Decizia civilă nr. 559/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 559/2011
Ședința din data de 9 februarie 2010
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B.
JUDECĂTOR: F. T.
JUDECĂTOR: M. H.
GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. V., împotriva sentinței civile nr. 2. din (...), pronunțată în dosarul nr. . (...) al Tribunalului B.-N. în contradictoriu cu pârâta I. P. J. B.-N. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurentul personal, identificat cu CI seria XB nr. 2. emis de S. S.-Băi, lipsind intimata- pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:
Cauza are ca obiect anulare act de control taxe și impozite -taxă de poluare OUG nr. 5..
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 10 lei, achitată cu chitanța nr. 7023512 din (...), aflată la dosar, fila
9 și timbru judiciar de 0,3 lei.
Se constată că de la dosar lipsește dovada achitării diferenței taxei judiciare de timbru datorată pentru fondul cauzei.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin.4 C.pr.civ raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al.1 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct.3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză. Recurentul depune la dosar dovada achitării diferenței taxei judiciare de timbru datorată pentru fondul cauzei, achitată cu chitanța nr. 0114-053 din (...) și fotografii din care rezultă utilitatea autoturismului a cărui înmatriculare o solicită. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat instanța acordă cuvântul în susținerea recursului. Recurentul-reclamant personal, având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului declarat și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată, fără acordarea cheltuielilor de judecată. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. CURTEA Din examinarea actelor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr.222 pronunțată la data de 29 iunie 2010 în dosar nr.(...) al Tribunalului B. N. a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâta I. P. J. B.-N. - S. P. C. R. P. de C. Pentru a dispune astfel instanța a reținut că nu exista diferența de tratament în cazul taxei de poluare între autovehiculele importate din statele membre U.E. (noi sau utilizate) înmatriculate prima dată în România și autovehiculele produse și comercializate în România, înmatriculate - de asemenea - pentru prima dată în România, astfel că O. nr. 5. este compatibil cu dispozițiile art. 90 din T.C.E. T. este percepută ținând cont de parametrii obiectivi (art. 6 O. nr. 5.) și care nu au nici o legătură cu proveniența autovehiculului înmatriculat pentru prima oară în România, iar Curtea Europeană a stabilit că criteriile ce privesc emisia de CO2, capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului, etc., constituie criterii obiective ce pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare. T. este caracterizată prin dispozițiile art. 1 alin. 2 din O. nr. 5., care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului ce urmează a fi finanțate din sumele colectate cu titlu de taxă de poluare, iar trăsăturile taxei nu impun prin ele însele caracteristici discriminatorii, așa încât în modalitatea instituită prin O. nr. 5. taxa apare ca fiind în concordanță cu principiile de drept și legislația europeană. Aprecierea de mai sus se circumscrie perioadei de la data de 1 iulie 2008 (data de aplicare a O. nr. 5.) și până la 15 decembrie 2008, data prin care ordonanța a fost modificată prin O. nr. 2., acest din urmă act introducând elemente de discriminare între autovehiculele supuse primei înmatriculări. După data de 15 decembrie 2008 și până la 31 decembrie 2009 ce constituie perioada de aplicare a O. nr. 2. decembrie 2008, taxa de poluare a dobândit un evident caracter discriminatoriu care rezultă cu claritate din expunerea de motive a actului legal menționat, expunere care se referă la măsuri de susținere a sectorului de automobile intern, păstrarea locurilor de muncă în economia românească, precum și scutirile de la plata taxei a autovehiculelor cu capacitate cilindrică mai mică de 2000 cm, ce sunt preponderent produse în România. Așa fiind, rezultă că s-a instituit un tratament diferențiat pentru diferite categorii de autoturisme, iar acest tratament nu este compatibil cu art. 90 alin. 1 din TCE, motiv pentru care pentru taxele achitate în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 s-a impus restituirea acestora către plătitor. După data de 31 decembrie 2009 data ieșirii din vigoare a O. nr. 2., respectiv din data de 1 ianuarie 2010 a reintrat în vigoare O. nr. 50/2010 în forma nemodificată de O. nr. 2., și în consecință în speță este aplicabilă taxa de poluare ce nu conține elemente de discriminare directă sau indirectă între autovehiculele supuse primei înmatriculări în România, fiind indiferent locul de origine al acestora. În acest sens mai este de menționat și faptul că instituirea taxei de poluare în forma actuală este rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu contravine legislației comunicare, dovada fiind și faptul că împotriva acesteia nu s-a deschis procedura de infrigement cum s-afăcut în cazul fostei taxe de primă înmatriculare și cum era să se întâmple din nou cu privire la O. nr. 2.. Împotriva soluției menționate a declarat recurs reclamantul solicitândadmiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii. În susținere se arată că autovehiculul a fost dobândit în anul 2008 fiind înmatriculat inițial în Austria. Cu privire la acest autovehicul a solicitat în anul 2009 înmatricularea și au fost atribuite numere provizorii necesar perfectării formelor (verificare tehnică, autentificare traducere acte, plata taxelor) după care abia la (...) se comunica refuzul înmatriculării în lipsa achitării taxei. În aceste condiții chiar dacă aprecierea instanței de fond cu privire la aplicarea legislației incidente în timp ar fi corectă , aceasta nu a surprins în mod corect faptul că reclamantul a solicitat înmatricularea la o dată la care, potrivit aceleiași legislații obligarea sa la plata taxei de poluare este discriminatorie. A solicitat prima înmatriculare definitivă în România în cursul anului 2009, așa cum rezultă din actele întocmite în acest sens de către pârât, astfel că refuzul acestuia de a-i da curs acestei cereri justifică obligarea lui la înmatriculare chiar în lipsa dovezii achitării taxei de poluare pretinsă. Ceea ce este relevant în situația dată este legea aplicabilă la momentul solicitării îndeplinirii de către autoritatea pârâtă a obligației de a face respectiv, a înmatriculării autoturismului în discuție. Analizând argumentele aduse prin recursul declarat Curtea reține căacestea nu pot conduce la modificarea hotărârii recurate. În acest sens se reține că prin demersul introductiv se susține că dispozițiile OUG nr.5. cu privire la taxa de poluare sunt în contradicție cu dispozițiile Tratatului privind instituirea Comunității Europene. Art. 25 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscal. Art. 28 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Conform art. 90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite. Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din Tratatul CE. În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din tratat este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului , astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici încălcarea art. 28 din Tratat nu poate fi reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurispudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nunumai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Atâta timp cât OUG 5. nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din Tratat reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă. Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad. În aceasta privință, actul normativ analizat respectiv OUG nr.5. a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat. În ceea ce privește art. 90 din Tratat, trebuie reținut că C. a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-Z90J2005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. În scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr- un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă. S-a concluzionat că art. 90 par.l din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 5., actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din Tratatul CE. Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 Nadasdi și C-333/2005 Nemeth sunt respectate. Față de aceste împrejurări instanța reține că taxa de poluare reglementată de OUG 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării de înmatriculare respectiv plângerii prealabile formulată de reclamant) nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE și se poate așadar concluziona că O. nr. 5. respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene. Mai mult, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România esteulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei înconformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. Prin urmare față de cele arătate reținerile primei instanțe nu pot fi considerate greșite. Evident se reține de recurent că ar fi cumpărat autoturismul în anul 2008 și autovehiculul a fost înmatriculat provizoriu. Împrejurarea evocată nu poate fi primită ca motiv de anulare a hotărârii deoarece se omite a se avea în vedere că înmatricularea definitivă a fost cerută conform adresei de la fila 9 dosar fond in aprilie 2010 când în vigoare nu mai erau modificările aduse prin O. 2. sau O. ci OG nr.5. inițială act normativ care așa cum s-a arătat nu contravine normelor comunitare. Așa fiind, față de toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, cum hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, iar motivele de recurs invocate nu au fost găsite întemeiate, prezentul recurs urmează a fi respins ca nefondat având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a C.pr.civ., în referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de reclamantul M. V. împotriva sentinței civile nr. 222 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B.-N. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. B. F. T. M. H. GREFIER D. C. Red.F.T./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.V. C.
| ← Decizia civilă nr. 899/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 455/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
