Sentința civilă nr. 517/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 517/2011
Ședința publică de la 30 S. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B. DAN A. în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU R. P., având ca obiect obligația de a face emitere titlu de conversie .
Se constată că la data de 27 septembrie 2011 reclamantul a depus al dosarul cauzei, prin R., o completare a concluziilor scrise.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 23 septembrie 2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...) de către reclamantul B. DAN A. în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU R. P. s-a solicitat să se dispună obligarea pârâtei:
• să emită pe numele reclamantului un titlu de conversie în cuantum de 947.920 lei
• să efectueze în favoarea reclamantului conversia efectivă a sumei de 947.920 lei în acțiuni la F. P. (FP), la valoarea de piață a acestora (prețul mediu ponderat pentru ultimele 60 de ședințe de tranzacționare anunțat zilnic de B. de valori B.)
În motivare s-a arătat că:
În fapt,
În anul 1963 Statul Român a preluat abuziv un imobil care aparținea bunicii reclamantului. În anul 2001, tatăl reclamantului (între timp decedat) a depus notificare conform legii 10/2001. Au urmat ani de tergiversări din partea autorităților administrative, perioadă în care a fost nevoit să apeleze de mai multe ori la instanțele de judecată. În urma somației executorului judecătoresc, C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.), a emis pe numele reclamantului D. reprezentând titlu de despagubire nr. 2539/(...) prin care s-a stabilit definitiv că reclamantul este îndreptățit să primească despagubiri în valoare exactă de 2.293.486 lei.
În continuare s-a adresat instituției care pune în aplicare aceste decizii, adică A., formulând o cerere prin care a solicitat despăgubiri integrale în numerar, întrucât F. P. nu funcționa. A. a refuzat, motivând că
OU 81/2007 plafonează despagubirile în numerar la 5. lei. De asemenea, i-a comunicat că urmează să i se emită un titlu de plată în valoare de 500.000
LEI (care nu a mai fost emis niciodată) și a emis pe numele reclamantului, fără ca reclamantul să solicite, T. de conversie nr. 1990/(...), în cuantum de
1.793.486 lei, reprezentănd 1.793.486 acțiuni FP, la valoarea nominala de 1 leu 1 acțiune. Pentru a obține despagubiri integrale în numerar, s-a adresat
și C. de A. C. care i-a dat câstig de cauză, însă ÎCCJ i-a respins irevocabil acțiunea.
La 30 iunie 2010 Guvernul României a emis OUG 6. prin care a suspendat emiterea titlurilor de plată și implicit despagubirile în numerar. În aceste condiții, în care a rămas fără alternativă și pentru a nu avea o atitudine pasivă (atitudinea pasivă în astfel de situații a fost criticată de C. în cauzele Koprinarovi vs. B. și Matieș vs. R.), în temeiul aceleiași Ordonanțe, reclamantul a re-optat pentru acțiuni la F. P. în locul celor
500.000 lei rămași neconvertiți și pentru care aștepta în zadar emiterea titlului de plată. Ca urmare, A. a emis pe numele reclamantului T. de conversie nr. 1148/(...) în cuantum de 500.000 lei, reprezentănd 500.000 actiuni FP, la valoarea nominala de 1 leu 1 actiune.
În urma listării F.ui proprietatea pe B. de V. B., în perioada 16-18 februarie 2011, a vândut în mod transparent, pe bursă, toate cele 2.293.486 de acțiuni FP pe care le-a primit prin titlurile de conversie sus menționate și nu a obținut decât suma de 1.345.566 lei (respectiv 1.341.529 lei după aplicarea comisionului). Având în vedere că suma obținută în urma vânzării este cu 947.920 lei sub valoarea de 2.293.486 lei, valoare la care avea dreptul să fiu despăgubit conform Deciziei C. (Titlu de despagubire) nr.
2539/(...), a considerat că această decizie nu a fost executată în întregime, că a primit prea puține acțiuni și că nu a fost stinsă creanța pe care o are asupra Statului român.
În aceste condiții, la data de (...) s-a adresat pârâtei cu o cerere conform Legii 554/2004, prin care a solicitat acțiuni la F. P. pentru această diferență. Întrucât nu a primit nici un răspuns, la data de 31 martie 2011 a formulat o plângere conform Legii 554/2004. Nu a primit răspuns nici la această plângere, astfel că a formulat prezenta acțiune.
Consideră că refuzul pârâtei de a-i soluționa cererea este nejustificat pentru următoarele considerente:
1. Încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la C. E. a D. O.
Aduce în atenția Onoratei Instanțe cauza Velikovi și altii c. Bulgariei
(parag. 59, 61, 82,84, 191,220 - ultima frază, 222, 245 - ultima frază, 248 - ultima frază, 249, 265) datorită similarității cu cazul în speță. Astfel, Statul Bulgar a conceput un sistem de compensare tot prin acțiuni, pentru persoane care suferiseră ingerințe în dreptul de proprietate. În cadrul acestei cauze, C. a analizat mai multe cazuri - similare cu speța de față fiind cazul B.ovi și cazul Eneva și Dobrev - și a statuat că, pentru a nu se ajunge la încălcarea art. 1 din Protocol, valoarea de piată a actiunilor primite în compensatie trebuie să fie cel putin egală cu valoarea de piată a bunului care a făcut obiectul ingerintei. C. a constatat încălcări ale art. 1 din Protocolul nr. 1 acolo unde persoanele nu și-au putut valorifica acțiunile cel puțin la valoarea nominală la care le-au fost acordate drept despagubiri și a obligat Statul bulgar să plătească despagubiri echivalente cu diferenta dintre valoarea bunului și valoarea la care reclamantii au vândut actiunile (parag.
265, lit. b &.f}. În acest sens rog solicită instanței a vedea și cauza Todorova
și alții c. Bulgariei.
În speță,
Conform art. 3 lit. a) din T. VII al Legii 247/2007, titlurile de despagubire încorporeaza drepturile de creanță ale deținătorilor asupra Statului Roman. Raportat la cazul reclamantului, rezultă că prin D. C. (Titlu de despagubire) nr. 2539/(...) reclamantul deține o creanță asupra Statului Român în valoare de 2.293.486 LEI.
Din cauza Ramadhi și alti cinci c. Albaniei (parag. 49), reiese în mod indubitabil că statele au obligația de a executa o creanță indiferent dacă aceasta este încorporată de o hotararâre judecatorească sau de o decizie a unei autoritati administrative.
În cauza Burdov vs. Rusia (nr. 2), nr. 33509104, Hotararea din 15 ianuarie 2009, C. a statuat (parag. 78-79) că o creanță se stinge numai în momentul executării ei în întregime.
Conform jurisprudenței C., aceste drepturi de creanță izvorâte din decizii administrative au valoare patrimonială și au carecteristicile unui "bun" în sensul primei fraze a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. E. (cauza Elias c. R., parag. 21).
Faptul că a primit un numar de acțiuni FP care valorează mai puțin decât creanța înseamnă că aceasta nu a fost executată în întregime (mutatis mutandis Velikovi și alții c. B., ultimele fraze din parag. 220, 245 și 248). Coroborat cu faptul că A. refuză să-i dea acțiuni în completare pentru a se stinge această creanță, diminuându-i astfel drepturile cu peste 40%, constituie o lipsire de bun.
Jurisprudența C. (Velikovi și alții c. B. parag. 162-192) a aratat că lipsirea de bun se justifică doar dacă îndeplinește concomitent trei criterii: să fie în interes general, să fie legală și să păstreze un just echilibru între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor omului, justul echilibru fiind rupt atunci când persoana este supusă unei sarcini disproporționate. C. a statuat că lipsirea de bun fără plata unei sume rezonabile raportată la valoarea acestuia constituie o intervenție disproporționată. (cauza Broniowski c. Polonia, parag. 176; cauza Velikovi și alții c. B. parag. 191,220,224 și 248)
Or, pentru lipsirea de bun reprezentată de cele peste 40 de procente neachitate din creanță (în valoare de 947.920 lei) nu a primit nici un fel de compensație. A. a fost supus unei sarcini disproporționate și excesive, care nu a pastrat justul echilibru și a făcut ca lipsirea de bun să ducă la încălcarea art. 1 din Protocol (mutatis mutandis Velikovi și alții c. B. parag.
222 și 249).
2. Pentru aceleași motive consideră că a fost încălcat și art. 44 alin. 1 din Constituție precum și art. 17 alin. 1 din Carta D. Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE).
3. Încălcarea art. 14 din C. E. a D. O.
De asemenea, refuzul pârâtei creează discriminare întrucât reclamantului i s-a convertit titlul la valoarea supraevaluată de 1 leu/acțiune, în timp ce după data de 2 mai 20011, conform art. 181"7 din T. VII al Legii 247/2005, au fost convertite titlurile la prețul de piață al acțiunilor (aprox. 0,55 lei/acțiune - prețul mediu ponderat pentru ultimele
60 de ședințe de tranzacționare calculat de B. de V. B.). Este evident, că avem de a face cu un tratament diferențiat, că reclamantul a fost discriminat, pârâta încălcând astfel art. 14 din C. E. a D. O..
Consideră că nici o prevedere legală din dreptul intern nu poate justifica refuzul pârâtei de a-i soluționa cererea, întrucât ar contraveni prevederilor C. Europene menționate mai sus. În acest sens invocă art. 20 alin. 2 și art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei, care prevăd că în cazul în care există neconcordanțe între normele interne și prevederile C. Europene, acestea din urma au prioritate.
În drept își întemeiază prezenta acțiune pe dispozițiile art. 11, art. 20 alin. 2, art. 44 alin. 1, art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei, art. 1 din Protocolul nr.I adițional la C. E. a D. O., art. 14 din C. E. a D. O., art. 17alin. 1 din Carta D. Fundamentale a Uniunii Europene, art. 3 lit. a) și art. 4 din T. VII al Legii 247/2007, art. 1, art. 8 și art. 18 din Legea 554/2004.
În probațiune s-au depus: cererea prealabilă ; plângere a prealabilă ; confirmările de primire a cererii și a plângerii; decizia reprezentând titlu de despagubire nr. 2539/(...) emisă de C. decizia reprezentând titlu de conversie nr. 1990/(...) emisă de A. decizia reprezentând titlu de conversie nr.
1148/(...) emisă de A. dovada vânzării acțiunilor FP la prețul menționat mai sus (formularele de confirmare a executării ordinelor emise de S. C. I. SA); dovada achitării taxei judiciare de 4 lei; timbru judiciar de 0,3 lei.
Pârâta A. N. pentru R. P. a formulat întâmpinare solicitând să se respingă acțiunea reclamantului B. DAN A., ca neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că:
În fapt, reclamantul a chemat în judecată A. N. pentru R. P., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța: să fie obligată pârâta la emiterea unui titlu de conversie în cuantum de 947.920 Lei; să fie obligată pârâta să efectueze conversia efectivă a sumei de 947.920 lei, în acțiuni la F. P. (FP) la valoarea de piață a acestora ( prețul mediu ponderat pentru ultimele 60 de ședințe de tranzacționare anunțat zilnic de B. de valoriB.) .
Pe fondul cauzei precizează onoratei instanțe următoarele:
Legea nr. 247/2005 este o lege specială ce reglementează o procedură administrativă de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945- 22 decembrie 1989, iar în cuprinsul Cap. V T. VII este reglementată procedura administrativă de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001.
În baza deciziilor conținând titlul de despăgubire emise de către C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor și a opțiunilor persoanelor îndreptățite, A. N. pentru R. P. va emite un titlu de conversie și/sau un titlu de plată, potrivit dispozițiilor prevăzute în O.U.G. nr. 81/2007.
Având În vedere D. nr. 2539/(...), emisă de către C. C. pentru
Stabilirea Despăgubirilor, În favoarea domnului B. Dan A., În cuantum de
2.293.486 Ron, reprezentând titlu de despăgubire și optiunea formulată și Î. de reclamant la A.-D. pentru Acordarea Despăgubirilor În Numerar sub nr.
07723/(...), prin care acesta a Înteles să Își valorifice titlul de despăgubire, în temeiul T.ui VII- Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, actualizată și în baza dispozițiilor HG nr. 361/2005, privind înființarea, organizarea și funcționarea A., i s-a emis T. de conversie nr. 1990/(...) În cuantum de 1.
793.486 Lei, reprezentând un număr total de 1.793.486 actiuni, la o valoare nominală de 1 leu pentru fiecare actiune, urmând ca pentru diferenta dintre titlul de despăgubire și titlul de conversie (respectiv pentru suma de 500.000
Iei - maximul legal pentru care se pot acorda despăgubiri În numerar) să se emită un titlu de plată, În ordinea depunerii cererilor de optiune, până În prezent despăgubirile În numerar pentru prima tranșă efectuându-se până la cererea de optiune Î. cu nr. 03967/(...). Reiterează onoratei instante faptul că, reclamantul are cererea de optiune nr. 07723/(...).
Un aspect important de reținut este faptul că, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de U. nr. 6. pentru modificarea și completarea Legii nr.
221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, și pentru suspendarea aplicării unor dispozitii din titlul VIIal Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătilor și justiției, precum și unele măsuri adiacente, au intervenit modificări cu privire la acordarea despăgubirilor în numerar, astfel:
Potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din ordonanța menționată " pe perioada de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgență se suspendă emiterea titlurilor de plată prevăzute în titlul VII "Regimul stabilirii și plătii despăgubiri lor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii și justitiei, precum si unele măsuri adiacente".
De asemenea potrivit prevederilor alin. 2 și 3 din art. 3 "valorificarea titlurilor de despăgubire emise de C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor se va face doar prin conversia lor în acțiuni emise de F. P., corespunzător sumei pentru care s-a formulat opțiunea. Dacă până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, persoanele îndreptătite la despăgubiri au optat pentru acordarea titlurilor de plată, dar acestea nu au fost emise de A. N. pentru R. P., pot opta pentru conversia titlurilor de despăgubire în actiuni emise de F. P. P. care nu optează pentru conversia titlurilor de despăgubire în acțiuni emise de F. P. vor primi titluri de plată după expirarea perioadei de suspendare prevăzute la alin. 1 ".
Tinând cont de prevederile OUG nr. 6. reclamantul a solicitat schimbarea opțiunii din despăgubiri în numerar în despăgubiri în acțiuni(pentru suma de 500.000 Lei), cerere înregistrată în evidențele Direcției pentru Acordarea Despăgubiriior în Numerar sub nr.6773/DN/l(...). În baza solicitării exprese a reclamantului B. DAN A. (acesta a ales momentul în care să valorifice titlul de despăgubire primit deși ar fi putut să-I valorifice în conformitate cu prevederile art. 18/1 alin. 4- cap. V/1 din T. VII al Legii nr.247/2005) și a prevederilor legale incidente s-a emis titlul de conversie nr.1148/(...) în cuantum de 500.000 Lei, reprezentând un număr total de 500.000 actiuni, la o valoare nominală de 1 leu pentru fiecare actiune.
Astfel pentru dosarul de optiune nr. 07723/(...). prin titlurile de conversie nr. 1990/(...) în cuantum de 1. 793.486 Lei. reprezentând un număr total de 1. 793.486 actiuni. la o valoare nominală de 1 leu pentru fiecare actiune și nr.1148/(...) în cuantum de 500.000 Lei. reprezentând un număr total de 500.000 actiuni. la o valoare nominală de 1 leu pentru fiecare actiune. s-a acordat reclamantului B. DAN A. toată despăgubirea cuprinsă în D. nr. 2539/(...), emisă de către C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor (În cuantum 2.293.486 Ron).
Prin urmare, subliniază faptul că cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul B. DAN A., este fără obiect.
De asemenea învederează onoratei instanțe faptul că, potrivit art.12 alin3 din Legea nr.24712005 " (3) Capitalul social inițial al F.ui «. este împărțit în acțiuni deținute de Ministerul Finanțelor Publice. O parte dintre acestea pot fi vândute de către Ministerul Finanțelor Publice prin operațiuni bursiere autorizate de reglementările operatorului de piață sau legislația aplicabilă, iar cealaltă parte va fi distribuită titularilor titlurilor de despăgubire sau ai titlurilor de conversie, după caz, în condițiile legii.
Actiunile vor fi distribuite persoanelor mentionate în acest articol prin transformarea titlurilor de despăgubire sau a titlurilor de conversie. după caz. în actiuni emise de F. «.. conform mecanismului prevăzut la cap. V. R. conversiei acestor titluri în actiuni emise de F. «. determină stingerea creantelor constatate prin aceste titluri.
Totodată potrivit prevederilor capitolului V/1-V.ficarea titlurilor de despăgubire.
Stabilirea algoritmului de atribuire a acțiunilor emise de F. ".- valorificarea titlurilor de despăgubire se face în conformitate cu art. 18 ind. 1 coroborat cu art. 18 ind.7 într-una din modalitățile: art. 18 ind.1 (2) Dacă titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă de maxim 500.000 lei, titularul acestuia are posibilitatea să solicite fie realizarea conversiei acestuia în acțiuni emise de F. "., fie acordarea de despăgubiri în numerar, fie parte în acțiuni, parte în numerar.
(3) Dacă titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă care depășește 500.000 lei, titularul acestuia are două posibilități de valorificare a titlurilor de despăgubire, în funcție de opțiunea sa: a) să solicite primirea exclusiv de acțiuni emise de F. ". sau b) să solicite primirea de titluri de plată, în condițiile art. 141 și cu respectarea termenelor și a limitărilor prevăzute la art. 3 lit. h) din lege și, până la concurența despăgubirii totale acordate prin titlul sau titlurile de despăgubire, acțiuni emise de F. "..
(4) Titlurile de despăgubire se valorifică În termen de 3 ani de la data emiterii, care Însă nu expiră mai devreme de 12 luni de la prima ședintă de tranzactionare a actiunilor emise de F. ". ". si art. 18 ind.7 alin 2) Până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de F. «. se va realiza la valoarea nominală.
Reiterează, onoratei instante faptul că, prin emiterea celor două titluri de conversie, la solicitarea expresă a reclamantului (acesta a ales momentul În care să valorifice titlul de despăgubire primit deși ar fi putut să-I valorifice În conformitate cu prevederile art. 18 ind. 1 alin. 4) s-a stins creanta constatată prin D. nr. 2539/(...) emisă de C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Pentru considerentele invocate mai sus și ținând cont de. faptul că D. pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar își desfășoară activitate în conformitate cu prevederile Iegale în vigoare, solicită instanței să se respingă acțiunea reclamantului B. DAN A. ca neîntemeiată.
În drept s-au invocat prevederile: art. 115-119 cod pr. CIV., Legea nr.247/2005-T.VII, OG nr.81/2007, HG nr.128/2008, OUG nr.6.,Legea nr.554/2004.
În probatoriu, în susținerea întâmpinării s-au depus în copie:
• D. nr. 2539//(...) a Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor;
• Cererea de opțiune nr. 7723/(...);
• D. nr. 1990/(...) reprezentând titlu de conversie;
• D. nr. 1148/(...) reprezentând titlu de conversie;
• Cererea nr.6773/DN/11.08.201O de schimbare a opțiunii din despăgubiri în numerar în despăgubiri în acțiuni;
Asupra cauzei de față, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...) de către reclamantul B. DAN A. în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU R. P. s-a solicitat să se dispună obligarea pârâtei:
• să emită pe numele reclamantului un titlu de conversie în cuantum de 947.920 lei
• să efectueze în favoarea reclamantului conversia efectivă a sumei de 947.920 lei în acțiuni la F. P. (FP), la valoarea de piață a acestora (prețulmediu ponderat pentru ultimele 60 de ședințe de tranzacționare anunțat zilnic de B. de valori B.)
C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.), a emis pe numele reclamantului D. reprezentând titlu de despagubire nr. 2539/(...) prin care s-a stabilit definitiv că reclamantul este îndreptățit să primească despagubiri în valoare de 2.293.486 lei.
În continuare s-a adresat instituției care pune în aplicare aceste decizii, adică A., formulând o cerere prin care a solicitat despăgubiri integrale în numerar, întrucât F. P. nu funcționa. A. a comunicat ca reclamantului i se va emite un titlu de plată în valoare de 500.000 LEI și a emis pe numele reclamantului, T. de conversie nr. 1990/(...), în cuantum de
1.793.486 lei, reprezentănd 1.793.486 acțiuni FP, la valoarea nominala de 1 leu 1 acțiune. La 30 iunie 2010 Guvernul României a emis OUG 6. prin care a suspendat emiterea titlurilor de plată și implicit despagubirile în numerar. În aceste condiții, și pentru a nu avea o atitudine pasivă, în temeiul aceleiași Ordonanțe, reclamantul a re-optat pentru acțiuni la F. P. în locul celor
500.000 lei rămași neconvertiți. Ca urmare, A. a emis pe numele reclamantului T. de conversie nr. 1148/(...) în cuantum de 500.000 lei, reprezentănd 500.000 actiuni FP, la valoarea nominala de 1 leu 1 actiune.
În urma listării F.ui proprietatea pe B. de V. B., în perioada 16-18 februarie 2011, a vândut pe bursă, toate cele 2.293.486 de acțiuni FP pe care le-a primit prin titlurile de conversie sus menționate și nu a obținut decât suma de 1.345.566 lei (respectiv 1.341.529 lei după aplicarea comisionului). Având în vedere că suma obținută în urma vânzării este cu
947.920 lei sub valoarea de 2.293.486 lei, valoare la care avea dreptul să fie despăgubit conform Deciziei C. (Titlu de despagubire) nr. 2539/(...), a considerat că această decizie nu a fost executată în întregime și că nu a fost stinsă creanța pe care o are asupra Statului român.
Curtea examinand jurisprudenta C. invocata retine urmatoarele:
Jurisprudenta C. Europene a D. O. face parte, împreuna cu dispozitiile C. Europene pentru Apararea D. O. si a Libertatilor
Fundamentale (în continuare, „C.";), din blocul de conventionalitate la care face referire art. 20 din Constitutia României, care impune, pe de-o parte, interpretarea dispozitiilor constitutionale în conformitate (si) cu acest tratat la care R. este parte, iar pe de alta parte, confera prioritate reglementarilor internationale privitoare la drepturile fundamentale fata de dreptul intern, cu exceptia situatiei în care acesta din urma cuprinde dispozitii mai favorabile.
În cauza R. c. României, Curtea a obligat statul la restituirea valorii de circulatie a imobilului catre cumparatorul evins, însa trebuie observata particularitatea esentiala a acestei cauze: Reclamanta din acea cauza, doamna A. R., câstigase deja irevocabil procesul cu evingatorii, fiind evinsa doar ca urmare a admiterii unui recurs în anulare. Prin urmare, cauza R. nu face altceva decât sa reia principiile constant statuate de Curte începând cu cauza Brumarescu c. României, întrucât hotarârea judecatoreasca irevocabila prin care reclamanta A. R. obtinuse câstig de cauza reprezenta un bun în sensul art.1 din Protocolul nr. 1, lipsirea sa de proprietate ca urmare a admiterii recursului în anulare fiind o încalcare atât a acestui articol, cât si a art. 6 par.1 din C., privitor la dreptul la un proces echitabil.
Prin urmare, aceasta cauza se deosebeste de alte situatii, în care titlul chiriasului cumparator al imobilului, în temeiul Legii nr. 112/1995, nu a fost confirmat si consolidat prin hotarâre judecatoreasca irevocabila,de respingere a actiunii intentate de fostul proprietar, fie în constatarea nulitatii contractului, fie în revendicare.
Pentru aceste din urma situatii, jurisprudenta C. Europene a D. O. nu impune indemnizarea cumparatorului evins cu întreaga valoare de circulatie a imobilului, fiind considerata suficienta o indemnizare care reprezinta o parte din aceasta valoare (Velikovi c. Bulgariei), ori contravaloarea pretului actualizat, platit de cumparatorul evins (Tudor Tudor c. României).
În cauza Velikovi si altii c. Bulgariei, Curtea a statuat la data de 15 martie 2007 printr-o hotarâre amplu argumentata, având valoare de principiu, ca poate fi considerata suficienta, prin raportare la exigenta proportionalitatii dintre interesul general care a dus la privarea de bun (repararea nedreptatilor comise de regimul comunist) si interesul particular, al celui privat de bun, si o despagubire care nu se ridica la valoarea de circulatie a bunului în cauza. Curtea a decis asupra mai multor cauze în care cetateni bulgari achizitionasera, de regula cu buna-credinta, proprietati nationalizate în decursul anilor 1950 - 60, contractele lor de vânzare-cumparare fiind anulate, multe decenii mai târziu, în temeiul unui articol din legea bulgara a restituirii proprietatilor imobiliare.
Analizând proportionalitatea ingerintei în dreptul de proprietate al reclamantilor, Curtea a amintit întru început criteriile folosite într-o cauza de referinta anterioara (Pincova si Pinc c. Republicii Cehe): a) daca reclamantii au cumparat proprietatea cu buna-credinta si fara a putea influenta termenii tranzactiei; b) valoarea compensatiei, prin raportare la valoarea proprietatii; c) alti factori sociali, cum ar fi disponibilitatea altei locuinte, ori sansele de a cumpara alta locuinta.
În cauza Velikovi si altii c. Bulgariei, Curtea a întrebuintat urmatoarele criterii: a) în ce masura cauzele care au determinat anularea contractelor reclamantilor se încadrau în mod evident în scopul urmarit de reclamanti (abuz de putere ori de pozitia în partidul comunist, încalcari substantiale ale legii) ori se datorau unor omisiuni minore ale administratiei, care nu erau imputabile reclamantilor (cum ar fi semnarea contractului de catre viceprimar, în loc de primar); b) greutatea sarcinii suportate de reclamanti, evaluata în special prin caracterul adecvat al compensatiei primite, ori care putea fi primita conform procedurilor în vigoare, precum si posibilitatea de a obtine o noua locuinta; Astfel, în anumite cazuri, s-a retinut ca a existat abuz de putere
(Velikovi, invocarea titlului de „. anti-fascist si anticapitalist"; pentru a exclude pe altii de la beneficiul locuintei vizate; Cholakovi), cu consecinta ca art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la C. nu a fost încalcat.
Într-o a doua categorie s-a retinut încalcarea C., întrucât anularea contractelor a fost determinata de omisiuni formale, imputabile exclusiv administratiei, iar cumparatorii au fost de buna-credinta (B.ovi, Nikolovi). Curtea a retinut încalcarea C. acolo unde compensatia nu s-a apropiat, în mod rezonabil, de valoarea de circulatie a bunului, retinând însa ca nu a fost încalcata C. într-o situatie în care compensatia primita era doar sensibil inferioara valorii reale a bunului.
În fine, în alte cazuri (Wulpe; Stoyanova si Ivanov) s-a retinut ca au existat încalcari substantiale ale legii cum ar fi cumpararea unui numar superior de camere celui permis de lege, astfel încât privarea de proprietate nu a dus la încalcarea C., chiar daca despagubirea nu a depasit 30 % dinvaloarea imobilului (Wulpe) ori nici nu a fost solicitata, dar indemnizatia putea fi de cel mult 25 % din aceeasi valoare (Stoyanova si Ivanov).
Aceasta grupa de cauze si statuarile C. sunt deosebit de relevante, întrucât se poate retine ca, în situatia în care au existat încalcari esentiale ale legii (iar nu doar simple erori formale, imputabile administratiei), privarea de proprietate va fi socotita proportionala si conforma C., chiar daca despagubirea este net inferioara valorii actuale a imobilului.
In cauza Koprinarovi contra Bulgariei curtea a retinut urmatoarele:
Apartamentul aparținuse unei persoane fizice până la naționalizările realizate de regimul comunist în B. în 1947 și a fost cumpărat ulterior de la stat de autorul reclamantelor.
T. reclamantelor a fost declarat nul la cererea foștilor proprietari și au fost private de proprietatea lor, din simplul motiv că în 1958 autoritățile nu au îndeplinit corespunzător o formalitate administrativă - un document important a fost semnat de șeful unui departament în locul ministrului -, greșeală imputabilă numai statului, nu și reclamantelor sau persoanei de la care primiseră moștenirea.
Pierderea de către reclamante a termenului pentru utilizarea procedurii despăgubirilor în acțiuni nu poate afecta în mod decisiv soluția dată plângerii sub aspectul art. 1 din Protocolul nr. 1 (încălcare).
Dacă reclamantele ar fi utilizat această procedură, ar fi obținut între
15% și 25% din valoarea apartamentului, motiv pentru care a fost aplicată o reducere corespunzătoare a sumei atribuite ca satisfacție echitabilă.
Această reducere a fost una moderată, având în vedere că legislația națională în materia despăgubirilor a făcut frecvent obiectul modificărilor în direcții contradictorii și a fost deci imprevizibilă, generând instabilitate legislativă.
Potrivit jurisprudentei C. pentru Apararea D. O., de la S., dreptul de a putea recurge la executarea silita pentru respectarea unei hotararijudecatoresti reprezinta o garantie a dreptului de acces la justitie, consacratin art. 6 din C.: "Dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordineajuridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă șiobligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți"; (Immobiliare Saffi împotriva Italiei, Sandor împotriva României). Totodată, în Cauza Burdov împotriva Rusiei, 2002, Curtea E. a D. O. a apreciat că o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidități pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare. Cu privire la dreptul de proprietate, Curtea E. a D. O. a statuat ca despagubirea recunoscuta printr-o decizie definitiva si executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la C. pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; neexecutarea platii într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca si faptul ca lipsa de lichiditati nu poate justifica un asemenea comportament (Ambruosi împotriva Italiei,
2000, Burdov împotriva Rusiei, 2002). Curtea reaminteste ca, in conformitate cu jurisprudenta sa constanta, neexecutarea unei hotarari care recunoaste un drept de proprietate constituie o ingerinta in sensul primei teze a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1, care enunta principiul general al respectarii proprietatii (vezi Burdov impotriva Rusiei, nr.
59.498/00, § 40, C. 2002-III, Ramadhi si alti 5 impotriva Albaniei, nr.
38.222/02, paragrafele 76-77, 13 noiembrie 2007).
Concluzia la care ajunge curtea de apel este aceea ca in lumina jurisprudentei C., privarea de proprietate va fi socotita proportionala si conforma C., chiar daca despagubirea este inferioara valorii actuale abunului. In cazul de fata se pune in discutie valorificarea la un nivel inferior decat cel nominal a despagubirii deja obtinute, respectiv imprejurarea ca in realitate prin mecanismele impuse de stat se obtine o despagubire inferioara celei stabilite de autoritatea administrativa, executarea partiala a creantei fiind cea care ar incalca art 1 din Protocolul 1.Curtea apreciaza ca statuarile conventionale anterioare sunt incidente si in cazul de fata.
Prin urmare, nu poate fi imputata statului pierderea suferita pe bursa de catre reclamant, cu ocazia tranzactionarii actiunilor detinute la F. P. M. bursei este unul speculativ, in care evolutiile valorilor titlurilor de conversie se pot modifica, fie in sensul cresterii fie in cel al reducerii acestora.
„Acceptand"; aceasta forma de despagubire reclamantul a prevazut sau putea in mod rezonabil sa prevada toate aceste neajunsuri. Nu poate fi obligat statul la plata diferentei dintre valoarea nominală si valoarea la care actiunile au fost valorificate, dupa cum nici in cazul depasirii valorii nominale reclamantul nu putea fi obligat la restituire. Prin urmare curtea retine executarea integrala a deciziei de restituire. Mai mult era posibila inclusiv o valorificare ulterioara a acestor titluri de conversie, eventual prin specularea unei cresteri a acestora.
Fata de cele ce preced curtea va respinge acțiunea formulată de reclamantul B. DAN A., în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU R. P.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. DAN A., cu domiciliul în C.-N., str. U., nr. 4, ap. 23, jud. C. în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU R. P., cu sediul în B., C. F., nr. 202, sector 1.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, G.-A. N. A. B.
Red.G.A.N./dact.L.C.C.
4 ex./(...)
| ← Sentința civilă nr. 470/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1748/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
