Sentința civilă nr. 5347/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECTIA CIVILĂ
Dosar nr._ /a1 Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5347
Ședința publică din 18 noiembrie 2013
Completul compus din:
Judecător-sindic: L. M. Grefier: C. A.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanta D. C. -Napoca -
A. S., cu sediul în Z., P-ța I. M., nr. 15, jud. S., împotriva pârâtelor
C. A., cu domiciliul în S., C. Ș. M., nr. 4, jud. S. și P. T. S., domiciliată în B., nr. 144, jud. S., având ca obiect angajarea răspunderii administratorului de la debitoarea SC A&T I. S. Z. .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul debitoarei SC A&T I. S. Z., lichidator judiciar I&O I. S. prin practician în insolvență Onău E. M., și pârâta C. A., lipsă fiind reclamantul D.
C. -Napoca - A. S. și pârâta P. T. S. . Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Judecătorul-sindic, din oficiu, procedând la verificarea competenței, în temeiul dispozițiilor art. 131 alin. (1) Noul Cod de procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Judecătorul-sindic procedează la identificarea pârâtei C. A. care prezintă cartea de identitate seria SB nr. 5. și are CNP 2. .
Nefiind cereri în probațiune sau excepții de invocat, judecătorul-sindic închide faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul debitoarei SC A&T I. S. Z., lichidator judiciar I&O I.
S. prin practician în insolvență Onău E. M. pentru motivele inserate în întâmpinare și pe care le susține și oral, solicită respingerea cererii de atragere a răspunderii administratorilor.
Pârâta C. A. susține întâmpinarea așa cum a fost formulată și în scris, solicitând respingerea cererii de angajare a răspunderii administratorilor. Solicită ca sentința ce se va pronunța în cauză să-i fie comunicată la noua adresă din S. ,
C. Ș. M., nr. 4, jud. S. .
JUDECĂTORUL-SINDIC,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_ creditoarea D.
C. -Napoca - A. S. a solicitat obligarea administratorilor SC A&T I. S.
Z., pârâtele C. A. și P. T. S. la plata pasivului în sumă de 11.285 lei reprezentând creanța AJFP S. .
În motivarea cererii arată că întrucât lichidatorul judiciar nu înțelege să promoveze acțiunea de atragere a răspunderii administratorului societății care a contribuit la apariția stării de insolvență, în calitate de unic creditor înțelege să promoveze prezenta acțiune.
Apreciază că sunt întrunite prevederile art. 138 alin. 1 lit. a) și d) din Legea nr. 85/2006 întrucât potrivit balanței de verificare aferente lunii decembrie 2012 societatea înregistrează clienți neîncasați in valoare de 10000 lei. iar in bilanțul contabil întocmit de debitoare pentru anul 2012 nu sunt înscrise aceste creanțe de încasat. astfel rezultă faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 alin 1 lit. d din legea nr. 85/2006.
Aceste obligații, sume de bani sunt certe, astfel că se constituie intr-un bun în sensul art. 1 din protocolul nr 1. In acest sens s-a pronuntat Curtea Europeana in cauza Sovtrasșavto Holding C. Ucrainei, constatând acțiunile ce constituie parte din capitalul social are valoare economica fiind evalubil in bani, deci constituie un bun. Cu atât mai mult se încadrează in noțiunea de bun o suma de bani certă, lichidă, scadența, necontestată de părți.
Din perspectiva acestor interpretări, suma de 10.000 lei constituie indubitabil un bun in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 și el aparține de drept societății debitoare.
Fapta ilicita nu trebuie neaparat să constea intr-o acțiune, ea poate consta și in omisiunea, inacțiunea ilicită, în neîndeplinirea unei activități sau neluarea unei măsuri când, această activitate trebuia, potrivit legii să fie întreprinsă.
Or, administratorul statutar și nici asociatul nu a luat măsurile necesare, inclusiv acțiuni judiciare in vederea recuperării creanței de 10.000 lei, fapt ce ar fi constituit o creștere a activului patrimonial și concretizarea posibilităților de dezvoltare economică de reducere sau chiar înlăturare a datoriilor.
Legătura cauzală dintre fapta ilicită, astfel cum a fost descrisă și cauzarea stării de insolvență derivă printre altele, din modul de influențare în concret a activității economice specifice de către valoarea creanței de recuperat.
Prin urmare, omisiunea de a lua măsuri în vederea recuperării creanței de
10.000 lei a determinat starea de insolvență și pasivul social privind debitoarea.
Este adevărat că in doctrină s-a emis punctul de vedere că omisiunea de a iniția demersurile necesare in vederea recuperării creanțelor pe care debitorul persoana juridica le are fata de anumiți parteneri contractuali determina mărirea fictiva a pasivului debitoarei persoană juridică, astfel ca ar fi aplicabile dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, însă, in contrast cu aceasta opinie, practica judiciara asimilând sumele de bani reprezentând creanțe cu noțiunea de bun in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, a constatat aplicabilitatea dispozițiilor alin 1 lit. a. Explicația consta că atâta vreme cât administratorul statutar a omis cu bună știință recuperarea creanței, a acceptat ca aceste bunuri (sume de bani) sa fie folosite fie de el însuși sau de alte persoane, respectiv persoanele in favoarea cărora s-a scurs termenul de prescripție.
În drept cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a) și d) din Legea nr. 85/2006.
În probațiune creditoarea a depus copia balanței de verificare, bilanțul la_ (f. 2-10).
Prin întâmpinare lichidatorul desemnat al debitoarei a solicitat respingerea acțiunii formulate arătând că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Așa cum a arătat și in raportul depus la dosarul cauzei, a reușit identificarea reprezentantului debitoarei, C. A. care o-a prezentat documentele societății, astfel:
documentele de constituire a societatii,
documentele contabile pe perioada septembrie 2009 - iunie 2010,
bilanțurile contabile pe_ si 2012,
balanța contabila încheiata la_ .
Din analiza ultimului bilanț, rezultă că la data de_ societatea debitoare avea următoarea situație:
active imobilizate - 0 lei,
stocuri - 0 lei,
creanțe - 0 lei,
casa si conturi - 0 Iei,
datorii - 6.670 lei,
A constatat că in bilanțul contabil încheiat la_ figurează o creanță de încasat de 10.000 lei, creanță care in bilanțul contabil încheiat la_ numai figurează în sold.
A procedat la analiza operațiunii privind descărcarea clienților de 10.000 lei și a identificat faptul că aceasta s-a întâmplat in ianuarie 2012, cu șase luni înainte de deschiderea procedurii de faliment asupra debitoarei.
Analizând documentele în baza cărora s-a efectuat operațiunea de descărcare a clienților de încasat, a constatat următoarele :
Conform extrasului de cont eliberat de Raiffeisen Bank in data de_, debitoarea a încasat cu O.P. 7 de la S.C. Onesta Prod Crișeni S.R.L. suma de
10.000 lei, din care a fost reținut de către bancă ca și comisioane și 9.900 lei și au fost depuși în casieria societății de unde au fost utilizați de debitoare.
Debitoarea a explicat faptul că, deoarece, dintr-o eroare, operațiunea de încasare a debitului de 10.000 lei nu a fost înregistrată in evidența contabilă in_ și eroarea a fost descoperită în ianuarie 2012, debitoarea a procedat la corecția situației la data respectivă, in baza extrasului de cont de la banca.
Deoarece operațiunile au avut loc în urma cu 3 ani și sase luni de la deschiderea procedurii de faliment, data la care debitoarea își desfășura normal activitatea modul de utilizare a sumelor nu a intrat in analiza lichidatorului.
Consideră că nu se dovedește acuza adusă de creditoarea D. C. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice S., cum că ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138, alin. 1 litera a) din Legea 85/2006 în sensul că administratorii au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.
Debitoarea a dovedit operațiunea de încasare a clienților de 10.000 lei cu extrasul de cont de la Raiffeisen Bank din data de_ .
De asemenea, apreciază că administratorii debitoarei nu pot fi responsabili de faptul că au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Întâmpinarea formulată de lichidator a fost comunicată reclamantului, care nu a formulat răspuns la întâmpinare și nici nu și-a modificat cererea de chemare în judecată.
Din examinarea cererii formulate, a înscrisurilor depuse în scop probator instanța reține următoarele:
Prin încheierea civilă nr. 282/C/_, s-a admis cererea debitoarei SC A&T I. S. Z., și s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență împotriva acesteia, fiind numit lichidatorul judiciar I&O I. S. .
In procedură a depus declarație de creanță: DGFP S. pentru suma de
11.285 lei, sumă cu care creditoarea a fost înscrisă în tabelul creanțelor debitoarei (f.58).
În ceea ce privește cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâților instanța reține că potrivit art. 138 alin. (3) din L 85/2006 ";Dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului și/sau a hotărât că nu este cazul să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.
Instanța reține că în prezenta cauză creditoarea DGFP S. are calitate procesuală activă conferită de dispozițiile textului de lege sus enunțat.
Cererea formulată urmează să fie respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:
Condițiile de fond și formă instituite de legea insolvenței pentru angajarea răspunderii administratorului în caz de insuficiență a activului conferă acesteia un caracter special, trăsătură care este definită de: dimensiunea și caracterul prejudiciului; legătura de cauzalitate inedită dintre fapta ilicită imputată și starea de insolvență;caracterul limitativ al faptelor ilicite care pot da naștere acestei răspunderi;subiectele prin care se manifestă calitatea procesuală activă
Prejudiciul este un prejudiciu colectiv constând în imposibilitatea acoperirii întregului pasiv datorită insuficienței activelor debitorului. El este așadar conceput sub forma insuficienței activului ca risc colectiv de neîncasare a creanțelor.
Aceste particularități ale răspunderii administratorului pentru acoperirea pasivului dovedesc faptul că ea este o răspundere civilă delictuală specială, care doar împrumută unele caracteristici ale răspunderii civile delictuale de drept comun.
Acțiunea în răspunderea administratorului pentru acoperirea pasivului are caracter colectiv fiind o acțiune ce profită masei credale. Ea are la origine procedura insolvenței. Deși proba legăturii de cauzalitate dintre greșeala de gestiune și valoarea datoriilor sociale nu este necesară, legătura de cauzalitate dintre ilicitul imputat și ajungerea entității în stare de insolvență reprezintă o condiție de fond a acțiuni în acoperirea pasivului .
Frauda ce poate fi imputată administratorului unei societăți aflate în insolvență este conturată doar de acțiuni cum sunt: ținerea unei contabilități fictive
sau neconforme cu legea, distrugerea unor documente contabile; deturnarea, ascunderea unei părți din activul persoanei juridice ori mărirea în mod fictiv a pasivului acesteia; folosirea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți; plata preferențială a unui creditor, în dauna celorlalți creditori, în luna precedentă încetării plăților; folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu, sau al altei persoane; continuarea, în interes personal, a unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăti; realizarea unor acte de comerț în interes personal sub acoperirea debitoarei.
Așadar, răspunderea administratorilor de drept sau de fapt va putea fi reținută nu numai atunci când între fapta ilicită, care se circumscrie strict domeniului evocat de art. 138 și prejudiciul social există un raport de cauzalitate. Or, nici una dintre aceste cerințe nu este îndeplinită în speță.
Instanța reține faptul că în bilanțul contabil întocmit de debitoare pentru anul 2012 nu figurează creanța de încasat în sumă de 10000 lei se datorează împrejurării că această creanță a fost achitată la data de_ conform chitanței de la fila 74.
Așadar nu se susțin afirmațiile reclamantei potrivit căreia administratorul judiciar nu a luat măsurile necesare pentru recuperarea acestei creanțe
Așa cum lichidatorul desemnat a precizat în întâmpinare - dintr-o eroare operațiunea de încasare a debitului în sumă de 10000 nu a fost înregistrată la timp în evidența contabilă, eroarea fiind descoperită abia în ianuarie 2012 când s-a procedat la înregistrarea acestei plăți conform extrasului de cont emis de bancă.
Creditoarea și-a întemeiat acțiunea avizând atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților și pe prevederile art. 138 lit. d din Legea insolvenței, care sancționează ținerea unei contabilități fictive, cauzarea dispariției unor documente contabile sau neținerea contabilității în conformitate cu legea.
Instanța reține că noțiunea de neținere a contabilității în conformitate cu legea deși foarte vagă și generală, cuprinde potrivit jurisprudenței, omisiunea unor înregistrări în contabilitate, greșelile de scriere sau de calcul, ori încălcarea altor reguli ale contabilității - încălcări care trebuie să fie realizate cu intenția de a ascunde active sau datorii. În cazul unor omisiuni voite de înregistrare a unor operațiuni contabile aceste sunt expresia unei contabilități fictive. Neținerea contabilității este în mod cert o operațiune continuă și nu se referă la acte singulare. Tocmai perpetuarea în timp a unei conduite dă caracter ilicit acesteia.
Ori din probatoriul administrat nu se decelează o "neținere"; a contabilității în conformitate cu legea - faptă continuă care să fi fost săvârșită cu intenția alterării evidențelor contabile.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată D.G.F.P. S. - în prezent DGRFP
C. - AJFP S., cu sediul în Z., P-ța I. M., nr. 15, jud. S., pentru obligarea pârâtelor C. A., cu domiciliul în S., C. Ș. M., nr. 4, jud. S. și P. T.
S., domiciliată în B., nr. 144, jud. S., la plata pasivului debitoarei, în valoare de 11.285 lei.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2013 la sediul instanței.
Judecător-sindic, | Grefier, | |
L. M. | C. | A. |
Red. L.M./_
Dact.C.A./_ /7 ex.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001
| ← Sentința civilă nr. 3572/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 1921/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
