Decizia civilă nr. 794/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 794/2011
Ședința n data de 23 F. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A C. S., împotriva sentinței civile nr.
2434 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu reclamantul C. A., pârâta A. F. P. A J. S. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru și al timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), recurenta a depus la dosar precizările dispuse de instanță prin încheierea de ședință din data de (...).
Se constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 al.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din L. nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Curtea, după deliberare, raportat la dispozițiile art. 137 al.2 C.pr.civ., invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a Direcției Generale a F. P. S. și a A. F. P. S. și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată. C U R T E A P rin Sentința civilă nr. 2434 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea reclamantului C. A. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. Z. S-a dispus anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule înregistrată la nr. 2. emisă de pârâta A. F. P. a municipiului Z. . A fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 2396 lei reprezentând taxă poluare, cu dobânda legală aferentă de la data plății (...) și până la achitarea integrală. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele: Prin chitanța seria TS5 nr. 1954543 din (...), reclamantul a achitat suma de 2396 lei cu titlu de taxă de poluare (fila 7). Ulterior, considerând că taxa achitată nu are temei legal a solicitat restituirea acesteia. Prin D. nr.243/(...), intimata de rândul I a comunicat reclamantului faptul că nu este îndreptățit la restituirea sumei solicitate întrucât aceasta nu se încadrează în categoria sumelor care pot fi restituite contribuabililor (fila 6). Referitor la acest document intimata a susținut că nu constituie un act administrativ fiscal împotriva căruia reclamantul să se poată adresa direct instanței judiciare. S. intimatelor nu poate fi primită atâta timp cât între adresa din prezenta cauză și a Deciziei de restituire emisă de către aceeași intimată, în substanța lor, nu există decât o diferență de titulatură. Ambele înscrisuri conduc spre aceeași finalitate și anume aceea că, sumele plătite cu titlu de taxă de poluare nu se consideră, conform art. 117 din O.G.92/2003 sume care se pot restitui contribuabililor. Pe de altă parte, adresa atacată exprimă punctul de vedere oficial al intimatei în legătură cu un drept pretins de către reclamant. Așa fiind excepția inadmisibilității acțiunii, formulată de intimată este neîntemeiată și a fost respinsă. Pe fond acțiunea reclamantului este întemeiată. Potrivit art.2141 - 214 3 din Codul fiscal și pct. 311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică s-au juridică care face înmatricularea , atât pentru persoane și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state. Conform art.90 par.1 din tratatul Constitutiv al Uniunii Europene niciun stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre,impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Conform hotărârii CJE în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici. Prin introducerea art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal s-au încălcat prevederile art. 90 din T.C.E., în sensul că a introdus un regim discriminatoriu între autoturismele introduse în România și cele existente în România. Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a C. fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. Instanța a constatat că într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Aceasta rezultă din două argumente: 1. Constituția R.: de la 1 ianuarie 2007, România este un stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementăricomunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2) , iar Parlamentul, Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 ( alin.4). De altfel, prin L. nr.157/2005 de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare al Comunității, dinainte de aderare. 2. Jurisprudența Curții de Justiție E. Prin D. în cazul Costa / Enel (1964) , CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă laîndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o rodine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin L. nr.343/2006 privind Codul fiscal. De asemenea în cauza Simmenthal ( 1976), CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare , în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri, constituționale. Cererea de chemare în garanție a M.ui M.lui - A. F. pentru M. pentru ca în caz de pretenții bănești, acesta să fie obligat la plata lor, a fost respinsă neexistând pretenții bănești din partea reclamantului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. ajudețului S., în nume propriu si in numele A. F. P. a comunei S., solicitând admiterea recursului, desființarea Sentinței Civile nr. 2434 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, iar pe cale de consecință: admiterea cererii de chemare În garanție a A. F. pentru M. - M. M.lui, respingerea actiunii ca nefondată și mentinerea Deciziei de C. al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 243/(...) emisa de A. F. P. S. ca temeinică și legală. La data de (...) pârâta recurentă D. G. a F. P. a J. S. a depus la dosar unînscris, conform dispozițiilor instanței învederând că: 1. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a D. S., respectiv calitatea de reprezentare a A. F. P. a comunei S. de către D. G. a F. P. a județului S. menționează faptul că această calitate rezultă implicit din HG nr. 1. privind organizarea și funcționarea Agenției Nationale de A. F. și din O. P. A. nr. 1348/(...) prin care s-a aprobat R. de organizare si functionare al direcțiilor generale ale finanțelor publice județene - aparat propriu si administrații ale finanțelor publice municipale, orășenești și comunale. Administrațiile finanțelor publice sunt unități fiscale subordonate D. S.. Învederează instantei de judecată faptul că în statul de functii al unitatilor subordonate D. S. administratiile finantelor publice orășenești și comunale nu au in structura lor organizatorica birouri juridice. La nivelul D. S. există un singur birou juridic care asigură instrumentarea tuturor cauzelor precum si reprezentarea in fața instanțelor de judecată, atât in cazul acțiunilor in care este citată D. S. În nume propriucât și În cazul În care este citată o administrație publică aflată În subordinea directiei. Anexa nr. 6 la O. P. A. nr. 1. prevede la art. 3 că A. finanțelor publice comunală se subordonează metodologic direcției generale a finanțelor publice iar la art. 4 din ordin se stipulează expres că A. finanțelor publice comunală este condusă de un șef de administrație a finantelor publice comunala, și el poate da mandat de reprezentare altor persoane din subordine, În limita competențelor, Așadar, mandatul de reprezentare poate fi dat de AFP numai persoanelor din subordine și nicidecum organelor ierarhic superioare, În speță D. S. intrucât AFP face parte din directie și nu invers. În dovedirea celor de mai sus anexează În copie xerox extras din O. nr. 1. precum și O. D. S. si AFP S. organizata ca administrație comunală. Precizează de asemenea ca cererea de recurs a fost formulata de D. S. atit in nume propriu cit si in numele A. F. P. a comunei S. avind in vedere prevederile art. 2 din HG nr.1. privind organizarea si functionarea A. , cu modificarile si completarile ulterioare, care prevad: "In subordinea Agentiei Nationale de A. F. functioneaza Garda Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor, directiile generale ale finantelor publice judetene si D. G. a F. P. a Municipiului B., ca institutii publice cu personalitate juridica." De asemenea, potrivit art. 11 alin. (1) din acelasi act normativ, unitățile aflate În subordinea Agenției Nationale de A. F. sunt prevăzute În anexa nr. 2 care la pct. 1 prevede expres că În subordinea directiilor generale ale finantelor publice judetene functioneaza administratiile finantelor publice municipale, administratiile finantelor publice pentru contribuabili mijlocii, administratiile finantelor publice orasenesti si administratiile finantelor publice comunale. Nota Anexei 2 precizeaza că repartizarea numărului maxim de posturi pe aparatul propriu și pe direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului B. se face prin ordin al președintelui Agenției Naționale de A. F.. In concluzie, rezulta fara echivoc faptul ca AFP-urile din structura organizatorică a D. S. sunt reprezentate in instanta de catre D. S. Împrejurarea că alte directii ale finanțelor publice din alte județe au În subordine administrații În a căror organigramă sunt cuprinse și birouri juridice care le pot reprezenta direct În fața instanțelor judecătorești, nu are nici o relevanță din moment ce la nivelul D. S. nu s-a creat o structură similară cu birouri juridice În cadrul AFP-urilor. Invocarea excepție! inadmisibilității recursului promovat de D. S. atât În nume propriu cât și În numele D. S. pentru lipsa calității procesuale pasive, respectiva calității de reprezentant nu are nici un temei legal și pentru motivele invocate mai sus solicită respingerea excepției ca nefondată. Totodată precizează faptul că toate AFP-urile subordonate D. S. nu funcționează ca unități de sine stătătoare, toate cheltuielile aferente Intreținerii și plății drepturilor bănești pentru personalul propriu, se efectuează prin compartimentele de specialitate tot de la nivelul D. S., nefiind necesar un mandat În acest sens Întrucât aceste aspecte derivă din lege. Apoi Întrucât acțiunile și apărările pentru AFP-uri sunt efectuate de consilierii juridici din cadrul direcției, este firesc ca documentele Î. de aceștia să fie semnate de conducătorul instituției ,- nicidecum de către șefii de administrații. Pârâta arată că are convingerea ca instanta de recurs va solutiona cauza avand in vedere temeiurile legale mentionate mai sus si tinand seama de O. si R. de organizare si functionare al D. S. si de HG nr. 1.. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, prin prisma dispozițiilor art. 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea constată următoarele: Prin acțiunea sa, reclamantul C. A. a chemat în judecată pârâta A. F. P. Z., solicitând instanței să se dispună restituirea taxei de poluare conform chitanței anexate cu suma de 2396 lei , sumă care să fie actualizată cu dobânda legală din data achitării și până la data restituirii integrale. În fața instanței de fond, la cele trei termene de judecată acordate în cauză, s-a procedat la citarea AFP Z., în calitate de pârâtă, hotărârea fiind pronunțată în contradictoriu cu această parte. Recursul împotriva acestei hotărâri a fost promovat de către D. S., în nume propriu și pentru AFP S.. Fără a analiza eventualul mandat de reprezentare dat D. de către administrațiile finanțelor publice locale,prin raportare la hotărârile de guvern și ordinele de ministru invocate de către recurente, Curtea constată că, în fața primei instanțe, nici D. S. și nici AFP S. nu au avut calitatea de parte astfel încât ele nu pot ataca hotărârea pronunțată, recursul fiind astfel inadmisibil. Este real faptul că decizia de calcul a taxei de poluare nr. 243/(...) a fost emisă de către AFP S. iar taxa a fost achitată la T. Ș. S. Aceste aspecte ar fi trebuit însă invocate de către pârâta AFP Z. printr- o eventuală întâmpinare prin care să invoce lipsa calității sale procesuale pasive însă la dosarul cauzei nu există o astfel de poziție procesuală a părții. De asemenea, este real faptul că la dosar a fost depusă o cerere de chemare în garanție de către D. S. în nume propriu și pentru AFP S. dar aceste entități nu aveau calitate de parte in proces pentru a putea uza de prevederile art.60-63 Cod proced. civilă, eventualul remediu putându-l constitui o cerere de intervenție în interesul pârâtei AFP Z., în condițiile art.49 și urm. Cod proced. civilă. Față de aceste împrejurări, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va respinge ca inadmisibile recursurile declarate de D. G. A F. P. A J. S., în nume propriu și pentru A. F. P. S., împotriva sentinței civile nr. 2434 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII D E C I D E Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de D. G. A F. P. A J. S., în nume propriu și pentru A. F. P. S., împotriva sentinței civile nr. 2434 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2011. Red.M.H./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: R.a M.lena P.
| ← Decizia civilă nr. 3786/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1292/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
