Sentința civilă nr. 212/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a1
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 212/2013
Ședința publică din data de 24 ianuarie 2013 Instanța este constituită din :
JUDECĂTOR SINDIC - N. K. GREFIER - S. M.
Pe rol fiind cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de reclamantul C.I.I. P. E. în calitate de lichidator judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței deschisă împotriva debitoarei SC E. S. în dosarul nr._
/a1 al Tribunalului Specializat C., împotriva pârâtei L. I., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta lichidatorului judiciar, practician în insolvență d-na P. E., lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că în data de 28 decembrie 2012, lichidatorul judiciar a depus la dosar dovada citării pârâtei prin publicitate, respectiv în ziarul Adevărul.
Reprezentanta lichidatorului judiciar depune la dosar interogatoriul pregătit pentru pârâtă. Arată că nu mai are alte excepții de invocat și cereri în probațiune de formulat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Judecătorul sindic, apreciind că la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei acordă cuvântul pe fond .
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicita admiterea cererii așa cum a fost formulată și pe cale de consecință să se dispună obligarea pârâtei L. I. la plata sumei de 42.014 lei, reprezentând pasivul debitoarei.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin cererea înregistrată la data de 13 august 2012 lichidatorul judiciar C.I.I P.
E., numită în calitate de lichidator judiciar al SC E. S. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta L. I., prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună, în temeiul art.138 alin.1 lit. d din Legea insolvenței nr.85/2006, antrenarea răspunderii patrimoniale și obligarea pârâtei, în calitate de administrator statutar al debitoarei cu consecința obligării la plata întregului pasiv al debitoarei înscris în tabelul definitiv consolidat, în cuantum de 42.014 lei.
În motivarea cererii lichidatorul judiciar a arătat că în urma analizei detaliate efectuate cu ocazia întocmirii raportului privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei S.C. E. S., întocmit în conformitate cu prevederile art. 25 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006, a apreciat ca vinovat de ajungerea societății în stare de insolvență se face administratorul statutar, care nu s-a conformat obligațiilor care îi reveneau potrivit Legii, fiind îndeplinite condițiile cerute de către art. 138 alin. 1 lit. d ) din Legea nr. 85/2006, respectiv a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile, sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu Legea.
Întrucât nici până la această dată administratorul societății nu a comunicat actele prevăzute de art. 28 din Lege nr. 85 /2006, lichidatorul judiciar apreciază că se
face vinovat de săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 alin.1 lit. d) din Legea nr. 85/2006 și anume au ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile, sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu Legea.
Potrivit art.10 alin.1 din Legea contabilității nr. 82/1999 răspunderea pentru organizarea contabilității și conducerea contabilității revine administratorului statutar. Faptul că administratorul societății debitoare nu a pus la dispoziția lichidatorului judiciar nici unul din documentele contabile ale societății, așa cum prevede art. 28 din Lege, deși trebuia și putea să cunoască faptul că Legea stabilește în sarcina lui această obligație, toate acestea nu fac decât să întărească afirmația că a aținut o contabilitate fictivă, administratorul a făcut să dispară unele documente contabile, sau nu a fost ținută contabilitatea în conformitate cu Legea, faptă prevăzuta de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2006. De altfel așa cum se apreciază și în practica judiciară, de multe ori, neprezentarea documentelor contabile, nu urmărește decât ascunderea unor date contabile neavantajoase pentru societatea comercială, astfel încât o atare atitudine, nu poate decât să nască suspiciuni, cu atât mai mult cu cât administratorul societății, trebuie socotit a fi un profesionist, capabil să înțeleagă răspunderea ținerii contabilității și consecințele nerespectării reglementărilor legale. Răspunderea administratorului în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006, este o raspundere civilă delictuală, fiind așadar necesară verificarea existenței condițiilor pentru antrenarea răspunderii civile delictuale respectiv, prejudiciul creditorilor exista și constă în imposibilitatea recuperării creanțelor înscrise la masa credală din averea debitoarei, deoarece, din cauza nepredării evidențelor contabile, nu se mai poate identifica nici un element de activ care să servească la stingerea masei pasive.
Ca urmare, lichidatorul judiciar a apreciat că răspunzător pentru prejudiciul în valoare de 42.014 lei este administratorul statutar. Ca atare prejudiciul creditorilor reprezintă partea din masa pasivă ce rezultă din tabelul definitiv al creanțelor, care nu mai poate fi contestat și care nu poate fi acoperită din averea debitoarei, deci prejudiciul există, este cert, real și efectiv.
O altă condiție este aceea că fapta administratorului există și este prevăzuta de art. 138 alin.1 lit. d) din Legea nr. 85/2006 și constă în neținerea contabilității în conformitate cu Legea fiind prezumată așa cum s-a arătat anterior, ca urmare a nepunerii la dispoziția lichidatorului a documentelor prevazute de art. 28 din Legea insolvenței. Fapta este o faptă negativă, omisivă, constând în neîndeplinirea unei obligații legale și evident are caracter ilicit, fiind sancționată atât de Legea nr. 31/1990 cât și de Legea contabilități nr. 82/1990.
De asemenea, o altă condiție este legătura de cauzalitate între neținerea contabilității conform Legii și prejudiciul creditorilor este evidentă așa cum a arătat, pentru neținerea contabilității în conformitate cu Legea, se prezumă că se încearcă ascunderea patrimoniului acesteia prin lichidarea căruia se putea evita ajungerea în stare de insolvență.
Altă condiție impusă de lege este vinovăția administratorului există, deoarece lui îi incubă obligația legală a ținerii contabilității și este răspunzător față de Societate, pentru existența registrelor cerute de Lege și corecta lor ținere, potrivit art. f 3 ) din Legea nr. 31/1990 neținerea contabilității îi este imputabilă.
Lichidatorul judiciar arată că apreciază că administratorul societății se face vinovat de săvârșirea faptelor prevazute la art. 138 alin.1 lit. d).
Pârâta deși legal citată nu s-a prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare la dosar.
Analizând cererea de angajare a răspunderii, cu luarea în considerare a disp. art.138 lit. d din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic constată următoarele:
Conform dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul
societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate, dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților.
Conform dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate, dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților. Judecătorul sindic apreciază că faptele pârâtei se încadrează în prev. art.138 lit.
d din Legea nr.85/2006, respectiv nu a condus contabilitatea în conformitate cu dispozițiile legale.
La baza formării acestei convingeri, judecătorul sindic a avut în vedere faptul că debitoarea avea la data de_ active circulante în cuantum de 65.975 lei, care, deși evidențiate scriptic, nu au fost predate lichidatorului judiciar, ceea ce conduce la concluzia că documentele contabile ale debitoarei nu evidențiază realitatea faptică în ceea ce privește bunurile aflate în patrimoniul său, în condițiile în care, lipsa bunurilor din patrimoniul debitoarei nu a fost justificată de către pârâtă, ceea ce corespunde faptei reglementate de disp. art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr. 85/2006 respectiv a neținerii contabilității în conformitate cu legea.
Judecătorul sindic reține, de asemenea, că pârâtei îi revenea, obligația de a-și îndeplini atribuțiile derivate din calitatea sa de administrator, fiind direct răspunzătoare de modul în care este ținută evidența contabilă, obligațiile sale reieșind din disp. art.73 alin.1 lit.c și alin.2 din Legea nr.31/1990 republicată.
Totodată, conform prev. art. 10 alin.1 din Legea nr.82/1991 republicată, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, care are obligația gestionării societății respective.
Nu în ultimul rând, judecătorul sindic reține faptul că probele cu înscrisuri administrate în cauză se coroborează cu proba cu interogatoriul pârâtei, împrejurarea lipsei nejustificate a acesteia de la administrarea probelor fiind considerată, în condițiile art. 225 C.pr.civ., ca un început de dovadă.
Pentru toate considerentele expuse, judecătorul sindic va obliga pârâta la suportarea pasivului debitoarei S.C. E. S.R.L. în cuantum de 42.014 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Cabinetul Individual de Insolvență P. E., având ca obiect antrenarea răspunderii pârâtei L.
I. domiciliată în C. N., Aleea R. nr. 5, ap. 5, jud. C. .
Obligă pârâta la suportarea pasivului debitoarei SC E. S. în cuantum 42.014
lei.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
N. K. S. M.
Red.4.ex. NK/LU/_
| ← Sentința civilă nr. 4588/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 1302/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
