Decizia civilă nr. 1846/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1846/2011
Ședința publică din 10 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.-I. A. JUDECĂTOR: C. I. JUDECĂTOR: D. P. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de B. D. O., împotriva sentinței civile nr.
5625 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., cauza privind și pe intimații D. G. A F. P. A J. S., A. F. P. A M. Z. și A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 27,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de
0,75 lei. S-a făcut referatul cauzei, după care se reține că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În data de (...) și (...), s-au înregistrat la dosar întâmpinări din partea intimaților, prin care s-a solicitat respingerea recursului.
De asemenea, în data de (...), s-a înregistrat la dosar un înscris din partea recurentului la care s-au anexat dovezile ce atestă achitarea diferențelor de taxe de timbru datorate ( f.12-13).
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 10 din L. nr. 554/2004. În baza actelor și a probelor de la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 56250 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui S. s-a admis excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr. 31479/(...), invocată de pârâtele A. F. P. a M. Z., s-a admis excepția tardivității contestației formulată împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. 55480/2008 emisă de A. Z. invocat din oficiu. Prin aceeași sentință s-a respins acțiunea formulată de reclamantul B. D. O. pentru obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 5777 lei cu dobânda legală, încasată cu titlu de taxă de poluare, ca tardiv formulată contestația împotriva deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule nr.55480/2008 și ca inadmisibilă pentru anularea adresei nr. 31479/2010. Totodată, s-a respins cererea de chemare în garantie a Administrației F. Pentru M., formulată de pârâtă și cererea reclamantului pentru obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. Prealabil analizei fondului pricinii, instanța a invocat din oficiu exceptia tardivității contestației formulata împotriva deciziei de calcul, exceptii care au fost solutionate cu prioritate, conform art. 137 alin. 2 C.Proc.Civ.. Excepția inadmisibilității anularii adresei nr.31479/2010 a fost admisa, instanța reținând că aceasta nu reprezintă un act administrativ în sensul art.2 din L. nr. 544/2004. Conform art.8 din acelasi act normativ, în materie de contenciosadministrativ, controlul judecătoresc se exercita împotriva actelor unilaterale cu caracter individual sau normativ emise de o autoritate publica[....]care dau nastere, modifica sau sting raporturi juridice. Cum adresa a cărei anulare o solicita reclamanta nu are aceste caractere este exceptata controlului judecătoresc in procedura de contencios administrativ. Exceptia tardivității a fost de asemenea admisa, instanța reținând ca reclamanta a formulat contestatia cu încalcarea termenului imperativ de 30 de zile prevăzut de art. 207 alin. 1 din O. nr. 92/2003. Pe fondul cauzei, instanța a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in R. a autovehiculului sus mentionat, reclamantul B. D. O. a solicitat pârâtei A. F. P. a M. Z. la calcularea taxei de poluare. C. sa a fost inregistrata in data de 6 mai 2010, sub nr.27905 si a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule nr. 55480 /(...) prin care s-a stabilit pentru plată suma de 5777 lei. (f.6) In aceeasi dată, reclamanta a achitat la T. din cadrul Administratiei F. P. a M. Z., suma de 5777 lei, cu titlu de taxa de poluare, conform chitantei nr. 1995750. Taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanța de Urgență nr. 5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor. Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după intrarea în vigoare, modificări ce vor fi arătate mai jos. Ordonanța de Urgență nr. 50 din 21 aprilie 2008, pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, și a intrat în vigoare la data de (...), conform art. 14 din acest act normativ. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru prima dată prin Ordonanța de Urgență nr. 208 din 4 decembrie 2008, pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008. În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 2., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 8 decembrie 2008. (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr. 24/2000). 0rdonanța de U. nr. 5. a fost modificată pentru a doua oară prin Ordonanța de Urgență nr. 218 din 10 decembrie 2008 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008. La rândul său, primul act de modificare a Ordonanța de Urgență nr. 5., respectiv Ordonanța de Urgență nr. 2., a fost abrogată prin art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2.. Conform art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2., „. de urgență a G. nr. 2. pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, se abrogă". În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 2., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 11 decembrie 2008. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a treia oară prin Ordonanța de Urgență nr. 7 din 18 februarie 2009 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 103 din 19 februarie 2009. În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 7., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11. alin. 2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 19 februarie 2009. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a patra oară prin art. 35 din L. nr. 329 din 5 noiembrie 2009, privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia E. și Fondul Monetar Internațional, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009. Conform art. 70 din această lege, Capitolul VII - din care face parte art. 35 - a intrat în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11. alin. 1 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 12 noiembrie 2009. În raport cu diferitele modificări ale Ordonanța de Urgență nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ. În perioada (...)-(...) însă se aplică taxele stabilite conform anexelor la O. nr. 5., în varianta inițială, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu mențiunea că în perioada (...)-(...), când a intrat în vigoare O. nr. 2., (care a fost abrogată la (...), prin O. nr. 2.) s-a plătit o taxa de poluare majorată, însă prin dispozițiile art. IV alin. 1 din O. nr. 2., taxele plătite conform anexelor la O. nr. 2. în perioada (...)- (...) se restituie până la valoarea taxelor instituite prin O. nr. 5., în varianta inițială. Prin cererea introductiva, reclamantul a arătat că reglementarea cuprinsă in O. nr. 5. contravine articolelor 25, 28 si 90 din T. de C. a C. E. Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat in vigoare T. de la L. In conformitate cu modificarile aduse T.ui instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind funcționarea U. E., iar fostul art.90 din T.ui instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art.110 al noului tratat privind funcționarea U. E., cu acelasi continut. Instanta a făcute însă referire in continuare la art. 90, respectiv la legislația comunitara in vigoare la data plătii taxei de poluare in litigiu. Instanta de fond a apreciat că o prima precizare care se impune este aceea ca prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a R. la U. E. Efectele acestei ratificări sunt reglementate de art. 148 alin. 2 si 4 din C. R., dispozitii conform cărora: (2)„Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum si celelalte reglemantari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (4)Parlamentul, Președintele R., Guvernul si autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile aliniatului 2. „ Prin urmare, începând cu data aderării, 1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art. 1 din H.G.nr.1367/2000 privind constituirea si functionarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozițiilor si principiilor Constitutiei R. cu acquis-ul comunitar, in perspectiva aderarii R. la U. E., definitie conform caruia acesta include, intre alte acte normative, ";dispozițiile T.ui instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie 1957 la roma, si ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M., ambele republicate in Jurnalul Oficial al C. E. nr.C340 din 10 noiembrie 1997."; Cu privire la competenta instantelor de judecata de a evalua conformitatea legislatiei romane din dispozitiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a carei jurisprudența este obligatorie pentru instantele nationale in interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe proprie raspundere, neaplicata orice dispozitie contrara a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional."; Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuripentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9. Art. 25 din T. interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același T. interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Conform art. 90 paragraf 1 din T. Constitutiv al U. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. T. a apreciat că problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite. Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru., în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din T. ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T. TE. În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din T. a fost apreciată de instanță ca nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici încălcarea art. 28 din T. nu a fost reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurisprudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Conform art. 90 din T. Instituind Comunitatea E., nici un stat membru nu aplica, direct sau indiret, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie. Ca urmare a numeroase sesizari primite de la cetatenii români, Comisia europeana-D. G. Impozitare si Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie, urmatorul comunicat: „La nivelul U. E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru inmatricularea automobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral in ce priveste cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectand in același timp principiul nediscriminarii. R. poate sa mentina taxa de inmatriculare pentru automobile si poate sa stabileasca un nivel oricat de ridicat al acesteie(de exemplu, in D.emarca, o taxa similara se ridica la 1. din valoarea automobilului)"; Prin urmare, fiecare stat membru isi poate institui in mod independent propriul sistem de taxare, insa aceasta taxare trebuie sa se facă prin raportare la art..90 din T., precum si la jurisprudența C. C. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile Curții de J. a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 Comisia C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, jurisdicția de contencios comunitar a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție performanțele de mediu (A se vedea Decizia Curtii de J. a C. E. în cauzele conexate C- 290/05 și C- 333/05 Âkos Nadasdi și llona Nemeth parag. 52). S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. Jurisprudența C.J.C.E a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare și aprecierea, reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într-un autovehicul național similar (a se vedea Decizia Curții de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 din T. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia Curții de J. a C. E. în cauzele conexate C- 290/05 si 333-05 Akos Nadasdi și llona Nemeth , par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european. Obiectivul taxei instituite prin legea nationala romana este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cat si prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului . Prin urmare, întrucât taxa este stabilita în functie de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional, fiind stabilita intr-un cuantum mai mare pe măsură ce performantele de mediu scad. Reglementarea cuprinsa in O.nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si poate obtine o valoare mai mare a deprecierii. Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import sa nu depășească valoarea reziduala a taxei existente intr-un autovehicul deja înmatriculat. Se respecta astfel exigenta mentionata de Curtea de justitie intr-o cauza împotriva Ungariei in care a statuat ca’’ articolul 90 par.1 din T. instituind Comunitatea E. trebuie interpretat ca interzicand o taxa de înmatriculare atâta timp cat este perceputa asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima data in circulatie pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluării este calculata fara a se lua in calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera incat, atunci când se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. O comparație cu autoturismele second-hand plasata în circulație în acest stat membru înainte de aplicarea L. privind taxele de înmatriculare nu este relevanta."; Prin urmare, tribunalul a apreciat că O. nr.5., varianta in vigoare la data solicitării înmatriculării, nemodificata prin O..2., respecta exigentele de compatibilitate cu art.90 din T. CE. Pentru motivele arătate, instant de fond a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul B. D. O. pentru obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 5777 lei cu dobânda legală, încasată cu titlu de taxă de poluare, ca tardiv formulată contestația împotriva deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule nr.55480/2008 și ca inadmisibilă pentru anularea adresei nr.31479/2010. Întrucât pârâta nu a căzut în pretentiuni, cererea reclamantei de obligare la plata cheltuielilor de judecata si cererea de chemare în garanție a pârâtelor au fost respinse. Împotriva acestei hotărâri, întemeiat pe dispozițiile art. 304 alin. 8 și 9 C.pr.civ., reclamantul B. D. O. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii în întregime a cererii de chemare în judecată și obligarea intimatelor la restituirea sumei de 5.770 lei încasată cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă în materie fiscală de la data plății până la restituirea efectivă a sumei solicitate, cu cheltuieli de judecată. În motivarea recursului, reclamantul a arătat, în esență, că soluția pronunțată de către instanța de fond este nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii. Astfel, a arătat că a achiziționat un autoturism dintr-un stat membru al U. E., pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească în R. suma de 5.770 lei, pe care o consideră ca neavând un temei legal, întrucât s-a perceput cu încălcarea tratatelor U. E. la care R. a aderat prin T., motiv pentru a solicitat restituirea taxei, dar solicitarea sa a fost respinsă. În continuarea motivării recursului reclamantul a invocat și a dezvoltat pe larg mai multe aspecte privind discriminarea și nelegalitatea O. nr. 5. cu modificările ulterioare, respectiv O. nr. 2. și O. nr. 7. susținând prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale și faptul că taxa de poluare contravine disp. art. 90 din T. C.E., fiind incompatibilă cu reglementările comunitare. Sub acest aspect, reclamantul a considerat că instanța de fond prin respingerea acțiunii sale a apreciat în mod eronat că taxa de poluare instituită de O. nr. 5. nu are un caracter discriminatoriu și nu poate fi asimilată impozitelor interne, ea fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în R. înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R. contribuind astfel la poluarea mediului. Prin instituirea acestei taxe, arată reclamantul, este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile in care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr- un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul R. C. R. prevede expres faptul că toți cetățenii sunt egali în fața legii, dar prin introducerea acestei taxe speciale se creează o discriminare pozitivă în favoarea celor care achiziționează autoturisme deja înmatriculate în R.. Invocând dispozițiile T.ui de A. al R. la U. E., reglementări C.E.D.O. precum jurisprudența Curții E. de J., reclamantul a susținut că taxa de poluare are un vădit caracter ilicit, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar. Intimatele D.G.F.P. S. în nume propriu și în numele A. precum și A. F. PENTRU M., prin întâmpinările depuse în cauză, au solicitat respingerea recursului formulat de reclamant ca neîntemeiat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, argumentat de faptul că reclamantul nu a urmat procedura administrativ-jurisdicțională prev. de C.. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este fondat pentru următoarele considerente: Reclamantul a achiziționat un autoturism second-hand marca BMW 525, iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în R. a plătit suma de 5.777 lei, cu titlu detaxă de poluare prin chitanța TS5 nr. 1995750/(...), sumă stabilită prin decizia nr. 55.480/(...) emise de A. Z. Prin cererea înregistrată sub nr. 27.905 din (...) la pârâta A. Z., reclamantul a solicitat restituirea taxei pe poluare și prin adresa nr. 31.479/(...) emisă de A. Z. i s-a respins solicitarea deoarece suma nu se încadrează în sumele de restituit contribuabililor conform art. 117 din O.G. nr. 92/2003. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie însă enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecatii si plecând de la aspectele concrete ale speței trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar. Referitor la excepția inadmisibilității, derivată din neexercitarea de către reclamant a procedurii administrative prealabile reglementată de art. 205 și următoarele din O.G. 93/2003, excepție invocată de pârâta A. F. P. a municipiului B. M., Curtea a reținut următoarele: În opinia redactorului acestei decizii, aspectul legat de obligativitatea procedurii prealabile în domeniul contenciosului fiscal trebuie analizată mai ales prin prisma efectelor produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Mai mult, C.J.U.E. a decis că taxa de poluare așa cum este reglementată prin O. 5. are acest efect descurajant și în consecință este incompatibilă cu libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. În urma acestei decizii instanța reține că a dispărut cu efect retroactiv temeiul juridic în baza căruia taxa de poluare a fost percepută reclamantului iar actul administrativ fiscal anterior enunțat este total lipsit de un temei legal. Trebuie precizat în acest context faptul că C.J.U.E. nu limitează efectele deciziei analizate doar pentru viitor, iar în lipsa oricărei precizări și limitări în timp a efectelor acestei decizii, consecințele se răsfrâng și pentru trecut (ex tunc), încă de la momentul adoptării actului normativ. Subsecvent dispariției temeiului juridic în baza căruia taxa a fost percepută, în baza obligațiilor asumate prin aderarea R. la U. E., taxa trebuie restituită de către S. Român prin instituțiile finanțelor publice ca orice taxă nedatorată, însoțită de către despăgubirea corespunzătoare, deoarece taxa a fost percepută în baza unui act normativ prin care legiuitorul a încălcat obligațiile comunitare asumate de R. prin aderarea la acest spațiu. În lipsa unei reacții a legiuitorului la decizia pronunțată în cauza nr. C - 402/09 T. împotriva R., reacție prin care să fie armonizată taxa de poluare cu concluziile Curții de J. a U. E., judecătorul național nu are la îndemână criteriile în baza cărora să aprecieze care ar fi cuantumul care trebuie restituit din taxa percepută și care ar fi cuantumul care poate fi menținut fără riscul de a afecta libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. O. apreciere în acest moment ar fi una pur subiectivă care ar afecta previzibilitateaactului de justiție, iar în lipsa unor repere obiective care nu pot fi trasate decât de legiuitor taxa trebuie restituită integral. În acest context instanța apreciază că procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură fiscală își găsește rațiunea și justificarea în condițiile în care există o minimă îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ fiscal. În cazul concret analizat, subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R., actul administrativ fiscal în baza căruia taxa a fost percepută este lipsit de orice suport normativ prin efectul deciziei Curții de J. a U. E., așa încât nu există nici o îndoială cu privire la nelegalitatea acestuia, dispărând cu efect retroactiv temeiul legal în baza căruia actul administrativ a fost emis. Prin maniera și contextul în care este invocată, procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură F. este pe deplin denaturată de la scopul său legal și firesc. Astfel, a ce a stă p roce d u ra n u ma i e ste p rivită de către o rga nu l fisca l ca o mo d alita te în sp rijin u l co n trib u ab ilu lui p rin ca re s e o fe ră șa n sa a d ministraț iei să -și revo ce a ctu l a d ministrat iv fisca l n e leg a l to ta l sau p a rția l ci e ste inv o ca tă ca o b a rie ră în ca lea rest itu irii u n e i ta xe pe rcep u tă cu în că lca rea d rep tu lu i co mu n ita r, ta xă ca re a r treb u ie rest itu ită d in o ficiu d e că tre o rg a nu l a d ministraț iei ca re a pe rcep u t -o subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R. Procedura administrativă este justificată din mai multe puncte de vedere. Din punctul de vedere al administrației se dă posibilitatea organului emitent sau al celui ierarhic superior să-și repare eventualele greșeli, asigurându-se astfel o cale mai rapidă de restabilire a legalității. Recursul prealabil este un mijloc de protecție al autorității publice emitente, evitând chemarea sa în judecată ca pârât, suportarea unor cheltuieli de judecată, plata unor daune mai mari particularului lezat în dreptul său și chiar lezarea principiului său în pierderea unui proces public prin care s-a dovedit nu numai ca vătămat în particular dar și că a rămas pasivă în înlăturarea acestei vătămări. În același timp, procedura prealabilă are ca scop și protecția particularului, el având posibilitatea de a obține corelarea actului sau admiterea lui printr-o procedură administrativă, simplă, rapidă, scutită de taxă de timbru. Pe de altă parte, dacă administrația răspunde negativ la recurs fiind considerate neîntemeiate, acesta va avea posibilitatea să-și evalueze obiectiv șansele de a câștiga procesul și va putea opta în cunoștință de cauză pentru această cale de drept. La aceste scopuri se mai pot adăuga și cel privitor la degrevarea instanțelor de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate pe cale administrativă. Curtea admite că, de lege lata, accesul la justiție, în cazul exercițiului drepturilor derivate din legislația comunitară este limitat de reguli procedurale. Rămâne însă să stabilească dacă, dreptul autorității de a invoca excepția de inadmisibilitate întemeiată pe neparcurgerea acestor proceduri, poate fi calificat ca excesiv, nerezonabil ori disproporționat. Admitem că, în mod tradițional, autoritatea poate să formuleze apărări întemeiate pe excepția de inadmisibilitate, atât timp cât o procedură prealabilă a fost instituită pentru a asigura coerența ordinii juridice, protejarea intereselor generale ale comunității și valorizarea principiului securității ordinii juridice. Cu toate acestea, instanța apreciază că această apărare a fost făcută prin deturnarea, ignorarea de la scopul pentru care dreptul a fost recunoscut și garantat, având ca unic efect blocarea posibilității contribuabilului de a-și recupera taxa percepută cu încălcarea dreptului comunitar. În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios Curtea reține următoarele : Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca achitarea sumei în litigiu a avut loc sub imperiul primei forme a taxei pe poluare, la data de (...), forma OUG 5. analizată de către C. cu prilejul pronunțării deciziei în speța T. împotriva R. Compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 (ulterior pronunțării prezentei decizii) decătre Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Din paragraful 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5., exact varianta taxei analizată în cazul concret dedus judecății. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, O. nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea aplicată în speță produce efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din C. R. și din T. de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de J. (cauza Simmenthal). Pentru toate aceste considerente, întemeiate pe dispozițiile art.20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 corelat cu art. 312 C.proc.civ, Curtea va admite recursul reclamantului B. D. O. și va modifica hotărârea atacată în sensul că va admite acțiunea reclamantului și va obliga pârâta A. Z. să-i restituie reclamantului suma de 5.777 lei încasată cu titlu de taxă de poluare cu dobânda legală calculată din data de (...) și până la restituirea efectivă. De asemenea, se va respinge capătul de cerere privind anularea adresei nr. 31.479/(...) emisă de A. Z. deoarece respectivul înscris nu reprezintă un act administrativ fiscal și se va menține cererea de chemare în garanție a M.UI M.L - A. F. PENTRU M.. În temeiul art. 274 C.pr.civ., pârâtele vor fi obligate la plata sumei de 43,6 lei cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E: Admite recursul declarat de reclamantul B. D. O. împotriva sentinței civile nr. 5625 din data de 12 noiembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea reclamantului și va obliga pârâta A. Z. să-i restituie reclamantului suma de 5.777 lei încasată cu titlu de taxă de poluare cu dobânda legală calculată din data de (...) și până la restituirea efectivă precum și suma de 43,6 lei cheltuieli de judecată. Respinge capătul de cerere privind anularea adresei nr. 31.479/(...) emisă de A. Z. Admite cererea de chemare în garanție a M.UI M.L - A. F. PENTRU M.. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 10 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, A. A. I. C. I. D. P. V. D. GREFIER, Red.A.A.I. Dact.H.C./3 ex./(...) Jud.fond:P. A.;
| ← Decizia civilă nr. 1930/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4409/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
