Decizia civilă nr. 53/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 53
Ședința publică din 12 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. H. JUDECĂTORI: M. B.
F. T.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta A. F. P. A M. C. N. împotriva Sentinței civile nr. 809 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui C. în contradictoriu cu intimata SC A. A. S. S. C. N., D. G. A F. P. A M. C. N. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite-taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal, se prezintă av. Felezeu I. Tudor în reprezentarea intereselor intimatei, cu împuternicire avocațială, aflată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 , art.20 din L. nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului promovat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. În susținere că dintre toate variantele pe care această taxă le-a avut în timp, cea din 2007 este cea mai nelegală. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată. Curtea reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin SC nr. 809/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta SC A. A. S. S. împotriva pârâtei D. C. ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și a fost admisă în parte acțiunea formulată împotriva pârâtei AFP C.-N. în sensul obligării pârâtei la plata în favoarea reclamantei a sumei de 6.900 lei, cu dobândă legală de la data achitării - (...) și până la restituirea integrală. Pentru a ajunge la această soluție, tribunalul a avut în vedere următoarele: Pârâta A. F. P. a mun. C.-N. este cea care a încasat suma reprezentând taxa specială de înmatriculare, așa cum atestă actul de la f.16, împrejurare necontestată de reprezentanta acesteia, aspect care îi conferă calitate procesuală pasivă în cererea de obligare a sa la restituirea acesteia. Instanța constată că reclamanta a achitat la data de (...) suma de 6900 lei, cu titlu de taxă de primă înmatriculare, ori la acea dată nu erau în vigoare prevederile OUG 5., prevederi care potrivit principiului neretroactivității legii nu puteau fi aplicate. Considerând nelegală perceperea acestei diferențe de taxe s-a adresat pârâtei, cu solicitarea de a-i fi restituită însă aceasta a refuzat, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune. Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale U. E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar. Conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității E., aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de J. a C. E., care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta. Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin L. nr. 3. sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 3. prin OUG nr. 1., a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în R. a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. T. observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în R., fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R., după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantei, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al U. E. și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în R., astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității E.. Nu poate fi reținută susținerea pârâtei că ne-am afla într-o situație de excepție, respectiv în ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea în mod expres și obligatoriu a competenței exclusive a Curții de J. a CE de a hotărî în astfel de cazuri, conform art. 226 și 227 din Tratat. Este real că singura competentă în a interpreta prevederile comunitare este Curtea de Justiție a C. E., dar în speța de față nu se pune problema interpretării dispozițiilor art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea E., acestea fiind foarte clare, ci a aplicării directe a dispozițiilor Tratatului. Mai mult decât atât, este real că în lipsa unei armonizări la nivelul U. E. statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față. Constatându-se că taxa specială de primă înmatriculare achitată de reclamantă este una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul C. E. și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care R. a aderat la U. E.reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul a apreciat ca fiind nejustificat refuzul pârâtei de a dispune restituirea acesteia, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 8, 18 din L. nr. 554/2004, a admis în parte acțiunea formulată și a dispus în consecință. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. F. P. a M. C.-N.solicitând admiterea recursului si modificarea sentintei civile in prezent recurate in sensul admiterii exceptiilor tardivitatii si inadmisibilitatii actiunii si respingerii actiunii formulate de SC A. A. S. S. În motivare s-a arătat că actiunea reclamantului trebuia respinsa ca tardiva de catre prima instanta deoarece a fost depusa la Tribunalul Cluj cu depasirea termenului de un an de zile prevazut de art. 11 alin. 2 din L. nr. 554/2004 care, in opinia recurentei, a inceput sa curga la data la care a fost efectuata plata taxei speciale de prima inmatriculare. Astfel, taxa de prima inmatriculare a fost achitata de catre reclamant la data de (...), in timp ce actiunea in contencios administrativ fost inregistrata la Tribunalul Cluj doar la data de (...), termenul de un an de zile pentru depunerea actiunii prevazut, sub sanctiunea decaderii, de art. 11 alin. 2 din L. nr. 554/2004 fiind depasit cu peste 14 luni de zile. Art. 11 alin. 2 din L. nr. 554/2004 prevede foarte clar si expres data de la care incepe sa curga termenul de un an pentru introducerea actiunii in contencios administrativ, avand urmatorul cuprins: "Pentru motive temeinice. în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1). dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului. data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere.după caz". Este evident faptul ca reclamantul a luat cunostinta despre taxa speciala pe care o are de achitat cel mai tarziu la data la care a efectuat plata taxei speciale de prima inmatriculare, documentul de plata (chitanta/ordin de plata) constituind titlu de creanta in conformitate cu art. 110 alin. 3 din OG nr. 92/2003. Actiunea reclamantului trebuia respinsa ca tardiva de catre prima instanta deoarece aceasta actiune nu a fost depusa la Tribunalul Cluj nici macar in termen de un an de la data intrarii in vigoare a OUG nr. 5. ((...)). Prima instanta nu a motivat in nici un fel de ce termenul de un an prevazut de art. 11 alin.2 din L. nr. 554/2004 nu ar fi inceput sa curga la data efectuarii platii taxei speciale de prima inmatriculare. Respingerea exceptiei tardivitatii s-a datorat incalcarii de catre prima instanta a prevederilor art. 11 alin.2 din L. nr. 554/2004 si faptului ca prima instanta a interpretat in mod gresit actele aflate la dosar (documentul de plata - chitanta) . Subliniază ca, intr-un caz absolut identic, T. Mures, prin S. In al doilea rand, respingerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii s-a datorat incalcarii de catre prima instanta a prevederilor art. 11 din OUG nr. 5. si a prev. Cap. VI din HG nr. 686/2008. Începând cu data de 1 iulie 2008 a intrat în vigoare OUG nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care la art. 11 menționează: " Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007- 30 iunie 2008, cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza proceduriistabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență." Procedura de restituire este prevăzută în Capitolul VI din H.G. 686/2008 privind Normele metodologice de aplicare a Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, fiind o procedură administrativă necontencioasă. Conform Art. 6 alin.3 pentru restituirea sumelor, contribuabilul va depune o cerere de restituire la organul fiscal competent în administrarea acestuia. Cererea de restituire, însoțită de documentele doveditoare achitării taxei, se soluționează în termenul prevăzut de art. 70 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, respectiv în termen de 45 de zile de la inregistrarea cererii. Prin urmare, procedura pe care reclamantul avea posibilitatea sa o urmeze este cea prevazuta de art. 11 din O.U.G. nr. 5. si de normele metodologice de aplicare. Deci, reclamantul nu are deschisa calea actiunii in conteencios administrativ pentru a obtine plata unei sume de bani mai mari decat ii permite legea, ci trebuie mai intai sa parcurga procedura prevazuta de art. 11 din O.U.G. nr.5. si doar daca organul fiscal nu ar respecta aceste prevederi lega le s-ar putea adresa instantei de contencios administrativ competente. In al treilea rand, actiunea reclamantei trebuia respinsa ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente: Reclamanta nu a depus la dosar nici un document din care sa rezulte ca autovehiculul pentru care a achitat taxa speciala ar fi fost inmatriculat anterior intr-o tara membra a U. E., astfel incat prevederile art. 90 din Tratatul CE nu sunt aplicabile in speta. Asa cum se retine in Decizia Curtii Constitutionale nr.499/2009, taxa instituita prin art. 214 indice 1 - art. 214 indice 3 din L. nr.571/2003 "avea un pronuntat caracter de taxă pe poluare. o atare concluzie fiind Î. de faptul că anexa nr. 4 din lege stabilea că valoarea taxei depinde de capacitatea motorului, de standardele de emisie și de vârsta autovehiculului. Prin urmare, L. nr. 3. are un obiect concret de reglementare, și anume instituirea unui venit la bugetul de stat sub forma unui impozit indirect, materia impozabilă constituind-o autovehiculele înmatriculate pentru prima dată în R., scopul declarat al acestei reglementări fiind acela de protectie a mediului". Prin urmare, conform Deciziei Curtii Curtii Constitutionale nr.499/2009, taxa speciala de prima inmatriculare prevazuta de art. 214 indice 1 - art. 214 indice 3 din L. nr. 57112003 este o taxa de poluare instituita pentru protectia mediului. Analizând recursul formulat,în baza art. 304, 304 ind. 1 , 312 Codproced. civilă, Curtea reține următoarele: Reclamanta a achitat la data de (...) suma de 6900 lei, cu titlu de taxă de primă înmatriculare pentru autoturismul BMW 525 D, achiziționat din G. la 1607.2007. Data primei înmatriculări rezultă, contrar susținerilor recurentei, din înscrisul depus la dosar -., legalizat la (...) de BNP A. R. Referitor la excepția tardivității formulării acțiunii, la data achitării taxei, reprezentând momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție pentru formularea cererii de restituie, nu exista nici o decizie de impunere emisă de pârâtă, decizie care ar putea fi interpretată ca un act administrativ individual. În consecintă, nu există un act administrativ individual de la emiterea căruia să curgă termenul prevăzut de art.ll, la care se face referire. Plata efectuată de pârâta s-a întemeiat pe dispozitiile legale care prevedeau această obligație, dispoziții care s-au dovedit a fi în contradicție cu normele comunitare. În consecință, solicitarea de restituire a taxei prelevată ilegale subscrie termenului general prevăzut de art.3 din Decretul nr.l6711958 și nu termenului de 1 an prevăzut de art.ll alin.3 din L. nr.554/2004. În ceea ce privește dispozițiile de respingere a restituirii acestei sume, aceste dispoziții intimata le-a atacat în termenul prevăzut de art.7 alin.l, respectiv art.l1 alin.3 din L. nr .554/2004. În consecință, excepția de tardivitate invocată de pârâtă-recurentă este neîntemeiată, nefiind aplicabil în speță temeiul juridic pe baza căruia pârâta. În ceea ce privește exceptia de inadmisibilitate a cererii, pârâta- recurentă a făcut în fața instanței de fond și reiterează în recurs referirea la dispozițiile OUG 5., dispoziții care au intrat în vigoare ulterior achitării de către pârâta intimată a taxei de primă înmatriculare. În conformitate cu dispozițiile art.l5 alin.2 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile. Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxei (respectiv momentul primei înmatriculări în R.), nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a unei legi care nu era în vigoare la data la care pârâta a înmatriculat autoturismul. Or, având în vedere că suma achitată de pârâtă nu era, potrivit normelor comunitare, datorată, este perfect justificată solicitarea de restituire a acesteia. În ceea ce privește solicitarea de respingere pe fond a cererii ca neîntemeiată , trebuie avute în vedere următoarele: Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în forma și la data la care intimata a achitat-o era prevăzută de art.214 ind.1-214 ind.3 C.fiscal. Această taxă este contrară art.90 din Tratatul privind instituirea Comunitătii E.. Întrucât discriminează autoturismele second-hand provenind din alte state membre ale U. E. (în speță G.). Or, așa cum a precizat Curtea de Justiție E., statele membre trebuie să își exercite competența fiscală cu respectarea dreptului comunitar, obligație care revine atât autoritații legiuitoare, cât și organelor fiscale și instantelor judecătoresti. Astfel, prima instantă a reținut în mod corect faptul că taxa de primă înmatriculare a fost determinată de traversarea granitei dintr-o altă tară comunitară în R., astfel că este discriminatorie. De altfel, contrar celor reținute în recursul formulat, reiese din actele de la dosar că autoturismul a fost înmatriculat anterior într-un alt stat membru al VE, respectiv G., astfel că nu se poate reține susținerea că nu ar fi aplicabile dispozițiile art.90 din Convenție. În ceea ce privește motivarea pârâtei, în sensul că se va restitui taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabili în perioada 01 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlul de taxă speciala pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule, în mod corect a apreciat prima instanță că o astfel de reținere ar fi ilegală. Astfel, raportat la momentul legislației interne în vigoare la momentul plății de către sub semnata a acestei taxe, aceasta era contrară normelor comunitare, or atunci când un stat membru a impus o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să o restituie. Iar reținerea unei părți dinaceastă sumă în vederea compensării cu o taxă percepută în baza unui text de lege ulterior nu este justificată. În ceea ce privește solicitarea de obligare la plata dobânzii legale până la data plății efective a sumei reprezentând taxa de primă înmatriculare, soluția primei instanțe de admitere a acestei cereri este întemeiată. Astfel, prin impunerea acestei taxe nelegale s-a cauzat un prejudiciu, care, conform normelor incidente în materie, trebuie recuperat integral, respectiv cuantificat până la restituirea efectivă, potrivit prevederilor art. 3 alin 3 din OG 9/2000. Fără cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de A. F. P. A M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 809 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, M. H. M. B. F. T. GREFIER, M. ȚÂR Red.M.H./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: G. G.
| ← Decizia civilă nr. 2435/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3232/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
