Decizia civilă nr. 8/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8/2011
Ședința publică de la 17 M. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M.
Judecător R.-R. D.
Judecător L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de T. (N. S.) R., împotriva Deciziei civile nr. 2., pronunțată de Curtea de A. C., în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu intimații D. DE M. ȘI P. S. B.-N. și A. J. PENTRU P. S.
B.-N., având ca obiect refuz acordare drepturi persecutați politic D.L nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă revizuienta personal și reprezentanta intimatei A. J. pentru P. S. B.-N., consilier juridic B.
R., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 323 alin. 1 C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că cererea de revizuire nu este semnată, iar la data de 14.03, respectiv (...), intimata A. J. pentru P. S. B.-N. a depus la dosar întâmpinare, comunicată revizuiente anterior dezbaterilor. Revizuienta solicită respingerea excepției, arătând că revizuirea vizează o completare a deciziei și nu o retractare. Reprezentanta intimatei A. J. pentru P. S. B.-N. solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii de revizuire, iar pe fond, respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată. Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocată. CURTEA Prin sentința civilă nr. 2943 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al C. de A. C., a fost admis recursul declarat de A. J. pentru P. S. B.-N. împotriva sentinței civile nr.40/CA/(...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul (...) care a fost modificată în parte în sensul că înlătură obligarea pârâtei la plata drepturilor prevăzute de D.-lege 1. și a fost obligată pârâta la emiterea unei decizii de recunoaștere a drepturilor reclamantei de beneficiar al D.-lege 1. pe perioada 1 mai 1950 - 30 aprilie 1958. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței. Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că reclamanta prin acțiunea formulată a solicitat anularea deciziei 2/2008 și obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de recunoaștere a drepturilor reclamantei de beneficiar al D.-lege 1. pe perioada 1 mai 1950-30 aprilie 1958. Prin sentința s-au depășit limitele investirii în sensul că instanța a obligat pârâta la ceea ce reclamanta nu a cerut, fiind incident motivul de modificare prev.de art.304 alin.1 pct.6 C.pr.civ., iar în privința obligării pârâtei la plata drepturilor prev.de D.-L. 1. este incident și motivul de modificare prevăzut de art.304 alin.1 pct.9 C.pr.civ. A. deoarece pârâta recurentă are atribuții doar în ceea ce privește soluționarea cererilor privind stabilirea calității de persoană persecutată în sensul D.-lege 1. iar plata acestor drepturi revine conform art.24 alin.1 lit.e prin HG 1. C. județene de P. B.-N. Referitor la calitatea reclamantei de persoană persecutată din motive politice ca urmare a stabilirii domiciliului obligatoriu din toate actele dosarului rezultă că reclamanta în calitate de copil minor a fost dată spre îngrijire unei familii înrudite S. Pavel și Natalia căreia însă i s-a stabilit domiciliul obligator în comuna L. C. dacă părinților reclamantei nu li s-a stabilit domiciliul obligator rămânând în orașul B., reclamanta și-a urmat familia căreia a fost încredințată existând acte și declarații de martori din care reiese că a locuit în perioada 1 mai 1950-30 aprilie 1958 în comuna L. Prin urmare, reclamanta a avut stabilit domiciliul obligator pentru că măsurile luate împotriva persoanelor cărora ea le fusese încredințată de către părinții săi s-au răsfrânt și asupra sa, ea urmând situația juridică și faptică a acestora. Așa fiind, sub acest aspect recursul a fost neîntemeiat pentru că reclamanta s-a aflat în situația prevăzută de art.1 din D.-L. 1., situație în care trebuie să beneficieze de drepturile conferite de art.4 alin.2, 8 și 9 din același act normativ. Ca atare, în conformitate cu art.312 raportat la art.304, pct.6 și 9 C.pr.civ. a fost admis recursul și a modificat în parte sentința civilă doar în ce privește obligarea pârâtei la plata drepturilor prevăzute de D.-lege 1. și a obligat pârâta la emiterea unei decizii de recunoaștere a drepturilor reclamantei de beneficiar al D.-lege 1. pe perioada 1 mai 1950 - 30 aprilie 1958, menținând restul dispozițiilor sentinței. Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire intimata T. R.solicitând modificarea parțială a deciziei, ținând cont de actele suplimentare pe care le-a obținut între timp și să se dispună ca A. B.-N. să emită o decizie suplimentară pentru obligarea Casa J. de P. B.-N. la plata indemnizației suplimentare. În dezvoltarea motivelor de recurs, intimata a arătat că a supus judecatii, dupa multi ani de cautari prin arhive si institutii ale statului, situatia atipica, privind incadrarea in prevederile D-L 1.. Atipica, deoarece printr-un concurs de imprejurari, la data nationalizarii casei din B. (langa F. de Foc ), se afla în familia fratelui tatălui ei, care dorea să o adopte. Date fiind conditiile in care s-a facut nationalizarea si termenul scurt care l-au avut pentru parasirea casei ( 4 ore pana la imbarcarea in vagoane), a fost stramutata si deportata impreuna cu acestia. Deoarece o adoptie dupa anul 1958 ( cand au primit permisul de a parasi com. L. din Banat ), nu mai era in interesul copilului, a fost redata familiei biologice. Asa se explica si timpul indelungat si greutatea cu care a obtinut dovezile, pentru a putea solicita institutiilor abilitate, drepturile prevazute de art.4 al. 1 si 2 al D- L 1.. Cautand dovezi privitoare la domiciliul dinainte de 1950 al d-nei dr. ing. Natalia Saru S., cu totul intamplator a găsit pe internet D. 92/ 1950, (anexa nr.1) deschis la litera S, ( probabil in urma desecretizarii unei alte parti din dosarele de dupa 1944). La pozitia 7329 a gasit dovada nationalizarii in aprilie 1950 a casei d-nei SARU M. ( de pe strada T. nr. 234 colt cu str. Biserica Pantelimon nr. 1); mamad-nei Natalia Saru S.. Din harta B.ului se poate vedea, ca respectivul imobil este la cea 100 m de F. de Foc ( asa cum mentioneaza in declaratia notariala existenta la dosar, martorul L. Ana din Bicaz ). A primit adresa 5402/(...), care confirma decesul d-nei Saru M., care dupa ce i-a fost nationalizata casa in care s-a nascut, a fost stramutata impreuna cu familia compusa din fiica Natalia, ginerele Paul si nepoata in curs de adoptare, existenta in B. la acea data, adica intimata. A se vedea similitudinea de adresa, intre adeverinta Primariei L. nr. 3780/(...) si adresa aceleiasi institutii nr. 5402/(...), care confirma decesul d-nei Saru M. (bunica adoptiva). Data punerii in executare a decretului din aprilie, care a fost undeva inainte de (...), coincide cu adeverinta eliberata de S. L. care o mentioneaza ca salariata pe mama adoptiva intre (...) si (...) si cu declaratiile notariale prevazute de lege si existente la dosar. (Inadvertentele din declaratia d-lui L. A., privitor la anul 1951 si nu 1950, trebuiesc puse pe seama varstei si nu pe seamna incorectitudinii, atata vreme cat datele sunt precizate in acte emise de autoritatile statului ). Prin cererea inaintata Trib. B., a incercat completarea sentintei si cu prevederile art. 4 al. 1 la care stiam sigur ca am dreptul dar nu avea dovezi. Fata de actele suplimentare aparute, care dovedesc stramutarea familiei din B. la L. - T., (pe langa celellate care au dovedit domiciliul obligatoriu ), solicită să se aplice art. 322 pct. 5, in vederea revizuirii Deciziei 2. si acordarea suplimentar a indemnizatiei prevazuta de art.4 a1.1 din D. L. 1.. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 15 martie 2011, pârâta A. J.pentru P. S. Blstrlta-N., a solicitat respingerea cererii de revizuire formulată de intimată, ca inadmisibilă. În motivare, pârâta a arătat că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi solicitată doar în cazurile expres determinate de art. 322 din codul de procedură civilă modificat. Deși revizuienta își întemeiază în drept cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 5 din acest Cod, în speță nu există nici una dintre situațiile prevăzute în acest text de lege. A., D. nr. 9., împreună cu anexa 1 a acestuia, a fost găsit "pe internet" de către revizuientă și depusă la D. nr. (...) al C. de A. C. Î. de data de (...), când a avut loc judecarea cererii de recurs împotriva Sentinței civile nr. 4. de A. C. pronunțată de T. B.-N. la data de (...). Așa fiind, recurenta nu a descoperit vreun înscris doveditor reținut de pârâtă ori care nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința acesteia, după darea deciziei a cărei revizuire o solicită, ci învederează un înscris pe care l-a depus în copie la D. (...) al C. de apel chiar înainte de judecarea recursului și pronunțarea deciziei. D. nr. 9. nu constituie o probă esențială de care revizuienta să se prevaleze în soluționarea recursului împotriva Sentinței civile nr. 4., în care s-a pronunțat Decizia civilă nr. 2. din (...). Mai mult, acest decret a fost postat pe pagina { H. "http://www.juris.ro/ legislatie-detaliu/DECRET-nr-92-din-19-aprilie-1950-" |http://www.juris.ro/legislatie-detaliu/DECRET-nr-92-din-19-aprilie-1950-}entru-nationalizarea- unor-imobile/ încă din (...), astfel că revizuienta îI putea înfățișa chiar și în fața T.ui B.- N., care a pronunțat Sentința civilă nr. 4.. Nici de ipoteza existenței unui raport de cauzalitate între vreo hotărâre judecătorească modificată și decizia a cărei revizuire s-a solicitat nu poate fi vorba. Prin Decizia nr. 2., Curtea de A. C., pe baza materialului probator administrat, a admis recursul pe care l-am declarat împotriva Sentinței civile nr. 4. pronunțată de T. B.-N. în D. nr. (...), modificând această Sentință însensul înlăturării obligației noastre de a efectua plata drepturilor prevăzute de D.-L. nr. 1. recunoscute de instanță în beneficiul revizuientei. Învederează instanței că revizuienta nu a atacat cu recurs Sentința nr.4. pronunțată în dosarul nr. (...) de către T. B.-N., iar la data judecării cererii de recurs împotriva acestei sentințe revizuienta a fost de acord cu temeinicia petitului prin care a arătat că A. B.-N. nu are competența de a plăti drepturi prevăzute de D.-L. nr. 1.. Așa fiind, instanța de recurs, apreciind că revizuienta-intimată într-adevăr a avut calitatea de persoană persecutată din motive politice ca urmare a stabilirii domiciliului obligatoriu, a pronunțat Decizia nr. 2., admițându-se doar al doilea motiv de recurs, deși a solicitat în principal modificarea Sentinței civile nr. 4. pronunțată de T. B.-N. în sensul respingerii actiunii revizuientei-intimate-reclamante. În cazul în care prin decizia nr. 2. Curtea de A. C. ar fi procedat în sensul voit de revizuienta-intimată ar fi însemnat să încalce principiul neagravării situației în propria cale de atac. În drept, apărarea este susținută de prevederile C. de procedură civilă, D.-L. nr. 1. republicat și ale Legii contenciosului administrativ, nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Pe cale de consecință, pârâta solicită să se respingă cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 2. pronunțată de Curtea de A. C. - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Analizând cererea de revizuire, Curtea constată următoarele: 1. Cu privire la condițiile de exercițiu ale revizuirii ca și cale de atac de retractare, partea introductivă a art. 322 C.pr.civ. impune, între altele, ca obiectul revizuirii să fie constituit de o hotărâre a instanței de recurs atunci când evocă fondul. Cât privește această cerință este de reținut că este vorba de decizii pronunțate de instanțele de recurs date ca urmare a rejudecării fondului după casare cu reținere, deoarece pot fi administrate probe noi ori pot fi reapreciate probele administrate de instanța de fond. În alți termeni, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca aceasta să fi evocat fondul, ceea ce implică stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea unor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce au fost stabilite, în oricare din aceste situații însă s-a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății. O astfel de situație însă nu se regăsește în speță deoarece Curtea de A. C., deși a admis recursul, prin decizia atacată s-a reținut că instanța de fond a depășit limitele învestirii reținându-se că aceasta a obligat-o pe pârâtă la ceea ce reclamanta nu a cerut, fiind incident motivul de modificare prev.de art.304 alin.1 pct.6 C.pr.civ., iar în privința obligării pârâtei la plata drepturilor prev.de D.-lege 1. este incident și motivul de modificare prevăzut de art.304 alin.1 pct.9 C.pr.civ. S-a justificat această statuare pe considerentul că pârâta recurentă are atribuții doar în ceea ce privește soluționarea cererilor privind stabilirea calității de persoană persecutată în sensul D.-lege 1. iar plata acestor drepturi revine conform art.24 alin.1 lit. e) prin HG 1. C. județene de P. B.-N. În ceea ce privește aspectul referitor la stabilirea domiciliului obligatoriu, instanța de recurs a respins criticile recurentei, sens în care ca urmare a admiterii recursului declarat de A. J. pentru P. S. B.-N. împotriva sentinței civile nr.40/CA/(...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul (...) , sentința a fost modificată în parte în sensul că a înlăturat obligarea pârâtei la plata drepturilor prevăzute de D.-lege 1. și a obligat pârâta la emiterea unei deciziide recunoaștere a drepturilor reclamantei de beneficiar al D.-lege 1. pe perioada 1 mai 1950 - 30 aprilie 1958. Așadar, poate fi reținută evocarea fondului cauzei strict sub aspectul înlăturării obligării pârâtei de la plata drepturilor prevăzute de D.-lege nr 1., deoarece această autoritate nu are competența legală în acest sens. Totodată, s-a mai evocat fondul în ceea ce privește recunoașterea drepturilor ce decurg din calitate de beneficiar al D.-lege nr. 1. ca persoană căreia i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în perioada 1 mai 1950 - 30 aprilie 1958. S-a menținut și deci nu s-a mai evocat soluția instanței de fond în ceea ce privește nelegalitatea deciziei nr. 2/(...). Revizuienta se plânge pe calea revizuirii invocând motivul de revizuire prev. la art. 322 pct.5 C.pr.civ. cu solicitarea de a se revizui decizia atactă în sensul rejudecării recursului și a modificării sentinței instanței de fond și ca o consecință obligarea pârâtei să emită o decizie suplimentară în vederea recunoașterii calității de beneficiar al D.-lege nr. 1. ca efect al strămutării familiei sale din localitatea B. în localitatea L. din județul T. incidente fiind astfel dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. e) corelat cu arft. 4 alin. 1 din D.-lege nr. 1.. Or, Curtea observă că o atare stare de fapt și de drept nu a fost examinată de instanța de fond prin sentința civilă nr. 40/CA/(...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul (...) și nici de către Curtea de A. C. prin decizia nr. 2943/(...) ce face obiectul revizuirii. Altfel spus, instanța de recurs nu a evocat fondul cauzei în ceea ce privește solicitarea ce face obiectul revizuirii încât din această perspectivă cererea de revizuire nu poate fi admisă. A admite în sens contrar ar însemna ca instanța care soluționează cererea de revizuire să se învestească pentru prima dată cu judecarea unei cereri care nu a fost judecată în fond de către instanța de fond și nici evocată de către instanța de recurs, ceea ce nu poate fi admis. Mai precis, pe calea revizuirii nu se pot formula cereri omisso medio. 2. Curtea observă însă că reclamanta a formulat în fața instanței de fond o cerere de completare a sentinței civile nr. 40/CA/(...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul (...) înregistrată la dosarul instanței de fond la data de 7 mai 2010 (f. 73-74 dos. atașat) prin care a solicitat să se constate că reclamanta s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 alin. 1 lit. e) și prin urmare că este beneficiară a drepturilor prev. de art. 4 alin. 1 din D.-lege nr. 1.. Instanța de fond, recte T. B.-N., a soluționat această cerere cu aplicarea procedurii prevăzute de art. 2182 C. printr-o hotărâre separată, respectiv sentința civilă nr. 2. din 23 iunie 2010 prin care a respins cererea de completare. A. sentință a fost comunicată cu reclamanta la data de 27 aprilie 2010 (f. 80 dos. atașat) fără a fi recurată. Prin urmare, aspectul dedus judecății prin cererea de revizuire, pe lângă faptul că nu a făcut obiect de examinare de către instanța de recurs prin decizia nr. 2943/(...), nu mai poate fi dedus judecății fiindcă s-a statuat cu caracter irevocabil asupra netemeiniciei acestuia printr-o sentință ramasă definitivă și irevocabilă fără să se fi exercitat în prealabil recurs în termen legal. Din această perspectivă, raportat la obiectul strict circumscris al cererii de revizuire nici din acest unghi de vedere revizuire nu este admisibilă. A admite o astfel de cerere, ar însemna să facem abstracție de principiul disponibilității în virtutea căruia revizuienta a declarat calea de atac numai împotriva deciziei nr. 2., nu și împotriva sentinței civile nr. 2. din 23 iunie 2010 a T.ui B.-N., hotărâre care a rămas definitivă și irevocabilă prin neexercitarea recursului, ceea ce nu poate fi admis. Pe cale de consecință, raportat la motivele de fapt și de drept mai sus expuse, în temeiul art. 326 rap. la art. 322 partea introductivă, Curtea va respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta T. R., împotriva deciziei civile nr. 2943 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al C. de A. C. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge revizuirea declarată de revizuienta T. R., împotriva deciziei civile nr. 2943 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al C. de A. C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 17 martie 2011.{ F. | PREȘEDINTE, D. M. JUDECĂTOR, R.-R. D. JUDECĂTOR, L. U. GREFIER, M. T. } Red.L.U./Dact.S.M/2 ex./(...) Jud.recurs R.R.D., L.U. și A.M.T.
| ← Decizia civilă nr. 274/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2190/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
