Sentința civilă nr. 3574/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOAR NR._ /a1
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.3574/2013
Ședința publică din data de 19 decembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTORUL SINDIC: E. B. GREFIER: C. P.
Pe rol fiind cererea de antrenare a răspunderii formulată de reclamantul C. T. M.
C. în calitate de lichidator judiciar desemnat să administreze procedura instanței deschisă împotriva debitoarei SC G. T. S. în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., împotriva pârâtului R. O. L., în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantului, practician în insolvență d- na T. M. C., lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită față de pârât
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta lichidatorului judiciar depune la dosar extrase din "Monitorul de C. "; din data de 28 noiembrie 2013 și din "România Liberă"; din data de 9 decembrie 2013 pentru a face dovada citării pârâtului prin publicitate.
Judecătorul sindic acordă cuvântul cu privire la alte cereri de formulat în probațiune.
Reprezentanta lichidatorului judiciar arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Judecătorul sindic acordă cuvântul în susținerea cauzei pe fond.
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată și să se dispună obligarea pârâtului la plata întregului pasiv al debitoarei, în temeiul art.138 alin.1 lit. a și d din Legea nr.85/2006.
Judecătorul sindic reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin cererea înregistrată la data de 8 octombrie 2013 reclamanta C. T. C., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC G. T. S. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul R. O. L. prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună antrenarea răspunderii administratorului statutar al societății si in consecința sa obligarea pârâtului plata sumei de 58.342 lei reprezentând pasivul debitoarei SC G. T. S. .
În motivarea cererii reclamanta a arătat că după data pronunțării Sentinței Civile nr. 1192/_ prin care s-a deschis procedura insolventei debitoarei SC G. T. S., a notificat atât administratorul statutar, in persoana d-lui R. O. L., la domiciliul acestuia, cat si debitoarea la sediul declarat la ORC C. pentru punerea Ia dispoziție a listei creditorilor si a celorlalte acte contabile prevăzute de art. 28 alini, din Legea nr. 85/2006.
Totodată a publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. 8446/_ notificarea privind deschiderea procedurii, precum si anunțul in ziarul " Monitorul de C. " la data de 13 mai 2013.Corespondenta trimisa la domiciliul administratorului statutar cat si la sediul debitoarei SC G. T. S. s-a întors la sediul administratorului judiciar cu mențiunea "Destinatar mutat".
Dat fiind faptul ca administratorul statutar nu poate fi găsit, la sediul debitoarei nu se mai desfășoară activitate si ca actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite, reclamanta a considerat ca sunt intrunite condițiile prevăzute de art. 1 alin. 2 lit.c pct 2 si 3 din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care a solicitat judecătorului sindic deschiderea procedurii simplificata a falimentului.La data de 23 mai 2013 judecătorul sindic a admis cererea administratorului judiciar, astfel ca a fost deschisa procedura insolventei in forma simplificata a debitoarei.
Lichidatorul judiciar a mai arătat că a trimis o adresa Serviciului Județean de Evidenta Informatizata a Persoanei a Județului C., prin care a solicitat sa comunice daca paratul R. O. L. figurează in evidentele lor cu alt domiciliu decât cel indicat, respectiv
C. -N., str. B. nr. 24A, Jud. C. .Ca urmare a solicitărilor a primit din partea Serviciului Evidenta Persoane adresa nr. 12393/_, prin care se arata ca numitul R. O. L. figurează in Registrul National de Evidenta a Persoanelor cu domiciliul indicat de către lichidatorul judiciar.
Având in vedere ca administratorul statutar sau vreun reprezentant al debitoarei nu a luat legătura cu lichidatorul judiciar in vederea predării documentelor ale societății, raportul cauzelor si imprejurărilor care au dus la starea de insolventa a debitoarei in temeiul art.59 din Legea nr.85/2006 a fost întocmit doar pe baza informațiilor de pe site-ul M. ului Finanțelor. Informațiile publicate pe site-ul M. ului Finanțelor sunt generale, fara ca activele imobilizate, veniturile, cheltuielile sau datoriile sa fie defalcate pe categorii, motiv pentru care lichidatorul judiciar nu s-a putut pronunța cu exactitate asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la starea de insolventa a debitoarei.
De asemenea, lichidatorul judiciar a mai arătat că întrucât a făcut toate diligentele necesare pentru identificarea locului unde se găsesc actele contabile si bunurile aflate in patrimoniul debitoarei, cat si pentru a lua legătura cu fostul administrator statutar al societății in vederea prezentării acestor acte si bunuri, iar demersurile nu au dat rezultat, a considerat ca, in mod intenționat acesta evita sa ia legătura cu lichidatorul judiciar si cu rea
- credința nu a pus la dispoziția lichidatorului sau a judecătorului - sindic actele societății, potrivit prevederilor art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 si nu a indicat bunurile societății debitoare.
S-a mai arătat ca in ultimul bilanț publicat la_, debitoarea figurează cu bunuri ( active imobilizate ) in valoare de 142.809 lei, despre care nu se poate spune cu certitudine ca s-ar mai afla in patrimoniul debitoarei. Acesta este si motivul pentru care ar fi necesar sa intre si in posesia actelor contabile, din care ar rezulta care este situația bunurilor.
Lichidatorul judiciar a mai arătat ca sarcina conducerii evidentei contabile, precum si a întocmirii registrelor prevăzute de lege aparține administratorului statutar, potrivit art. 10 si 11 din Legea nr. 82/1991, republicata si a art. 73 in Legea nr. 31/1990, republicata.
In consecința, neputand fi găsite documentele contabile si bunurile societății debitoare SC G. T. S., lichidatorul judiciar considera ca administratorul statutar a făcut ca acestea sa dispară, fiind întrunite condițiile prevăzute Ia art. 138 alin. I lit. a) si d) din Legea nr. 85/2006 pentru angajarea răspunderii pentru intreg pasivul societății.
Pârâtul, deși legal citat nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare la
dosar.
Analizând cererea de angajare a răspunderii, cu luarea în considerare a dispozițiilor
art.138 lit. a și d din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic constată următoarele:
Conform dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților.
Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni.
Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor.
Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă.
Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate de unde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i.
Judecătorul sindic apreciază că fapta pârâtului poate fi încadrată în prev. art.138 lit.a din Legea nr.85/2006, respectiv că acesta a folosit bunurile persoanei juridice în folosul propriu.
La baza formării acestei convingeri, judecătorul sindic a avut în vedere faptul că societatea debitoare bunuri în valoare totală de 142.809 lei care nu au fost identificate sau predate lichidatorului judiciar.Așadar, față de situația relevată de actele contabile depuse la dosarul_ de către lichidator, judecătorul sindic apreciază că atâta timp cât au existat bunuri în patrimoniul debitoarei, iar la momentul deschiderii procedurii aceste bunuri nu mai existau în fapt, prezumția că acestea au fost folosite în folosul personal sau al altei persoane este pe deplin justificată, iar fapta se circumscrie disp. art.138 lit.a din Legea nr.85/2006.
În ceea ce privește întrunirea în speță a disp. art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr.
85/2006, judecătorul sindic reține următoarele:
În cazul în speță, în sarcina pârâtului a fost invocată de către lichidatorul judiciar săvârșirea unor fapte reglementate de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, respectiv ținerea unei contabilități fictive sau ținerea contabilității cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie ori dispariția unor documente contabile produsă de administratorul statutar.
Judecătorul sindic apreciază că în sarcina pârâtului poate fi reținută fapta de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, în condițiile în care aceasta a incasat diferite sume de bani de la diferiți parteneri contractuali, sume pe care nu le-a evidențiat în contabilitatea debitoarei. Mai mult decât atât, instanța apreciază că atâta timp cât, legiuitorul a înțeles să sancționeze neținerea contabilității în conformitate cu legea, cu atât mai mult sancționează neținerea contabilității. Or, în cauză pârâtul se face vinovat de neținerea contabilității anterior deschiderii procedurii, lista bunurilor debitoarei, lista creditorilor și contul de profit și pierdere sunt determinate de lipsa acestora, întrucât nu s-a ținut evidența contabilă la zi.
Judecătorul sindic apreciază că pârâtului îi revenea, în calitate de administrator statutar, obligația de a duce la îndeplinire contractul de mandat ce i-a fost încredințat, administratorul fiind direct răspunzător de modul în care este ținută evidența contabilă, obligațiile sale reieșind cu claritate din disp. art.73 alin.1 lit.c și alin.2 ale Legii nr.31/1990, precum și din disp. art.11 alin.4 din Legea nr.31/1990 republicată.
Totodată, conform prev. art. 10 alin.1 din Legea nr.82/1991 republicată, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, care are obligația gestionării societății respective.
În condițiile în care evidența contabilă nu a fost ținută sau nu a fost ținută în conformitate cu legea, există o prezumție de culpă, întrucât corecta ținere a registrelor contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor societății de Legea nr.31/1990, care în art.73 lit.c stabilește că administratorii sunt solidari răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar art.11 din Legea nr.82/1991 a contabilității republicată prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.
Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații.
În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea, se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor, pasiv care, dată fiind natura creanțelor înscrise în tabelul definitiv și anume, creanțe bugetare, în condițiile ținerii contabilității societății debitoare, putea fi substanțial mai mic întrucât debitele principale nu ar fi atras penalități și majorări de întârziere.
Astfel, faptul că administratorul statutar nu a înregistrat în contabilitate toate operațiunile comerciale efectuate, toate sumele încasate, ținând o contabilitate fictivă, creează prezumția că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile de ținere a contabilității conform legii.
Așa fiind, judecătorul sindic apreciază că în sarcina pârâtului poate fi reținută și săvârșirea faptei reglementate de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, respectiv neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale în materie, faptă care a condus la producerea stării de insolvență a debitoarei.
Întrucât creditorii nu și-au recuperat nici măcar parțial creanțele astfel cum au fost înscrise în tabelul definitiv al creditorilor, creanțe care reprezintă prejudiciul cauzat acestora urmare a neachitării debitelor, judecătorul sindic consideră că pârâta se impune a fi obligată la plata întregului pasiv în cuantum de 58.342 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite cererea formulată de lichidatorul judiciar C. T. C. și, în consecință:
Obligă pârâtul R. O. L., dom. in C. -N., str. B., nr. 24A, jud. C., să plătească întregul pasiv al debitoarei SC G. T. S., în sumă de 58.342 lei.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 19 decembrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC | GREFIER | |
E. B. | C. | P. |
Red.3.ex. EB/LU/_
| ← Sentința civilă nr. 3825/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 1656/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
