Sentința civilă nr. 653/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
DOSAR NR. _
ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 653/2013
Ședința publică din data de 4 martie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: D. H. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei S.C. E. S.R.L., la solicitarea creditoarei S.C. B. H. S.R.L., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal se prezintă în apărarea intereselor debitoarei, d-na avocat Mădălina Andrei - Bunea, în substituirea avocatului titular, d-l avocat Florin Alexandru Steopan, cu delegație de substituire depusă la dosar la acest termen de judecată, f.129, lipsind reprezentantul creditoarei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta debitoarei depune la dosar delegația de substituire a d-lui Grigore P., avocatul care s-a prezentat în apărarea intereselor debitoarei la termenul anterior de judecată.
De asemenea, se constată că creditoarea a fost citată cu mențiunea de a face dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 120 lei și timbre judiciare de 0,3 lei, aferentă cererii de chemare în judecată și de a depune împuternicire avocațială pentru avocatul care a semnat cererea principală, d-l avocat Miheț A., lipsuri care nu au fost complinite până la acest termen de judecată.
Față de această împrejurare, reprezentanta debitoarei arată că înțelege să invoce excepția netimbrării și, în subsidiar, excepția lipsei calității de reprezentant și, pe cale de consecință, solicită anularea cererii, cu cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru, timbre judiciare și cheltuieli de judecată, conform chitanței de la dosar.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepțiilor invocate de către debitoare.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Deliberând, reține că prin cererea înregistrată la data de 28 septembrie 2012 sub nr._ creditoarea S.C. S.C. B. H. S.R.L. a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitoarei S.C. E. S.R.L.
În motivare, creditoarea a arătat că în urma neîndeplinirii obligațiilor contractuale asumate prin contractul cadru nr. 57/_ si actele adiționale la acest contract, debitoarea a pricinuit creditoarei înseninate prejudicii materiale prin neobtinerea finanțării proiectului "Dezvoltarea de capacități de energie din surse regenerabile prin instalarea de microhidrocentrale pe râurile Ramna si Belareca in judelui Caras Sevcrin" pentru care debitoarea a asigurat consultanta de specialitate si întocmirea documentației necesare, datorita deficientelor tehnice indicate expres de către autoritatea in materie Organismul intermediar pentru Energie (O.i.b.)
Culpa debitoarei a constat in neprezentarea la întreaga valoare a parametrilor îndepliniți de creditoare, precum si a altor condiții specifice prezentate necorespunzător de debitoare, cu toate ca, creditoarea si reprezentanții îndeplineau condițiile pentru a obține punctajul maxim, iar creditoarea a dat curs intrutotul cerințelor debitoarei consultant privind furnizarea de date si informații, însușirea recomandărilor acestui.
Creditoarea a mai arătat că nu considera etic, moral sau legal ca ea sa rateze obiectivul valoros avut in vedere datorita exclusiv neprofesionalismului debitoarei iar aceasta sa ramana cu sume imense plătite pentru consultanta si întocmirea documentației necesare necorespunzatoare - pentru acest motiv i-a contactat solicitând restituirea acestor sume in cuantum de 145.673,85 lei conform facturii fiscale nr. 27/_ respectiv 319.920 lei .
Deși a convocat si pus in întârziere inca din_ debitoarea sa restituie sumele nemeritat si nedatorat încasate, aceasta nu s-a prezentat, obligand creditoarea astfel sa acționeze in instanța, efectuând noi cheltuieli pentru îndreptarea stării de lucruri păgubitoare pentru ea.
În urma litigiului comercial desfășurat s-a pronunțat Sentința Civila nr. 275/_ prin care debitoarea a fost obligata sa restituie stimele de 145.673,85 lei si 319.920 lei solicitate după cum a arătat anterior .
Deși a solicitai debitoarei plata sumei de buna voie, aceasta nu a efectuat plata, fiind tot mai greu de găsit telefonic, s-a adresat executorului judecătoresc din C. N., care, după îndeplinirea tuturor formalităților procedurale, a constatat faptul ca debitoarea nu deține sume de bani in conturile bancare respectiv nu deține bunuri imobile pentru a putea fi executate silit in vederea recuperării creanțelor din titlul executoriu .
In aceste condiții singurul demers potrivii in aceasta situație care se impune este solicitarea declanșării procedurii insolventei ca ultima șansa de recuperare a creanțelor creditoarei fata de debitoare, măsura prevăzuta de legislația comerciala si de faliment pentru cazul unor astfel de comercianți care nu isi achita datoriile perioade lungi de timp, nederuland activități economice prin conturile bancare si (ara sa detina bunuri care sa poată ii valorificate pentru recuperarea datoriilor fata de alți comercianți .
Potrivit Art. 3, lit. b, pct. 6 din Legea 85/2006, care statueaza ca orice creditor c
,,îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, daca creanță împotriva patrimoniului debitorului este certa, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile", creditoarea considera întemeiata cererea de fata datoria fiind certa, lichida si exigibila cel puțin din dala de_, când fost pronunțata hotărârea judecătoreasca - titlu executoriu .
Potrivit Art. 3. lit.b. pct. 12 din Legea 85/2006, care precizează valoarea-prag sau cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului reprezentând suma de 45.000 lei, creditoarea considera îndeplinite condițiile de admisibilitate ale cererii si solicita instanței sa dispună deschiderea procedurii de insolventa.
Debitoarea S.C. E. S.R.L. a formulat contestație, prin care a solicitat instanței respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulată de S.C. B. H. S.R.L., obligarea S.C. B. H. S.R.L. să consemneze, la o bancă, o cauțiune în cuantum de 10% din valoarea creanței solicitate, obligarea S.C. B. H.
S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată
.
În motivare debitoarea solicită să se constate că dreptul de creanță de care se prevalează creditoarea nu are caracter cert, lichid și exigibil, având caracter litigios.
Potrivit dispozițiilor art. 3, pct.6 din Legea nr. 85/2006, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță impotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă. Astfel cum vom demonstra in cele ce urmează, creanța împotriva subscrisei nu îndeplinește cele trei atribute esențiale/ care trebuie întrunite cumulativ pentru deschiderea procedurii insolvenței.
Creanța de care se prevalează creditoarea nu este certă, având caracter litigios.
Prin cererea formulată, creditoarea S.C. B. H. S.R.L. a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare, pentru o creanță născută prin Sentința Civilă nr. 275/PI/_ pronunțată de Tribunalul Timiș Secția a II-a Civilă, în dosarul nr._ . Această Sentință a fost pronunțată ca instanță de fond de Tribunalul Timiș, ca urmare a cererii de chemare în judecată promovată de debitoare împotriva subscrisei prin care s-a solicitat obligarea noastră la plata de daune-interese, ca urmare a presupusei neîndepliniri a obligațiilor contractuale asumate.
Ceea ce "omite" să menționeze debitoarea în cadrul cererii de deschidere a procedurii insolvenței este că debitoarea a atacat cu apel Sentința Civilă nr. 275/PI/_ pronunțată de Tribunalul Timiș Secția a II-a Civilă, în dosarul nr._, iar în prezent apelul este în curs de judecare la C. ea de Apel T., a avut primul termen în data de_, când judecarea cauzei s-a amânat pentru_ .
Una din condițiile esențiale reținute unanim în doctrină și în jurisprudentă pentru a se considera că o creanță are caracter cert, în sensul dat de art 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, este ca asupra ei să nu existe vreun litigiu. Ori, în speță, având în vedere că însăși titlul prin care s-a născut creanța (Sentința Tribunalului Timiș), a fost atacat cu apel de către debitoare, natura litigioasă a creanței este indiscutabilă.
După cum se poate observa din conținutul apelului formulat de subscrisă împotriva Sentinței de care se prevalează creditoarea, a contestat legalitatea și temeinicia acesteia sub numeroase aspecte, în opinia sa neexistând absolut niciun motiv pentru atragerea răspunderii contractuale a sa și cu atât mai puțin pentru obligarea sa la plata de despăgubiri în favoarea creditoarei.
Așadar, rezultă în mod neechivoc faptul că întreaga creanță de care se prevalează creditoarea are natură litigioasă, astfel că în mod evident nu are caracter cert, prin urmare nu îndeplinește condițiile imperative prevăzute de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, pentru a putea fundamenta o cerere de deschidere a procedurii insolvenței.
Creanța de care se prevalează creditoarea nu este certă, întrucât existența ei este îndoielnică.
Astfel, o altă condiție reținută de doctrină și jurisprudență pentru a se putea considera că o creanță are caracter cert, este ca existența ei să fie neîndoielnică. In speță, consideră că această condiție nu este îndeplinită, având în vedere izvorul creanței debitorului coroborat cu procedurile judiciare aflate în derulare între creditoare și debitoare.
Un prim element care trebuie avut în vedere este faptul că izvorul creanței de care se prevalează creditoarea este chiar Sentința Civilă nr. 275/PJ/_ pronunțată de Tribunalul Timiș și nu raporturi comerciale anterioare între părți. Acest fapt este evident, întrucât așa cu rezultă din tot conținutul respectivei sentințe și inclusiv din dispozitivul ei, instanța a dispus obligarea subscrisei la plata unor "despăgubiri", ca urmare a presupusei neîndepliniri a obligațiilor contractuale și a rezilierii contractului. Așadar, instanța de fond și nu părțile a fost cea care a decis că a operat rezilierea contractului, a considerat că se impune ca debitoarea să fie obligată la plata de daune-interese și a cuantificat valoarea acestora. Practic, hotărârea instanței de fond a fost cea care a dat naștere creanței de care se prevalează creditoarea, creanța neexistând anterior pronunțării acesteia.
Față de cele de mai sus, având în vedere că izvorul creanței creditorului este însăși Sentința Tribunalului Timiș și aceasta sentință a fost atacată cu apel atât pentru motive de nelegalitate cât și de netemeinicie, fiind extrem de probabil ca ea să fie anulată sau modificată în tot, rezultă că însăși existența creanței este îndoielnică, depinzând integral de soluția pe care o va pronunța instanța de apel și eventual cea de recurs.
Mai mult, nu doar existența ci și cuantumul creanței debitoarei este în mod evident îndoielnic. Chiar dacă ar presupune prin absurd că întradevăr au existat obligații contractuale care nu au fost respectate de către subscrisă (deși Tribunalul Timiș nu a identificat nici măcar o singură astfel de obligație), în niciun caz nu se impunea obligarea sa la restituirea tuturor sumelor încasate în contul acestui contract, așa cum a dispus instanța.
Creanța de care se prevalează creditoarea nu este certă, fiind practic o creanță sub condiție.
Având în vedere faptul că, așa cum a arătat la punctele precedente, creanța în baza căreia se solicită deschiderea procedurii insolvenței s-a născut prin Sentința Tribunalului Timiș, iar aceasta este în litigiu, fiind atacată cu apel, rezultă că respectiva creanță nu este pură și simplă, ci este afectată de o condiție, respectiv cea a respingerii apelului și a eventualului recurs pe care l-a formula.
Fiind o creanță sub condiție, în mod evident ea nu are caracter cert, acest lucru fiind dovedit și de prevederile art. 28 al. 1 lit. c), care reglementează între modalitățile de clasificare a creanțelor, împărțirea acestora în creanțe "certe sau sub condiție". Astfel, întrucât creanța S.C. B. H. S.R.L. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, ea nu poate fundamenta deschiderea procedurii insolvenței.
Mai mult, întrucât există o singură creanță pe baza căreia se solicită deschiderea procedurii și aceasta este o creanță sub condiție, este necesar a se avea în vedere efectele pe care le-ar produce situația extrem de probabilă a admiterii apelului formulat împotriva Sentinței Tribunalului Timiș. In această ipoteză, având în vedere că anularea acestei Sentințe va produce efecte retroactive, considerându-se că nu a existat niciodată, același lucru s-ar întâmpla și cu creanța de care se prevalează creditoarea.
Pe cale de consecință, dacă presupunând prin absurd, s-ar admite cererea de deschidere a procedurii insolvenței, iar apoi s-ar produce evenimentul extrem de probabil al admiterii apelului împotriva Sentinței pronunțate de Tribunalul Timiș, înseamnă automat că procedura insolvenței va fi fost deschisă fără a exista măcar o singură creanță împotriva sa, situație absolut inadmisibilă. Practic ar însemna ca legalitatea procedurii insolvenței ar fi la rândul ei condiționată de soarta apelului formulat, situație care contravine direct principiilor elementare care guvernează această materie.
Exigibilitatea creanței de care se prevalează creditoarea este de asemenea sub condiție.
Așa cum a arătat, izvorul creanței este Sentința Tribunalului Timiș, care a fost atacată cu apel. Fiind vorba de o hotărâre pronunțată în soluționarea unui litigiu între profesioniști, întradevăr această hotărâre este executorie de drept, însă, în baza prevederilor art. 280 alin. 1, debitoarea poate formula pe toată durata judecării apelului o cerere de suspendare a executării ei.
Având în vedere faptul că are dreptul legal de formulare a unei cereri de suspendare a executării Sentinței Tribunalului Timiș și că aceasta ar genera în mod automat pierderea caracterului exigibil al creanței S.C. B. H. S.R.L., rezultă în mod indubitabil că acest caracter nu este cert. Așadar, rezultă că nici caracterul exigibil al creanței nu este definitiv, acesta existând tot sub condiția rezolutorie a formulării și admiterii unei cereri de suspendare a Sentinței Tribunalului Timiș. Pe cale de consecință, nici din punct de vedere al exigibilității creanței, în speță nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 3, pct.6 din Legea nr. 85/2006.
Se mai arată faptul că, așa cum rezultă din apelul împotriva hotărârii de mai sus, anexat prezentei, soluția pronunțată de Tribunalul Timiș este vădit nelegală. Nu va reitera toate motivele care dovedesc dincolo de orice dubiu acest fapt, acestea fiind explicate in extenso în apelul anexat. Totuși, aceste motive sunt relevante și prezentei spețe întrucât dovedesc probabilitatea extrem de ridicată a admiterii apelului și implicit a desființării creanței reclamate de S.C. B. H. S.R.L.
Având în vedere vădita nelegalitate și netemeinicia a însuși titlului creanței reclamate de creditoare, debitoarea solicită să se constate că existența respectivei creanțe este cu atât mai mult îndoielnică, neavând nici caracterul cert cerut de legea insolvenței pentru deschiderea procedurii.
Debitoarea mai arată că nu se află în stare de insolvență, întrucât creanța de care se prevalează creditoarea este unica astfel de obligație existentă împotriva sa.
Motivul pentru care nu a înțeles să achite suma pretinsă de creditoare nu ține de starea patrimoniului său ci se datorează faptului că nu consideră legală și temeinică obligarea sa la plata respectivei sume. Apreciază că și-a îndeplinit în totalitate obligațiile contractuale față de S.C. B. H. S.R.L., fapt dovedit de faptul că proiectul pentru care a oferit consultanță a fost declarat elegibil pentru a obține finanțare și, chiar dacă au fost alte proiecte care au obținut un punctaj superior, acest lucru nu se datorează culpei sa. De altfel, din această cauză a formulat și apel împotriva Sentinței Tribunalului Timiș, din care rezultă în mod evident nelegalitatea flagrantă a respectivei hotărâri.
Mai mult, nu există alți creditori față de care ea să aibă creanțe exigibile,, astfel că nu se poate reține starea de insolvență a societății.
Debitoarea arată că solicită obligarea S.C. B. H. S.R.L. la plata unei cauțiuni în valoare de 10% din cuantumul creanței pretinse. În susținerea acestei cereri, se arată că potrivit art. 33 al. 3 din Legea nr. 85/2006 "la cererea debitorului, judecătorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea să consemneze, în termen de 5 zile, la o bancă, o cauțiune de cel mult 10% din valoarea creanțelor.
Analizând cu prioritate excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al creditoarei a d-lui avocat Miheț A., judecătorul sindic urmează a dispune admiterea acestei
excepții și, în mod subsecvent, anularea cererii de chemare în judecată pentru următoarele argumente:
Între excepția netimbrării cererii și excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, instanța a înțeles să o analizeze cu prioritate pe cea de-a doua întrucât pentru a putea sancționa netimbrarea acțiunii principale trebuie în prealabil să ne asigurăm că persoana căreia i s-a adus la cunoștință obligația de a achita taxa judiciară de timbru, prin indicarea sediului procesual ales, are și calitatea de reprezentant convențional al părții și, cu atât mai mult, acesta trebuie să facă dovada că reclamanta l-a împuternicit să introducă acțiunea în justiție.
În ceea ce privește dovada calității de reprezentant convențional al d-lui avocat Miheț A., creditoarea a fost citată( fila 127) cu această mențiune expresă pentru termenul din_, însă nu a înțeles să dea curs acestei solicitări prevăzute de lege, respectiv de art. 161 alin. 1 C.cp.c, iar sancțiunea care intervine pentru neîndeplinirea în termenul judecătoresc astfel acordat a acestor obligații este reglementată de art. 161 alin. 2 C.p.c., respectiv anularea cererii.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 161 C.p.c. instanța va admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a creditoarei S.C. B. H. S.R.L și, în consecință va dispune anularea cererii creditoarei S.C. B. H. S.R.L. formulată în contradictoriu cu debitoarea S.C. E. S.R.L.
De asemenea, va respinge ca rămasă fără obiect contestația debitoarei S.C. E.
S.R.L. în contradictoriu cu creditoarea S.C. B. H. S.R.L.
În temeiul art. 274 C.p.c. va dispune obligarea creditoarei la plata în favoarea debitoarei a sumei de 1980,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a creditoarei S.C. B. H.
S.R.L și, în consecință:
Anulează cererea creditoarei S.C. B. H. S.R.L. formulată în contradictoriu cu debitoarea S.C. E. S.R.L.
Respinge ca rămasă fără obiect contestația debitoarei S.C. E. S.R.L. în contradictoriu cu creditoarea S.C. B. H. S.R.L.
Obligă creditoarea la plata în favoarea debitoarei a sumei de 1980,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 04 martie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
D. H. N. N.
Red., tehnored. D.H./LU 4 ex/_
| ← Sentința civilă nr. 5916/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Decizia civilă nr. 127/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
