Decizia civilă nr. 22/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECÅ¢IA A II-A CIVILÄ‚, DE contencios ADMINISTRATIV ÅžI FISCAL

Dosar Nr. 4893/2011

Decizia din 22 Noiembrie 2011

Completul compus din:

PREÅžEDINTE C. I.

Judecător A.-I. A.

Judecător D. P.

Grefier M. N. Ţâr P e rol judecarea recursului declarat de D. G. A F. P. C. ÎN R. A. F. P. T.,

împotriva sentinţei civile nr. 1189/(...) pronunţată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C.

în contradictoriu cu intimata P. A., având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.

Se constată că mersul dezbaterilor şi susţinerile orale ale părţilor au fost c onsemnate în încheierea de şedinţă din data de 15 noiembrie 2011, încheiere care f ace parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunţarea s-a amânat pentru data d e astăzi.

CU R T E A :

Prin sentinţa civilă nr. 1189 din 4 martie 2011, pronunţată în dosarul nr. (...) al T ribunalului C. s-a respins excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta A. F. P. T. S-a a dmis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. A., în c ontradictoriu cu pârâţii A. F. P. A M. T. şi D. G. A F. P. A J. C. şi s-a desfiinţat decizia d e impunere nr. 1230302281139/(...) emisă de A. F. P. a municipiului T., iar aceasta d in urmă a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 2800 lei, reprezentând c heltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că între r eclamantă şi numiţii B. B. şi R. s-a încheiat un antecontract de vânzare – cumpărare c u privire la un teren situat în extravilanul localităţii T., în baza căruia Judecătoria T urda a pronunţat sentinţa civilă nr.2., neatacată, în dosarul nr.(...) şi a dispus o bligarea reclamantei la încheierea unui act autentic de vânzare – cumpărare, în caz d e refuz hotărârea urmând să ţină loc de act autentic.

La data de (...), Judecătoria Turda a înaintat A. F. P. T., conform prevederilor m enţionate, pentru a fi calculat impozitul datorat de reclamantă pentru transferul d reptului de proprietate. AFP T. a emis decizia de impunere nr. 1230302281139/(...)

pentru suma de 2272 lei, reprezentând impozit datorat pe venitul din transferul p roprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal. Decizia nu a fost comunicată la d omiciliul reclamantei, ci a fost ridicată de la ghişeul AFP T. de către mandatarul p romitenţilor – cumpărători, Josza V. R., astfel cum rezultă din declaraţia sa de m artor audiat în cauză. Acesta a mai arătat că nu a fost împuternicit de reclamantă să r idice decizia şi nici nu i-a înmânat-o acesteia decât cu câteva zile înainte de î ncheierea convenţiei din data de (...). La registratura AFP T. s-a înregistrat la data de

(...) sub nr. 26439 cererea reclamantei de anulare a deciziei de impunere, pe care p ârâta nu a calificat-o ca fiind o contestaţie şi nu a înaintat-o la D. G. a F. P. C., în t emeiul art.209 C.proc.fisc., ci i-a răspuns printr-o adresă că nu sunt îndeplinite c ondiţiile prevăzute de art.47 din OG 92/2003 şi că decizia nu a fost atacată în t ermenul legal ce a curs de la data comunicării, astfel devenind titlu executoriu.

1

Prin urmare, instanţa de fond a apreciat că, raportat la situaţia de fapt astfel c um a fost reţinută, cererea reclamantei este formulată în termen şi este admisibilă,

nefiindu-i imputabil faptul că, în primul rând, însăşi pârâta a comunicat decizia de i mpunere unei persoane care nu era reprezentantul reclamantei şi care nu a p rezentat o procură în acest sens, şi, în al doilea rând, aceeaşi pârâtă nu a calificat c orect cererea reclamantei de anulare a deciziei de impunere, invocând mai apoi n eparcurgerea procedurii administrativ – fiscale prealabile.

Pe fondul cauzei, tribunalul a apreciat că efectele sentinţei civile nr. 2. a J. T.

nu sunt translative de proprietate, din punctul 6 al dispozitivul acesteia rezultând că h otărârea respectivă ţine loc de act autentic de vânzare – cumpărare numai în cazul î n care promitenta – vânzătoare refuză încheierea actului autentic cu promitenţii c umpărători. Transferul dreptului de proprietate nu a avut însă loc nici la acel moment

şi nici ulterior, părţile încheind la data de (...) o convenţie autentică de rezoluţiune a a ntecontractului de vânzare – cumpărare, consimţind practic că vânzarea nu va mai a vea loc întrucât nu s-a putut achita restul preţului. Promitenţii – cumpărători au p recizat expres că renunţă la punctul 6 al sentinţei menţionate, manifestare de voinţă d in care rezultă univoc inexistenţa transferului de proprietate de la reclamantă. Prin u rmare, întrucât nu există bază impozabilă, nu există nici temeiul perceperii i mpozitului prevăzut de art.77¹ din Codul fiscal, decizia de impunere contestată fiind a stfel nelegal emisă.

Având în vedere considerentele expuse, instanţa de fond a admis contestaţia r eclamantei împotriva deciziei de impunere nr. 1230302281139/(...) (răspunsul n r.31851/(...) comunicat de AFP T. la adresa reclamantei din data de (...) nu poate fi c onsiderată decizie emisă în soluţionarea contestaţiei în sensul art.213 şi 216

C.proc.fisc., iar reclamantei nu-i poate fi imputată această neregularitate, astfel cum s -a reţinut deja) şi a fost desfiinţată decizia contestată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta D. G. A F. P. C. a declarat recurs prin care a

1

solicitat modificarea hotărârii în temeiul prevederilor art. 304 pct. 8 si 9 şi art. 304

C.pr.civ., în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă.

În motivarea recursului, pârâta a susţinut că instanta de fond în mod eronat a r etinut culpa AFP T. care nu a comunicat decizia de impunere reclamantei, urmată u lterior de calificarea greşită a cererii de anulare a deciziei, invocând neparcurgerea p rocedurii prealabile. Procedând în acest fel, instanţa a încălcat normele de natura p rocedurala din cuprinsul Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu m odificările si completările ulterioare, înlăturând caracterul de act administrativ fiscal a l deciziei de impunere emis de un organul fiscal competent teritorial.

În opinia pârâtei, AFP T. nu a calificat in mod greşit cererea înregistrata de r eclamanta la data de (...) întrucât, din conţinutul acesteia nu rezulta faptul că în speţă a r fi vorba de o contestatie formulată împotriva unui act administrativ fiscal, ci se s olicită "anularea" impozitului stabilit în sarcina reclamantei invocându-se prevederile d e drept comun din cuprinsul C. civil cu privire la transferul dreptului de proprietate d eşi, organul fiscal a stabilit impozitul aferent transferului dreptului de proprietate ca u rmare a sesizării de către Judecătoria Turda în conformitate cu prevederile art.151

ind.7 din Normele metodologice de aplicare a C. fiscal.

Mai mult, decizia de impunere este un act administrativ fiscal care putea fi c ontestat în termenele si conditiile prev. de art. 205-209 din Codul de procedura f iscala, care reglementează posibilitatea de contestare a titlului de creanta precum si a altor acte administrative fiscale precum şi competenta de soluţionare a acestor c ontestaţii. A apreciat pârâta că instanta de fond a nesocotit aceste prevederi legale,

soluţionând litigiul ca si cum ar fi în prezenta unei cauze civile, procedând la audierea u nui martor prin care reclamanta a dorit sa dovedească că nu i-a fost comunicata d ecizia de impunere nr. 1230302281139/(...) desi, în cuprinsul acesteia era s pecificata semnătura sa. In concluzie, instanţa de fond înlăturat caracterul translativ

2

a dreptului de proprietate a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, care a intrat în p uterea lucrului judecat, interpretând in mod greşit prevederile din cuprinsul acesteia.

In speta, in baza hotărârii respective s-a realizat transferul dreptului de proprietate î ntrucât, nu a fost atacată în termenul legal iar, in cuprinsul acesteia s-a specificat ca u rmează să tină loc de act autentic de vânzare si nu de reziliere cum interpretează în m od greşit prima instanţa.

Reclamanta P. A. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea r ecursului ca netemeinic şi menţinerea ca legală a hotărâri pronunţate de instanţa de f ond, deoarece decizia de impunere nu i-a fost comunicată în conformitate cu p revederile legale şi a luat la cunoştinţă de prevederile acesteia abia în data de (...),

iar ulterior la data de (...) în baza convenţiei autentice de rezoluţiune a contractului de v ânzare-cumpărare a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. 26439/(...) anularea d eciziei de impunere având ca obiect impozitul pentru veniturile realizate din t ransferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, întrucât transferul dreptului d e proprietate nu a avut loc şi preţul vânzării nu a fost încasat, practic obligaţia de p lată a impozitului a rămas fără obiect, cât timp reclamanta nu a încasat venituri. A.,

în mod corect a reţinut instanţa de fond că nu-i este imputabil faptul că pârâta nu a c alificat în mod corect cererea şi nu a trimis-o la D. C.

Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs

şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea reţine următoarele

:

În ceea ce priveşte inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată pentru n eparcurgerea procedurii prealabile instanţa de recurs apreciază pe deplin î mtemeiată soluţia primei instanţe care este în concordanţă cu probatoriul administrat.

A., raportat la situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută, cererea reclamantei este f ormulată în termen şi trebuie considerată admisibilă. Nu poate fi imputabil r eclamantei faptul că, în primul rând, însăşi pârâta a comunicat decizia de impunere u nei persoane care nu era reprezentantul reclamantei şi care nu a prezentat o p rocură în acest sens, şi, în al doilea rând, aceeaşi pârâtă nu a calificat corect c ererea reclamantei de anulare a deciziei de impunere ca fiind o contestaţie împotriva a ctului administrativ fiscal, invocând mai apoi neparcurgerea procedurii administrativ

– fiscale prealabile.

Pe fondul cauzei însă cererea de chemare în judecată a fost soluţionată e ronat, deoarece intreaga analiză a plecat de la greşita apreciere a efectelor sentinţei p ronunţate de către Judecătoria Turda. A., sentinţa civilă 203/(...) este una din c ategoria celor foarte des întâlnite în practica judiciară prin care instanţele pronunţă h otărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare – cumpărare, în b aza unui antecontract care are ca obiect un teren cuprins într-un titlu de proprietate c u privire la care însă nu au fost îndeplinite condiţiile de publicitate imobiliară. Actul a utentic notarial nici nu putea fi încheiat deoarece terenul nu era înscris în cartea f unciară la momentul respectiv, aşa încât în marea majoritate a acestor false litigii nu r evine instanţei decât sarcina de a realiza un serviciu de publicitate imobilară prin d ispunerea înscrierii în cartea funciară şi de a da forma autentică contractului, în c ondiţiile în care nu există nici o neînţelegere între promitentul cumpărător şi p romitentul vânzător.

În cazul concret analizat, prin raportare la momentul încheierii antecontractului

şi la momentul pronunţării de către Judecătoria Turda a sentinţei enunţate,

pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare nu p utea fi pronunţată decât în condiţiile art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii 247/2005, text l egal conform căruia ,,În situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire l a teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuza ulterior sa încheie contractul,

partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanta competenta care poate p ronunţa o hotărâre care sa ţină loc de contract,,.

3

Dincolo de exprimarea defectuoasă a instanţei care face trimitere în mod e ronat la o obligaţie de ,,a face,, reminiscenţă din vechile reglementări de carte f unciară care reglementau instituţia ,,prestaţiei tabulare,, - Decretul Lege 115/1938 –

sentinţa pronunţată în baza temeiului de drept enunţat are în esenţă un efect t ranslativ de drepturi, dovada necesară în acest sens fiind faptul că, în lipsa oricărei a lte formalităţi, dreptul dobândit prin sentinţa enunţată putea fi înscris în cartea f unciară pentru a fi făcut opozabil terţilor. Mai mult, prin aceeaşi sentinţă s-au dispus

şi toate operaţiunile de carte funciară necesare în acest sens. În nici un caz această s entinţă nu putea fi urmată de un nou contract autentic notarial prin care reclamanta s ă vândă din nou terenul, aşa cum sugerează în cererea adresată A. T. (f. 7)

deoarece forma autentică este asigurată de chiar sentinţa analizată, iar c onsimţământul părţilor la înstrăinare este suplinit de aceeaşi hotărâre j udecătorească.

În consecinţă, contrar celor reţinute de către prima instanţă transferul dreptului d e proprietate a avut loc la momentul rămânerii irevocabile prin nerecurare a sentinţei p ronunţate de către Judecătoria Turda, tot atunci s-a născut şi obligaţia de plată a i mpozitului pe transferul proprietăţii în sarcina reclamantei iar foştii promitenţi c umpărători au devenit proprietari ai terenului, independent de plata preţului. Trebuie p recizat în acest context faptul că transferul dreptului de proprietate şi plata preţului r eprezintă două aspecte total distincte şi care nu sunt condiţionate în lipsa vreunei m enţiuni exprese în acest sens.

Actul încheiat ulterior la data de (...) are valoarea unei rezoluţiuni convenţionale a contractului de vânzare cumpărare în condiţiile unei imposibilităţi de achitare a p reţului. Actul depus în probaţiune (f. 15 dosar fond) trebuie interpretat după intenţia c omună a părţilor contractante şi nu după sensul literar al termenilor. A., rezultă în m od evident faptul că intenţia părţilor a fost ca reclamanta să reia dreptul de p roprietate asupra terenului ieşit din patrimoniul acesteia în 2008, fapt care reiese din d eclaraţia de renunţare la efectele hotărârii judecătoreşti în ceea ce priveşte valoarea d e contract de vânzare-cumpărare autentic a acesteia. În nici un caz părţile nu mai p uteau ca în anul 2010 să dispună cu privire la rezoluţiunea antecontractului de v ânzare cumpărare, aşa cum rezultă din actul notarial depus în probaţiune, deoarece e fectele acestui antecontract au încetat în anul 2008, la momentul rămâneri i revocabile a hotărârii judecătoreşti care a valorificat pe deplin efectele acestui a ntecontract şi a dispus transferul dreptului de proprietate asupra terenului care a f ăcut şi obiectul antecontractului. La respectivul moment, dreptul de creanţă al p romitentului cumpărător s-a transformat într-un drept real de proprietate prin efectul h otărârii judecătoreşti.

În consecinţă, pentru toate aceste argumente, decizia de impunere nr.

1230302281139/(...) este legală şi temeinică deoarece în condiţiile în care transferul d e proprietate a operat prin sentinţa civilă 2. reclamanta datorează 2.272 lei impozit d atorat pentru veniturile din transferul proprietăţii, conform art. 77 alin. 1 din Codul F iscal. În baza art. 304 alin. 1 punctul 9 C.p.c., instanţa va admite recursul declarat de D . G. A F. P. C. împotriva sentinţei civile nr. 1189 din 4 martie 2011, pronunţată în d osarul nr. (...) al Tribunalului C. pe care o va modifica în sensul că va respinge c ererea formulată de reclamanta P. A. împotriva pârâtelor A. F. P. T. şi D. G. A F. P.

C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII D E C I D E:

Admite recursul declarat de D. G. A F. P. C. împotriva sentinţei civile nr. 1189

din 4 martie 2011, pronunţată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C. pe care o modifică

4

în sensul că respinge cererea formulată de reclamanta P. A. împotriva pârâtelor A. F.

P. T. ÅŸi D. G. A F. P. C..

Decizia este irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 22 noiembrie 2011.

PREŞEDINTE, JUDECĂTORI,

C. I. A. A. I. D. P.

GREFIER,

M. N. ŢAR R ed.A.A.I./ (...).

Dact.H.C./2 ex j ud.fond: C. P..

5

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 22/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal