Decizia civilă nr. 300/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 300/2011
Ședința publică de la 27 I. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător Ana M. T.
Judecător L. U.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta B. R. A., împotriva sentinței civile nr. 2351/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu pârâții D. G. A F. P. M., A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-au depus întâmpinări. Curtea, constată că prin întâmpinarea depusă la dosar, la data de (...), pârâta A. F. pentru M. a solicitat suspendarea prezentei cauze, în conformitate cu prevederile art. 244 alin. 1, pct. 1 C. Pr. Civ., până la soluționarea dosarului aflat pe rolul C. de Justiție a U. E. Raportat la acest aspect, Curtea apreciază că nu sunt întrunite condițiile unei asemenea suspendări, normele europene incidente fiind clare, sens în care urmează a respinge cererea de suspendare pentru motivele invocate. Totodată, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 2351/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., a fost respinsă acțiunea precizată promovată de reclamanta B. R. A. în contradictoriu cu pârâtele: D. G. A F. P. M., A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M. B. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că taxa pe poluare reglementată de dispozițiile OUG nr. 5. (OUG nr. 2., OUG nr. 7.) era datorată la prima înmatriculare a autoturismului în România, indiferent dacă este vorba despre autoturisme noi sau second-hand, însă prin modificările OUG nr. 5., o anumită categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de polua. A. „. M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E . 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale U. E. în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.. Categoria de autoturisme exceptată de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în România, o nouă dovadă a intenției clare de protejare a industriei interne în detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse OUG nr. 5., taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din T. de I. a C. E. În situația de față taxa pe poluare a fost achitată la data de (...), deci anterior modificării OUG nr. 5., or numai în urma modificărilor aduse prin OUG nr. 2. și OUG nr. 7., norma internă nu îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din T. CE, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă potrivit dispozitivului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B. R.-A. solicitândadmiterea acestuia cu obligarea pârâtei intimate să înmatriculeze fără plata taxei de poluare a autoturismului marca VOLKSWAGEN GOLF, TIP Golf Variant, categoria auto M1Norma poluare E2, seria șasiu WVWZZZ1HZTW159867, an de fabricație 1996, proprietatea reclamantei recurente. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C., reclamanta a susținut și detaliat că taxa de poluare încalcă prev. art. 90 din T. de instituire a comunităților europene. Pârâta D. G. a F. P. M. prin A. F. P. B. M., prin întâmpinare a solicitat menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-aapreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente. Curtea constată că instanța de fond a realizat pe fondul cauzei o interpretare și aplicare corectă a dreptului pertinent incident în cauză încât nu este dat a fi fondat motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9 C. În cauză însă instanța de fond nu a observat însă că a fost sesizată cu o acțiune de contencios administrativ fiscal ce viza controlul de legalitate și temeinicie a deciziei nr. 95 din (...) privind soluționarea contestației formulată de contestatoarea B. R. A. împotriva deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 42075/(...) emisă de AFP B. M. privind stabilirea sumei de 3.360 lei cu titlu de taxă de poluare la prima înmatriculare a unui autovehicul achiziționat de pe piața intracomunitară. Prin această decizie organul de soluționare a contestației a respins contestația ca nedepusă în termen ceea ce pune problema în fața instanței de fond doar a dezlegării acestei chestiuni. Cu toate acestea instanța de fond a pășit la judecarea fondului cauzei, respectiv la dezlegarea directă a raportului juridic de drept material fiscal care a generat conflictul inițial dedus spre soluționare în faza administrativă și a pronunțat o soluție de păstrare a deciziei atacate ceea ce poate pune problema unei aparente contradicții între dispozitivul hotărârii și considerente. Având în vedere această tratare directă, omisso medio, și ținând seama că reclamanta a obținut totuși o soluție pe fondul cauzei, pentru a nu-i înrăutăți situația în prorpia cale de atac, non reformatio in pejus, Curtea urmează a proceda la analiza pe fond a motivelor de recurs. Curtea reține că dreptul de a obține scutirea de plata taxei de poluare sau înlăturarea dreptului intern ca fiind incompatibil cu dreptul U. E. nu este incident în prezenta speță. Și este așa deoarece, norma juridică aplicabilă la înmatriculare este legea sub imperiul căreia se dispune sau se solicită înmatricularea. Or, în cauză decizia de calcul și stabilire taxei pe poluare a fost emisă la data de (...), așa încât cauza este supusă examinării prin prisma dispozițiilor OUG nr. 5. în varianța inițială. Acest act normativ, respectiv O. 5. (în forma sa inițială) nu este contrar legislației U. E. Nu se poate omite că în urma notificărilor emise de C. E. către Guvernul României, nu au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, Comunitatea E. exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar. Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, art. 90 din Tratat (actual art. 110 din T. privind Funcționarea U. E., versiunea consolidată în urma modificărilor operate prin T. de la L., în vigoare de la 1 decembrie 2009) prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de Justiție a C. E., așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Trebuie notat că din jurisprudența C. de Justiție a U. E. (CJUE) reiese cu pregnanță faptul că normele de interzicere a discriminării cuprinse în art. 90 TCE (art. 110 TFUE) sunt susceptibile să fie aplicate unor autovehicule de ocazie importate într-un stat membru, dacă rezultatul aplicării impozitului în cauză este să facă importarea unor astfel de autovehicule mai puțin atractivă decât achiziționarea unui produs național. De asemenea, este clar că nu orice taxă sau impozit intern ce are ca efect creșterea prețului unor autovehicule de ocazie importate încalcă acest articol. Ca principiu general în materia dreptului U., Curtea reține că nu există nicio dispoziție a dreptului UE care să interzică statelor membre să instituie un sistem general de impozite interne aplicate potrivit unor criterii obiective unei categorii determinate de bunuri, precum autovehiculele (CJUE, cauza Nunes Tadeu C-345/93). Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru impune o taxă autovehiculelor de ocazie importate, articolul 110 TFUE va însemna că regimul fiscal în cauză nu trebuie să discrimineze aceste vehicule prin favorizarea, direct sau indirect, a vehiculelor din acel stat membru. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O. nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M ., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate. În situația în care taxa în cauză are un caracter discriminatoriu, faptul că scopul și rațiunea taxei pot fi, în esență, legate de protecția mediului sau urmăresc să reducă poluarea nu are nicio legătură cu constatarea vreunei încălcări. Măsurile care vizează îmbunătățirea condițiilor de mediu sunt încurajate la nivelul U. Î. acestea nu trebuie adoptate astfel încât să se dea naștere unor discriminări ale produselor importate (Cauza conexată Nadasdi și Nemeth C-290/05 și CF-333/05). Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă a taxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe. Așadar, Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare. Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus. Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparație cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T. C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Se poate așadar concluziona că O. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării formulate de reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T. C. E. A., după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. În cauza de față, reclamantului-intimat i-a fost percepută taxa de poluare, iar nu taxa specială de primă înmatriculare, taxă care este apreciată de Curte în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare, așa încât restituirea ei nu are un temei legal. În fine critica conform căreia ar exista discriminare între autovehiculele second-hand impuse la taxare și cele care se află deja înmatriculate trebuie spus că potrivit jurisprudenței CJUE că o reglementare națională de introducere a unei noi taxe aplicate la prima înmatriculare a unui autovehicul de ocazie importat dintr-un alt stat membru nu încalcă articolul 110 TFUE doar pentru că pe piața națională existau deja vehicule echivalente anterior introducerii taxei , care nu sunt supuse acestei taxe (cauza conexata Nadasdi și Nemeth parag. 49 și 51). În consecință, față cele menționate anterior, în condițiile art. 304 pct. 9 C. rap. la arat. 312 C. și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, se va respinge recursul declarat și se va menține în întregime hotărârea atacată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E R espinge recursul declarat de reclamanta B. R. A. împotriva sentinței civile nr. 2351/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2011. { F. | PREȘEDINTE, R.-R. D. JUDECĂTOR, ANA M. T. JUDECĂTOR, L. U. G., M. T. } Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...). Jud.fond.M. P.
| ← Decizia civilă nr. 1151/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 395/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
