6 din Legea insolvenței.
Prin notificarea nr. 841/_ a comunicat debitoarei la sediul declarat la Registrul Comerțului și administratorului la domiciliul acestuia din jud. Maramureș, deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei și obligația de a pune la dispoziția administratorului judiciar, actele si documentele financiar contabile ale debitoarei, conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 85/2006.
Corespondenta cu debitoarea si cu administratorul statutar a fost returnată cu mențiunea "destinatar mutat".
Administratorul judiciar a mai arătat că a solicitat Serviciului de Evidență a Persoanelor informații cu privire la domiciliul actual al administratorului statutar al debitoarei, dar până la data prezentei acțiuni nu a primit nici un răspuns de la această instituție.
În consecință, administratorul/lichidatorul judiciar nu a fost în măsură să intre în posesia documentelor financiar contabile ale debitoarei.
În vederea analizării situației economico-financiare a debitoarei, a accesat site-ul MFP, unde a constatat faptul ca ultimul bilanț depus organelor fiscale este aferent anului 2011.
Reclamanta mai arată că debitoarea a deținut în anul 2011 active imobilizate în sumă de 420,00 lei neidentificate. Debitoarea deținea în patrimoniul său active ciculante însemnate in valoare 551.035,00 lei, din care creanțe de încasat de 550.355,00 lei, disponibilități bănești în sumă de 680 lei la finele anului 2011.
Veniturile totale înregistrate de debitoare în ultimul an analizat au fost în sumă de 407.317 lei, datoriile societății în anul 2011 erau de 537.738 lei, cheltuielile efectuate în cadrul anului 2011 au fost în sumă de 499.931 lei, crescând semnificativ față de anul 2010 (88.935 lei). Anul 2011 a fost închis cu un pierdere netă de 92.614 lei;
Din bilanț rezultă faptul că debitoarea avea ca obiect de activitate alte servicii de cazare.
Reclamanta mai arată că se observă o creștere a activelor circulante în 2011 față de 2010, prin prisma creanțelor de încasat, concomitent cu o creștere a cifrei de afaceri și a datoriilor.
Referitor la bunuri și disponibilități bănești, reclamanta arată că la data deschiderii procedurii insolventei nu a identificat bunuri sau disponibilități bănești in patrimoniul debitoarei, datorită lipsei de informații si documente financiar contabile.
Prin adresa nr. 6732/_ Primăria Mihai Viteazu a comunicat faptul că SC B.
S. a figurat în evidențele fiscale ale acestei instituții cu un mijloc de transport marca Audi S8, înregistrat la data de_ și radiat la data de_ .
La data deschiderii procedurii insolventei, debitoarea nu are disponibilități bănești în conturi bancare, fapt care rezultă din răspunsurile unităților bancare de la care a solicitat informații în acest sens.
Întrucât administratorul statutar nu este de găsit, debitoarea nu mai funcționează Ia sediul declarat la Registrul Comerțului C., lichidatorul judiciar poate doar prezuma faptul că, creanțele de încasat înscrise in Bilanțul Ia_ au fost încasate și folosite în folosul propriu pentru a le sustrage de la urmărirea acestora de către creditori.
În consecință, lichidatorul judiciar apreciază ca, administratorul statutar al debitoarei nu a condus contabilitatea debitoarei în scopul ascunderii activelor imobilizate și circulante ale acesteia pentru a le folosi în folosul său propriu sau a altor persoane, elemente incidente prev. art. 138 alin. 1 lit a, d și e din Legea insolvenței.
De asemenea, se mai arată că așa cum a precizat și în Raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitorului, depus la dosarul cauzei, a rezultat că principalele cauze și împrejurări care au condus la starea de insolvență a debitoarei pot fi considerate următoarele:
Cu toate că administratorul statutar al debitoarei cunoștea despre obligațiile financiare pe care aceasta le avea față de creditorii săi, acesta nu a luat măsurile necesare pentru continuarea activității debitoarei, cel puțin până la plata creanțelor datorate sau pentru a identifica alte modalități pentru stingerea datoriilor către creditori. Administratorul statutar nu a înțeles să întreprindă acțiunile privind recuperarea creanțelor de încasat în sumă de 550.355 Iei, conform Bilanțului la_ sau a
recuperat aceste sume și le-a folosit în folosul propriu în detrimentul persoanei juridice și a creditorilor.
Reprezentantul societății debitoare, respectiv administratorul statutar al acesteia, nu a respectat obligația care îi revenea, potrivit art. 27 alin 1 și 2 din Legea insolventei, ca în situația în care a apărut starea de insolvență a debitoarei sau apariția stării de insolvență este iminentă, să solicite din proprie inițiativa supunerea societății debitoare prevederilor legii insolventei, respectiv să solicite deschiderea acestei proceduri împotriva debitoarei.
Reclamanta mai arată, în spiritul ideii formulate mai sus, faptul că, potrivit reglementării prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale (art. 72) obligația administrării corecte a societății debitoare revine administratorului statutar, acesta fiind direct responsabil, în calitate de mandatar al societății, de buna administrare a acesteia, iar potrivit art. 73, alin. 1, lit. c din aceeași lege, este responsabil și de modul în care este ținută evidența contabilă a debitoarei.
Aceeași obligație se regăsește și în legea contabilității nr. 82/1991, care la art. 10, alin. 1 prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului care are obligația gestionării societății respective, iar potrivit art. 11, lit d din aceeași lege, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.
Lichidatorul judiciar poate doar prezuma că pârâtul nu a condus contabilitatea pentru a sustrage de la urmărirea de către creditori a sumelor încasate cu titlu de creanțe.
Se consideră astfel că poate fi antrenată răspunderea pârâtului, pentru suportarea pasivului debitoarei ajunsă în stare de insolvență, întrucât administratorul acesteia a determinat, prin faptele sale, ajungerea debitoarei în această stare.
Raportat la cele prezentate, solicită obligarea administratorului statutar al debitoarei, pârâtul H. G., la suportarea pasivului debitoarei, în sumă totala de 157.865,73 lei, reprezentând creanțe înscrise în tabelul creanțelor împotriva averii debitoarei si respectiv creanța născuta in cursul procedurii.
Pârâtul deși legal citat nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare la
dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3443/_ s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței debitoarei S.C. B. S.R.L. la solicitarea creditoarei DGFP C. . Astfel, la momentul deschiderii procedurii insolvenței, calitatea de asociat unic și de administrator statutar al debitoarei SC B. S. a deținut-o pârâtul H. G. .
Ulterior, prin sentința civilă nr. 4741 din 19 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Specializat C. a fost dispusă intrarea în faliment în procedură simplificată a debitoarei SC B. S.
Potrivit art. 138 alin. 1 lit. a, d și e din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței în cazul în care …sunt identificate persoane cărora le -ar f i impu tab ilă ap ar iț ia
s tăr ii de insolvență a debitoare i…
, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului
debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă
persoană c are a c auz at s tare a de insolvență a deb itorulu i , prin fapta de (a) a folosi bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, respectiv (d) prin fapta de a ține o contabilitate fictivă sau de a face să dispară unele documente contabile ori prin aceea de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, respectiv (e) prin fapta de a deturna sau de a ascunde o parte din activul persoanei juridice ori de a mări în mod fictiv pasivul acesteia.
Angajarea răspunderii civile delictuale în temeiul art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85&2006 implică întrunirea cumulativă a patru condiții: săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de art. 138 alin. 1, fapta ilicită să fi cauzat insolvența societății debitoare în tot sau în parte, existența vinovăției autorului faptei ilicite, existența unui prejudiciu, precum și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și existența prejudiciului.
În susținerea cererii de antrenare a răspunderii lichidatorul judiciar a plecat de la datele contabile ale ultimului bilanț al debitoarei aferent anului 2011, potrivit căruia, la
finele anului 2011 debitoarea B. S. figura cu active imobilizate de 420 de lei, active circulante în cuantum de 551.035 de lei din care suma de 550.355 de lei creanțe de încasat și 680 de lei în casă și conturi. Totodată, la finalul anului 2011 debitoarea a înregistrat o pierdere netă de 92.614 lei.
Pe de altă parte, în tabelul definitiv de creanțe al debitoarei au fost înregistrate un număr de șase declarații de creanță, în cuantum total de 154.034,73 de lei.
Pentru a reține existența faptelor ilicite invocate, lichidatorul judiciar R. L.
S. a plecat de la prezumția încasării și a folosirii de către administratorul statutar a creanțelor înscrise în bilanț la data de_ pentru a le sustrage de la urmărirea acestora de către creditori, fapte care ar atrage astfel incidența art. 138 alin. 1 lit. a, d și e.
Prezumția este definită de vechiul cod civil ca fiind ˝consecințele ce legea sau magistratul trage din un fapt cunoscut la un fapt necunoscut˝.
Nefiind instituită o prezumție legală, judecătorul sindic reține că prezumțiile simple sunt acele concluzii logice pe care judecătorul le poate trage de la un fapt cunoscut la un fapt necunoscut, fiind necesar ca între faptul vecin pe care se sprijină prezumția și faptul principal să existe o conexitate, o legătură strânsă. În plus, concluzia logică pe care magistratul o trage de la un fapt cunoscut, în speță, existența unei fapte ilicite și atât, la faptul necunoscut, al ajungerii debitoarei în stare de insolvență ar trebui să fie aplicabilă tuturor spețelor identice ulterioare și anterioare.
Or, din modul în care este redactat art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 rezultă fără dubiu că simpla existență a faptelor ilicite enumerate la lit. a-g nu atrag de plano răspunderea civilă delictuală, ci trebuie dovedită cauzarea stării de insolvență de către acea persoană.
Pe de altă parte din faptul vecin și conex al neținerii contabilității societății debitoare nu se poate trage automat concluzia că acea societate nu poate decât să ajungă în stare de insolvență, întrucât în practică există suficiente contraexemple, fiind de notorietate situația acelor societăți care, datorită nedepunerii actelor contabile, respectiv neținerii contabilității în conformitate cu legea sunt dizolvate de drept, ajungând în stare de lichidare, iar ulterior sunt radiate, fără a se deschide procedura insolvenței față de acestea.
Ca urmare, este indubitabil că o asemenea prezumție simplă nu este aplicabilă situațiilor de acest gen, în care se invocă exclusiv neținerea contabilității de către societatea debitoare și se solicită a se aplica prezumția ajungerii societății în stare de insolvență.
Concluzionând, în lipsa unor circumstanțe concrete ale desfășurării activității societății debitoare, judecătorul sindic nu va aplica prezumția simplă a ajungerii societății debitoare în stare de insolvență ca urmare a neținerii contabilității de către pârâtul administrator statutar.
Cea de-a doua și a treia faptă ilicită imputată pârâtului - folosirea bunurilor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, respectiv ascunderea unei părți din activul persoanei juridice - din nou nu poate fi reținută exclusiv în temeiul prezumției simple invocate de lichidatorul judiciar raportat la ultima situație financiară din 2011 aparținând debitoarei care evidențiază active imobilizate în sumă de 420 de lei, active circulante în cuantum de 551.035 de lei din care suma de
550.355 de lei creanțe de încasat și 680 de lei în casă și conturi. Totodată, la finalul anului 2011 debitoarea a înregistrat o pierdere netă de 92.614 lei.
Astfel disponibilitățile bănești aflate la dispoziția societății chiar în ipoteza recuperării integrale a creanțelor, având în vedere și cheltuielile suportate de societate, au fost în mod evident insuficiente pentru acoperirea datoriilor.
Lichidatorul judiciar prezumă în mod eronat, în lipsa unor dovezi suplimentare, faptul că pârâtul a însușit creanțele de 550.355 de lei pe care debitoarea le avea de recuperat și mai departe, fie a dispus de ele, fie le-a ascuns deoarece, pe de o parte, evidențierea în contabilitate a sumei de 550.355 de lei cu titlu de creanțe de recuperat poate să conducă la realizarea integrală a acestor creanțe sau nu fie pentru că administratorul statutar nu a depus nici un efort pentru recuperarea creanțelor, fie pentru că acele creanțe sunt prescrise sau litigioase, fie pentru că societățile debitoare se află într-un impas financiar și nu dispun de lichidități, astfel încât judecătorul sindic,
în lipsa unor alte mijloace de probă nu va aplica prezumția încasării și folosirii în interes propriu sau a ascunderii acestei sume de bani de 550.355 de lei de către fostul administrator.
Chiar în ipoteza încasării integrale sau parțiale a sumelor reprezentând creanțe, se poate constata că debitoarea avea datorii de 537.738 de lei de acoperit, la finele anului 2011 societatea înregistrând o pierdere de 92.614 lei, iar nu profit. Pe de altă parte, în 2012 au fost înscriși în tabelul definitiv de creanțe al debitoarei B. S. creditori cu 154.034,73 de lei.
Față de considerentele expuse, constatând faptul că argumentele invocate de lichidatorul judiciar sunt neîntemeiate, judecătorul sindic în temeiul art. 138 alin. 1 lit. a, d și e din Legea nr. 85/2006 va respinge cererea formulată de R. LS în calitate de lichidator al debitoarei S.C. B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul H. G.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
:
Respinge cererea formulată de R. LS în calitate de lichidator al debitoarei S.C. B. S.R.L., cu sediul în C. -N., satr. C. nr. 31, jud. C. în contradictoriu cu pârâtul H. G., cu domiciliul în comuna Ocna Șugatag, sat B. nr. 292, jud. Maramureș.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 29 aprilie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
D. H. N. N.
Red.4.ex. DH/LU/_
| ← Sentința civilă nr. 212/2013. Răspundere organe de conducere.... | Decizia civilă nr. 3474/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
