Sentința civilă nr. 1921/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a3
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.1921
Ședința publică din data de 28 iunie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC - M. C. B. GREFIER - A. V.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta C.I.I. L. M., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC T. SYSTEM S., în contradictoriu cu pârâtul M. F. P., având ca obiect angajarea răspunderii, conform art.138 din Legea nr. 85/2006.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta reclamantei, practician în insolvență L. M., lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la data de 28 iunie 2013, s- a depus la dosar de către pârât, prin fax, întâmpinare.
Reprezentanta reclamantei solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a studia întâmpinarea, cerere care este încuviințată de instanță.
La apelul nominal făcut la a doua strigare a cauzei, se constată aceeași
prezență.
Constatând că nu mai sunt de formulat alte cereri, instanța acordă
cuvântul pentru dezbaterea pe fond a cauzei.
Reprezentanta reclamantei susține acțiunea așa cum a fost formulată, solicitând admiterea acesteia și instituirea răspunderii personale patrimoniale a administratorului statutar al debitoarei SC T. System S., M. F. P., în baza art.138 alin.1 lit.a) și d) din Legea nr.85/2006, pentru acoperirea întregului pasiv al debitoarei, cuprins în tabelul definitiv de creanțe.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin cererea înregistrată la data de 4 iunie 2013 lichidatorul judiciar C.I.I
M. a solicitat instantei ca în contradictoriu cu pârâtul M. F. P., prin hotărârea ce se va pronunta să fie obligat pârâtul la plata pasivului debitoarei în sumă de 179.722,00 lei.
În motivare, lichidatorul judiciar a arătat că in cuprinsul Raportului privind cauzele care au generat starea de insolventă, la Analiza rezultatelor economico financiare ale societătii debitoare, s-a efectuat o analiză asupra situatiei patrimoniului utilizând datele din bilanturile contabile în formă sintetică, preluate de pe site-ul M. ului de Finante. In bilantul de la 2011 preluat de pe site-ul M. ului de Finante, societatea debitoare figurează cu active imobilizate si active circulante reprezentate de stocuri, creante si disponibilitati in cuantum de 252.489 lei, toate acestea nefiind predate lichidatorului judiciar nici pana in prezent. Se considera ca toate aceste bunuri (imobilizari, stocuri, creante, disponibilitati) sunt folosite de reprezentantul societatii, iar responsabil de predarea lor este administratorul societatii, parat in prezenta cauza, incidente fiind prevederile art. 138 alin.1 lit. a din Legea 85/2006.
Prin constatarea lipsei bunurilor din patrimoniul debitoarei, se naste prezumtia simpla ca aceste bunuri apartinand societatii T. SS au fost folosite in interes personal de administratorul statutar M. F. P. .
Factorii necesari instituirii raspunderii personale patrimoniale, asa cum rezulta din art. 138 al. 1 lit. a) al Legii 85/2006, sunt: prejudiciul, fapta ilicita, vinovatia, raportul de cauzalitate, toti acesti factori regasindu-se in prezenta cauza.
Mai mult decat atat, conform informatiilor solicitate de la Mun. C. N. si referitoare la istoricul intrarilor si iesirilor din patrimoniu, si a documentelor transmise de aceasta, societatea debitoare figura cu un autoturism marca Opel Astra, ce a fost instrainat in cursul anului 2011.
In urma analizei documentelor puse la dispozitie de Mun. C. N., respectiv contract de vanzare cumparare si factura de vanzare, reiese ca la data de_ societatea debitoare cumpara de la administratorul statutar M. F. P. autoturismul marca Opel la pretul de 40.000 lei, iar la data de_, dupa un an si opt luni, acelasi autoturism se vinde catre o persoana fizica la pretul de 806.45 lei. Aceasta vanzare a fost considerata fraudulos intocmita si in detrimentul creditorilor, inregistrandu-se o actiune in anulare pe rolul Tribunalului Specializat C. . In urma analizei documentelor primite ulterior de la cumparatorul autoturismului, s-a constatat ca acesta era din anul 1992, avand o vechime considerabila, motiv pentru care lichidatorul a formulat o cerere de renuntare la judecata. Mai mult decat atat, in intampinarea depusa la dosar de catre dl, M. F. P., administrator statutar al societatii debitoare, acesta sustine ca autovehiculul era vechi si intr-o stare avansata de degradare ce avea probleme mecanice frecvente. Din analiza documentelor de achizitie, coroborate cu sustinerile administratorului statutar, rezulta ca acesta a fost cumparat de societate la un pret mult mai mare decat valoarea reala a autoturismului, mai mult cu cat acesta a fost cumparat de administratorul societatii. Prin aceasta achizitie, lichidatorul judiciar considera ca s- au folosit bunurile societatii, in speta, disponibilitatile, in interesul personal al administratorului, in conditiile in care acesta sustine ca era un autoturism vechi si cu probleme mecanice frecvente.
Referitor la art. 138 al. 1 lit. d din L 85/2006 lichidatorul judiciar arata ca in urma deschiderii procedurii la cererea creditorului Nera M. Security S., administratorul societatii trebuia sa procedeze, conform art. 28 al. 1 din L. 85/2006, la predarea documentelor contabile, a contractelor comerciale sau de alta natura, a tuturor actelor relevante, in vederea verificarii in mod concret a gestiunii patrimoniului. Prin adresa nr. 39/_, transmisa pe adresa societatii cu confirmare de primire, s-au solicitat documentele prevazute de art. 28 din Legea 85/2006, insa adresa a fost returnata cu mentiunea "Avizat, reavizat, expirat termen de pastrare". Aceleasi documente au fost solicitate si administratorului statutar al societatii debitoare, dl, M. F. P., adresa care a fost restituita cu aceeasi mentiune.
Fapta ilicita in intelesul legii, consta in faptul ca administratorul statutar dl. M. F. P. nu a justificat nepredarea actelor solicitate, ceea ce denota conduita culpabila a acesteia. Nepredarea acestor documente instituie prezumtia simpla ca respectivele acte ori nu exista, ori au fost distruse sau ascunse de cei obligati sa le predea, in speta administratorul statutar.
Vinovatia se deduce din faptul ca administratorul este raspunzator fata de societate pentru existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere in conformitate cu prevederile art. 73 lit. c din L 31/1990, iar art. 11 din L. 82/1991 a contabilitatii prevede ca raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului, vinovatia administratorului fiind prezumata de lege in cazul incalcarii unor norme legale imperative.
Prin intrarea societatii debitoare in procedura insolventei s-a produs creditorilor societatii un prejudiciu de 179.722 lei conform tabelului definitiv completat al creditorilor.
Raportul de cauzalitate existent intre faptele ilicite ale paratului si prejudiciul produs creditorilor este evident; starea de insolventa a societatii a fost favorizata prin inexistenta unor acte contabile conforme legii sau prin ascunderea ori distrugerea acestora de catre parata. De asemenea, lipsa evidentei contabile corect tinute, conform legii, duce la ingreunarea sau chiar imposibilitatea identificarii in mod corect a tuturor activelor debitoarei (active imobilizate, active circulante) si pe cale de consecinta la prejudicierea creditorilor, precum si la imposibilitatea stabilirii situatiei economice a societatii.
Paratul M. F. P., prin intampinare, a solicitat respingerea cererii aratand ca invocarea art. 138 lit d) din Legea nr. 85/2006 ca temei de drept al cererii introductive de instanta este total gresita raportat la continutul acestei prevederi legale. Neincasarea creantelor de catre administratorul statutar nu se regaseste in niciuna din situatiile la care se refera dispozitia normativa citata, in consecinta si din aceasta perspectiva cererea de angajare a raspunderii patrimoniale a administratorului statutar, asa cum aceasta a fost formulata si motivata de catre administratorul judiciar este inadmisibila.
Este de observat ca in perioada de timp de la data pronuntarii sentintei de deschidere a procedurii insolventei si pana la data inregistrarii cererii de angajare a raspunderii patrimoniale a administratorului statutar, doamna administrator judiciar nu a intreprins nici un demers pentru incasarea creantelor societatii aflate in procedura, nu a promovat nici o actiune in justitie in acest scop si, deci neincasarea creantelor despre care aceasta vorbeste in motivarea cererii introductive se datoreaza si culpei proprii in indeplinirea atributiilor si obligatiilor ce ii reveneau in calitate de administrator judiciar.
Angajarea raspunderii patrimoniale a administratorului statutar pentru faptul ca doamna administrator judiciar nu si-a indeplinit atributiile stabilite de lege in sarcina ei privind gestionarea patrimoniului societatii aflate in procedura insolventei precum si de a promova actiuni in justitie impotriva debitorilor acesteia nu este posibila deoarece cazurile de raspundere pentru fapta altuia sunt limitativ prevazute de lege iar printre aceste cazuri nu este prevazuta si ipoteza cand administratorul statutar al societatii falite ar fi obligat sa raspunda pentru culpa administratorului judiciar in recuperarea creantelor societatii pe care o gestioneaza.
In ceea ce priveste autoturismul Opel Astra, paratul arata ca administratorul judiciar a formulat o actiune in anulare a transferului dreptului de proprietate avand ca obiect autoturism, actiune inregistrata pe rolul Tribunalului Comercial C. sub nr._ /a2, iar la termenul din data de_ a renuntat la judecata acestei cereri, instanta luand act de aceasta renuntare. In aceste conditii pare de neinteles argumentul invocat de domnia sa, avand in vedere ca la data de 4 iunie 2013 cand a inregistrat aceasta cerere introductiva de instanta este de prezumat ca cunostea faptul ca peste 3 zile (_ ) va renunta la judecata avand ca obiect anularea actului de transfer a acestui autoturism.
Analizand cererea de angajare a raspunderii, judecatorul sindic constata urmatoarele:
Conform dispozitiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoana juridica ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de catre membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului. Natura juridica a raspunderii membrilor organelor de conducere si control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane si societate, fiind vorba de o raspundere civila, patrimoniala, iar sursa obligatiei incalcate determina natura raspunderii, intrucat incalcarea unei obligatii decurgand din contractul de mandat - cuprins in actul constitutiv - atrage raspunderea contractuala a administratorului, iar incalcarea unei obligatii legale atrage raspunderea delictuala a administratorului.
Antrenarea raspunderii membrilor organelor de supraveghere si conducere presupune constatarea indeplinirii unor conditii, respectiv prejudicierea creditorilor, existenta raportului de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si culpa personala a celui fata de care se antreneaza raspunderea.
In speta dedusa judecatii, creditorii inscrisi in tabelul definitiv de creante au suferit in mod cert un prejudiciu, constand in imposibilitatea incasarii creantelor in cuantum total de 179.722 lei, intrucat desi scadente de mai mult timp, aceste creante nu au fost achitate de societatea debitoare, care se afla in incetare de plati.
In acelasi timp, faptele paratului intrunesc conditiile prevazute de art.138 lit. a din Legea nr. 85/2006, in sensul ca acesta a folosit bunurile persoanei juridice in folosul propriu, raportat la faptul ca societatea debitoare a detinut diverse bunuri in patrimoniu, care nu au fost predate lichidatorului judiciar. Astfel, din
informatii economice rezultate din bilantul contabil afisat pe site-ul M.E.F. pentru anul 2011, rezulta ca la nivelul acestui an, debitoarea SC T. SYSTEM S. figura cu active imobilizate in valoare de 8316 lei, active circulante in suma de 244.173 lei constand in: stocuri - 50.227 lei, creante - 189.266 lei si casa si cont in banca - 4680 lei. Datorita faptului ca paratul nu a prezentat actele contabile ale debitoarei, desi a fost notificat in acest sens de catre lichidator, si nici nu a predat bunurile si fondurile banesti lichidatorului judiciar, se prezuma ca acestea au fost folosite in interes propriu, aceste actiuni constituind fapte ilicite, cauzatoare de prejudicii in dauna creditorilor, care se circumscriu dispozitiilor art.138 lit.a din Legea nr.85/2006.
Mai mult, in ce priveste autovehiculul marca Opel Astra, acesta a fost fabricat in anul 1992 si a fost achizitionat de societatea debitoare SC T. SS de la fostul administrator statutar M. F. la data de_ cu suma de 40.000 lei. Autovehiculul a fost ulterior instrainat de societate numitei Lujerdean M. la data de_ cu suma de 1000 lei cu TVA inclus. Prin intampinarea depusa in dosarul nr._ /a2, avand ca obiect actiune in anulare, paratul a aratat ca autovehiculul avea o vechime de cca 20 ani la momentul instrainarii catre Lujerdean
, uzura fizica a acestui autovehicul era vizibil accentuata, era necesara schimbarea motorului, iar autovehiculul avea probleme mecanice frecvente, existand in permanenta riscul de a se defecta in timpul deplasarii si a ramane fara mijloc de transport intre doua localitati.
Din aspectul privitor la vechimea autovehicului, care presupune si un grad de uzura accentuat, raportat la insasi sustinerile paratului cu privire la starea tehnica a autovehiculului la data de_, care au valoarea unei marturisiri extrajudiciare, raportat la valoarea autovehiculului la data de_ pe care insasi paratul a apreciat-o fiind realista (1000 lei) si la intervalul scurt de timp de la momentul achizitionarii autovehiculului de catre societate si momentul vanzarii autovehiculului la data de_ (aproximativ un an si jumatate), rezulta ca valoarea la care a fost achizitionat autovehiculul de catre societatea debitoare la data de_ a fost cu mult inferioara sumei pe care debitoarea a achitat-o fostului administrator statutar, iar prin aceasta operatiune paratul s-a folosit de bunurile societatii, mai exact de fondurile banesti ale acesteia, in interesul sau propriu, fapta care se incadreaza in dispozitiile art.138 al.1 lit.a din Legea nr.85/2006.
De asemenea, se constata ca a fost dovedit raportul de cauzalitate intre faptele paratului care a contribuit la ajungerea societatii in stare de insolventa, prejudiciind astfel societatea si indirect creditorii sai si paguba suferita de creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor asupra averii debitoarei SC T. SS .
Nu in ultimul rand, aceste fapte sunt culpabile, raspunderea paratului fiind angajata in orice situatie in care contractul de mandat este incalcat printr-o fapta culpabila. Culpa administratorului se apreciaza dupa tipul abstract - culpa levis in abstracto si este prezumata, revenindu-i fostului administrator obligatia de a rasturna prezumtia de culpa, proba care nu s-a facut in cauza.
In ceea ce priveste incidenta in cauza a conditiilor art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic retine ca lichidatorul judiciar a invocat savarsirea unor fapte reglementate de acest text legal, respectiv tinerea unei contabilitati fictive sau tinerea contabilitatii cu nerespectarea dispozitiilor legale in materie ori disparitia unor documente contabile produsa de administratorul statutar.
Judecatorul sindic constata ca poate fi retinuta in sarcina paratului fapta de a nu tine contabilitatea in conformitate cu legea, in conditiile in care acesta nu i-a predat lichidatorului judiciar documentele contabile si actele prevazute in art.28 din Legea nr.85/2006. Or, devreme ce legiuitorul a inteles sa sanctioneze netinerea contabilitatii in conformitate cu legea, cu atat mai mult sanctioneaza netinerea contabilitatii. In prezenta cauza paratul se face vinovat de netinerea contabilitatii anterior deschiderii procedurii, ultimele informatii contabile care au fost identificate de lichidatorul judiciar fiind din anul 2011.
In conditiile netinerii contabilitatii in conformitate cu legea, se prezuma existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs care
consta in pasivul inregistrat in tabelul creditorilor, pasiv care, data fiind natura unora din creante inscrise in tabelul definitiv si anume, creante bugetare, in conditiile tinerii contabilitatii societatii debitoare putea fi substantial mai mic intrucat debitele principale nu ar fi atras penalitati si majorari de intarziere. De asemenea, aceasta lipsa de interes a administratorului in ce priveste tinerea evidentei contabile a societatii este in mod evident culpabila, paratul nefacand dovada unei imprejurari care sa rastoarne aceasta prezumtie de culpa.
Prin intampinarea depusa la dosar, paratul a invocat pe de o parte faptul ca neincasarea creantelor de catre administratorul statutar nu se incadreaza printre faptele prevazute de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006. Aceasta aparare nu este una pertinenta, intrucat lichidatorul judiciar nu a sustinut ca neincasarea creantelor ar reprezenta o fapta imputata ca atare administratorului statutar, insa omisiunea de predare a actelor contabile, imputabila fostului administrator, sta la baza unei prezumtii simple in sensul ca creantele societatii au fost incasate de acesta iar sumele folosite in interes propriu.
S-a mai invocat prin intampinare culpa lichidatorului judiciar in exercitarea atributiilor prevazute de Legea nr.85/2006, in sensul ca acesta nu a intreprins demersuri in vederea recuperarii creantelor societatii, aratand ca in ipoteza in care s-ar implini termenul de prescriptie al dreptului la actiune pentru acele creante, conduita culpabila a lichidatorului judiciar ar constitui cauza principala a unui prejudiciu suferit de societatea respectiva. Aceasta aparare nu este una fondata si nu este in masura a asigura exonerarea paratului de la obligatia de plata a pasivului societatii, in conditiile in care acesta nu a contestat ca nu a predat actele contabile si documentele societatii debitoare lichidatorului judiciar si, cu atat mai putin, nu a facut nicio proba in acest sens. Or, in conditiile in care lichidatorului judiciar nu i-au fost comunicate de catre administratorul statutar lista creditorilor prevazuta la art.28 lit.c din Legea nr.85/2006 si nici diversele acte contabile necesare identificarii creditorilor, acesta nu putea in mod rezonabil sa faca vreun demers pentru recuperarea eventualelor creante detinute de societatea debitoare, iar culpa pentru aceasta imposibilitate de exercitare a atributiilor prevazute in sarcina lichidatorului de Legea nr.85/2006 apartine in totalitate fostului administrator statutar.
Pentru toate considerentele expuse, judecatorul sindic constata ca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art.138 al.1 lit.a si d din Legea nr.85/2006, impunandu-se admiterea actiunii, cu consecinta obligarii paratului la plata sumei de 179.722 lei, reprezentand pasivul stabilit prin tabelul definitiv al creantelor asupra averii debitoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D I S P U N E:
Admite cererea formulata de lichidatorul judiciar C. L. M. al debitoarei SC T. SS, cu sediul in C. N. str.B. nr.20-22 jud.C., in contradictoriu cu paratul M. F. P. cu domiciliul in C. N. str.D. R. nr.28A jud.C. .
Obliga paratul M. F. P. sa plateasca intregul pasiv al debitoarei SC T. SS, J_, in suma de 179.722 lei.
Cu drept de recurs in termen de 7 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din data de 28 iunie 2013.
PRESEDINTE: | GREFIER: | |
M. C. B. | A. | V. |
Red./Dact./MCB/LU/3ex./_
| ← Sentința civilă nr. 5347/2013. Răspundere organe de... | Decizia civilă nr. 11300/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
