Decizia civilă nr. 897/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA C.ERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 897/2011

Ședința de la 01 martie 2011

I. constituită din: PREȘEDINTE S. AL H. JUDECĂTOR D. M. JUDECĂTOR G.-A. N. GREFIER A. B.

S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de pârâții SC M. C. S. C.-N. și P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 2530 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj, în contradictoriu cu intimații B. C. și P. M. C.-N., având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 18 februarie 2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.

C U R T E A P rin Sentința civilă nr. 2530 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis cererea formulată de reclamantul B. C. în contradictoriu cu pârâții P. municipiului C.-N. și SC M. C. S. C.-N. S-a dispus anularea autorizației de construire nr.393, eliberată de P. municipiului C. - N. la data de (...). Au fost obligați pârâții la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1004,30 lei, fiecare câte

502,15 lei. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin autorizația nr.393/(...), s-a autorizat executarea lucrărilor de construire de către pârâtă, lucrări ce constau în construire sediu firmă, spații de expunere și depozitare, împrejmuire pe terenul situat în C. - N., str. Plevnei, nr.44, jud. C.. Necontestat, astfel cum rezultă și din fotografiile aflate la dosarul cauzei, noua clădire de la numărul administrativ 44 este parțial adiacentă clădirii al cărei proprietar este reclamantul.

Potrivit L. 5., anexa 1, pct.2.5.6, în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate este necesar acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică. I. observă că legea prevede condiția necesității măsurilor de intervenție pentru protejarea clădirilor adiacente numai pentru prima teză a acestui enunț, respectiv în cazul construcțiilor adiacente noi dar cu aceeași destinație ca a celor vecine, această condiție nemaifiind impusă pentru tezele următoare - respectiv pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate. Astfel, per a contrario, rezultă că numai în cazurile în care clădirea adiacentă are o altă destinație decât cea vecină, fie că este nou construită, fie că este veche dar i se schimbă în prezent destinația, este necesar acordulvecinilor, fără a fi necesar a se dovedi că sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea clădirilor vecinilor. Dacă ar fi subînțeles această condiție în toate cazurile, legiuitorul ar fi optat pentru amplasarea acesteia la finalul punctului 2.5.6, ceea ce nu a făcut, iar interpretarea ce i se poate da acestui text legal nu poate fi decât restrictivă.

În al doilea rând, deși prevederile OMTCT 1. în vigoare la acea dată prevedeau și condiția suplimentară a producerii de poluare de orice fel, instanța a apreciat că acestea reprezintă o adăugare la lege și nu pot fi avute în vedere. De altfel, chiar în motivarea respingerii inițiale a cererii de autorizare din data de (...), pârâtei i s-a adus la cunoștință că documentația depusă nu conține și acordul vecinilor pentru schimbarea destinației imobilului, acesta fiind, conform autorizației emise, un sediu de firmă, spații de expunere și depozitare, împrejmuire, iar imobilul reclamantului este o casă de locuit învecinată, deci un imobil cu o altă destinație. Or, este evident că acest acord nu a fost obținut, din moment ce acesta este motivul principal invocat în susținerea prezentei cereri.

Mai mult, nu poate fi reținut nici argumentul invocat de pârâți potrivit căruia autorizația eliberată respectă prevederile certificatului de urbanism nr.3804/(...) care impune cerința acordului vecinilor numai dacă prin raportul de expertiză se impun lucrări de consolidare sau protecție la clădirile acestora, deoarece autorizația de construire trebuie, în primul rând, să fie eliberată în conformitate cu prevederile legii și apoi cu prevederile altor acte administrative, care trebuie, la rândul lor, să fie conforme cu aceleași prevederi legale, fiind emise în baza și în vederea organizării executării legii, nu în completarea acesteia.

De altfel, prin amplasarea unui imobil cu o altă destinație învecinat unei case de locuit s-ar putea produce degradări acesteia, cu privire la care reclamantul nu și-a asumat riscul prin exprimarea acordului (acesta fiind și motivul pentru care legiuitorul a prevăzut condiția acordului vecinilor într-o astfel de situație).

La solicitarea reclamantului, în temeiul art.274 și 277 C.proc.civ., a obligat pe pârâți la plata către acesta a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1004,30 lei, fiecare câte 502,15 lei, reprezentând onorariul avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC M. C. S. C.-N.solicitând În temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 304^{1 Cod procedură civilă, admiterea recursului și, În consecința, modificarea sentinței recurate În sensul respingerii cererii introductive de instanța. În motivare s-a arătat că:}

Prin sentința recurată, instanța a admis cererea reclamantului-intimat B. C. și, În consecința, a dispus anularea autorizației de construire nr. 393 din (...), emisa de P. M. C.-N., precum și obligarea fiecăruia dintre părăti la plata sumei de 502,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata. I. și-a Î. aceasta soluție pe trei argumente: interpretarea per a contrario a dispozițiilor L. nr.

5. (republicată), anexa 1, pct. 2.5.6., inaplicabilitatea În speță a prevederilor OMTCT nr. 1., precum și ale certificatului de urbanism nr. 3804 din (...), respectiv posibilitatea degradării casei de locuit a reclamantului prin amplasarea unui imobil cu o alta destinație.

Sentința recurată este nelegală și netemeinică, fiind pronuntata cu greșita aplicare a prevederilor legale aplicabile și cu interpretarea eronata a probatoriului administrat În cauza.

1. O prima critica pe care o aduce sentinței recurate este gresita interpretare si aplicare a dispozitiilor cuprinse În anexa 1, pct. 2.5.6. din L. nr. 5. (republicată).

1.1 Conform pct. 2.5.6. din A. nr. 1 din L. nr. 5. (republicată), acordul vecinilor exprimat În formă autentică este necesar În trei ipoteze:

- pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau În imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;

- pentru lucrări de construcții necesare În vederea schimbării destinației În clădiri existente;

- În cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor Învecinate;

I. de fond a apreciat ca ar fi aplicabila cea de-a treia ipoteză prevazuta de pct. 2.5.6. din A. nr. 1 din L. nr. 5. (republicată), respectiv cea privind necesitatea acordului vecinilor În cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor Învecinate.

O astfel de apreciere apare ca nelegală prin raportare la pretențiile reclamantului-intimat care a precizat În mod expres atât În cererea introductiva de instanța, cât și În celelalte acte procesuale faptul că motivul de anulare a autorizației de construire invocat vizeaza prima ipoteză prevăzută de pct. 2.5.6. din A. nr. 1 din L. nr. 5. (republicată), respectiv cea privind necesitatea acordului vecinilor În cazul construcțiilor noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau În imediata lor vecinătate. În plus, chiar atunci când fac trimitere la acest temei juridic, reclamanții-intimați reproduc strict prima ipoteza a normei legale În vigoare, fără niciun fel de referire la chestiunea legată de destinația construcției.

Conform dispozițiilor art. 129, alin. 4 Cod procedură civilă, "cu privire la situația de fapt și motivarea În drept pe care părțile le invocă În susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este În drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau În scris, precum și să pună În dezbaterea lor orice Împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate În cerere sau În Întâmpinare". Prin urmare, schimbarea temeiului juridic al actiunii introductive, din oficiu, de către instanță, În lipsa unei precizări de actiune si fără ca acest aspect să fie pus În discutia părtilor, constituie o Încălcare a principiilor disponibilității și contradictorialității, fapt ce atrage nelegalitatea sentinței atacate.

1.2 Trebuie observat și faptul că reclamantul-intimat a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului prin decizia civilă nr. 34/(...), deci după emiterea actului a cărui anulare o solicită (după cum rezultă din cuprinsul extrasului CF nr. 262.417 C.-N. depus chiar de către reclamantul- intimat la dosarul cauzei).

Invocarea faptului că nu i s-a solicitat un acord, pe care oricum nu ÎI putea da pentru că nu era proprietar, creează o aparență cât se poate de serioasă a caracterului pur șicanator a demersurilor declanșate În vederea anularii autorizației de construire.

2. Cea de-a doua critica vizeaza refuzul instanței de fond de a aplica prevederile cuprinse În OMTCT nr. 1., precum și În certificatului de urbanism nr. 3804 din (...).

2.1 În opinia instanței de fond, dispozițiile OMTCT nr. 1. nu pot fi avute În vedere Întrucât reprezinta o adăugare la lege, prin introducerea condiției suplimentare a producerii de poluare de orice fel. Cu privire la acest aspect este de reținut faptul ca instanța nici nu a fost sesizata (de reclamanți sau din oficiu) și nici nu a pus În discuția părților legalitateaacestor prevederi, astfel Încât refuzul aplicarii acestora este unul nejustificat. Aceasta cu atât mai mult cu cât OMTCT nr. 1. constituiau Normele metodologice de aplicare a L. nr. 5. (republicată), fiind obligatorii pentru autoritățile administrației publice locale.

Menționăm totodata faptul ca aceasta soluție a fost menținută și prin noile norme metodologice, respectiv O. nr. 8.. Astfel, potrivit art. 27 alin. 3, necesitatea obținerii acordului vecinilor În cazul edificarii unor construcții cu alta destinație decât cele Învecinate vizeaza acele situații În care "ca urmare a investitiei noi pot fi create situatii de disconfort generate de incompatibilități Î. functiunea preexistentă și cea propusă, atât În situatia În care se aduc modificări de destinatie a spatiilor În interiorul unei clădiri, cât și În situatia În care functionalitatea unei constructii noi este incompatibilă cu caracterul și funcționalitatea zonei În care urmează să se integreze; cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea functiunii de locuit prin implementarea unor functiuni incompatibile datorită zgomotului, circulatiei, degajării de noxe etc.".

Prin urmare, se poate remarca preocuparea constanta a legiuitorului pentru determinarea cu precizie a situațiilor În care amplasarea unei construcții cu o alta destinație decât cele Învecinate necesita acordul vecinilor. De altfel, chiar formularea ipotezei sugereaza ideea de compatibilitate cu functiunea zonei.

Or, În speță, unitatea teritoriala de referința În care a fost încadrată parcela În litigiu este una cu funcțiuni mixte CM3, conținând "institutii, servicii și echipamente publice, servicii de interes general, activitati productive mici, nepoluante și locuinte, cu regim de Î. maxim P+3E", astfel Încât este exclusa problema incompatibilității cu funcțiunea zonei.

2.2. I. de fond nu a reținut nici argumentul privind conformitatea prevederilor Autorizației de construire cu cele ale certificatului de urbanism, motivându-și refuzul de a acorda eficiența acestuia pe Î. ca "autorizatia de construire trebuie, În primul rând, sa fie eliberata În conformitate cu prevederile legii și apoi cu prevederile altor acte administrative, care trebuie, la rândul lor, sa fie conforme cu aceleași prevederi legale, fiind emise În baza și În vederea organizarii legii, nu În completarea acesteia".

Cu alte cuvinte, instanța de fond a apreciat ca certificatul de urbanism

În discuție nu Își găsește aplicabilitatea În considerarea faptului ca ar fi nelegal, respectiv emis cu încălcarea dispozițiilor L. nr. 5. (republicată), În ciuda faptului că instanța nu a fost investita să se pronunte cu privire la acest aspect. Mai mult decât atât, legalitatea acestui act administrativ nici nu poate fi pusă În discutie din moment ce reclamantii nu au uzat nici de actiunea În contencios administrativ, nici de exceptia de nelegalitate.

3. Cea de-a treia critica pe care Î. să o aducă sentinței recurate vizeaza interpretarea materialului probator administrat În cauză cu privire la posibilitatea degradării casei de locuit a reclamantului-intimat prin amplasarea unui imobil cu o altă destinație.

În ciuda faptului că reclamantul-intimat nu a Î. să administreze nicio probă În sprijinul acestei sustineri, cu excepția unor planșe fotografice ilizibile și irelevante pentru justa soluționare a cauzei, instanța de fond a reținut și ca amplasarea imobilului nostru alaturi de cel al reclamantului ar fi de natură a produce degradari acestuia din urmă.

Procedând În acest fel, instanța a procedat la o interpretare eronata a materialului probator administrat În cauza, preferând sa acorde eficiența unor planșe fotografice În detrimentul expertizei tehnice întocmită de catre d-nul ing. L. V. P. (atestat MLPAT}, În concordanță cu solicitarile cuprinse Încertificatul de urbanism. Or, concluziile acesteia sunt cât se poate de clare În sensul ca "lucrarile de execuție ale cladirii propuse nu influenteze negativ rezistența și stabilitatea construcției alaturate" .

Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâtul P. municipiului C.-N., solicitând, in conformitate cu disp. art. 312 C. pr. civ., admiterea recursului, modificarea hotararii atacate in sensul respingerii cererii de anulare a A. nr. 3.. În motivare s-a arătat că:

Prin actiunea introductiva, reclamantul a solicitat instantei de judecata anularea A. nr. 3. emisa de catre P. municipiului C.-N. in favoarea paratei de rd. II, SC M. C. S.

Prin hotararea pronuntata in cauza, instanta de fond a admis cererea rectamantulul, a dispus anularea A. nr. 3., a obligat paratii la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 1004,30 lei, cate 502,15 lei fiecare obligand ambii parati la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea hotararii, judecatorul fondului retine ca, la eliberarea actului administrativ contestat nu a fost solicitat acordul vecinilor exprimat in forma autentica, raportat la disp. A. 1, pct. 2.5.6. din L. nr. 5., republ., cu modificarile si completarile ulterioare si ale O. nr. 1., in vigoare la acel moment.

Fata de probatiunea administrata in cauza, considera ca solutia.; pronuntata de catre instanta fondului este nelegala, raportat la motivul de recurs prevazut de disp. art. 304 pct. 9 C. pr. civ., pentru aspectele la care s- a referit in cele ce urmeaza:

Astfel, retine instanta de fond faptul ca, cladirea proiectata este partial adiacenta cladirii al carei proprietar este reclamantul, aspect care rezulta din plansele foto depuse la dosarul cauzei. In aceste conditii, apreciaza instanta ca, din perspectiva disp. pct. 2.5.6. din A. 1 la L. nr. 5., republ., cu modificarile si completarile ulterioare, se impunea cu necesitate acordul reclamantului la eliberarea actului administrativ contestat.

In sustinerea acestui punct de vedere, instanta de fond arata ca daca legiuitorul ar fi impus acordul vecinilor sub conditia de a se face dovada ca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea cladirilor vecinilor, in toate ipotezele reglementate de textul legal, ar fi amplasat aceasta conditie la finalul textului. Ori, astfel cum rezulta din considerentele hotararii recurate, desi este evidenta ca, constructia proiectata este amplasata adiacent cladirii proprietatea reclamantului si are o alta destinatie decat cea a constructiei invecinate, instanta analizeaza motivul de nelegalitate invocat de catre reclamant doar prin prisma faptului ca, constructia autorizata are destinatia de sediu firma, spatii de expunere si depozitare.

Raportat la cele expuse, in opinia pârâtului, se impunea ca magistratul fondului sa aiba in vedere doua aspecte:

A. Primul se refera la faptul ca, constructia proiectata este amplasata partial adiacent cladirii proprietatea reclamantului, asa cum, in mod corect a retinut instanta in considerentele hotararii, aflandu-ne in prima ipoteza reglementata de textul pct. 2.5.6. din A. 1 la L. nr. 5.. In aceasta situatie, era necesar acordul reclamantului numai daca se impuneau masuri de interventie la imobilul proprietatea acestuia. In sensul prevederilor legale amintite a fost emis in favoarea paratei de rd. II certificatul de urbanism nr.

3.. Potrivit pct. 4 din acest act, acordul proprietarilor vecini este necesar numai daca se impun interventii la imobilul proprietatea reclamantului. De aceea, din acest punct de vedere, sustine in continuare ca solutia la care s-a oprit instanta de fond - aceea de anulare a A. nr. 3. - este in totala contradictie cu dispozitiile legale mentionate mai sus si la care s-a facutreferire in continutul intampinarii depuse la dosarul cauzei, respectiv pct.

2.5.6 din A. 1 la L. nr. 5. si A. 2 lista b pct. 4 din O. nr. 1.. Ambele texte legale impun acordul vecinilor exprimat in forma autentica in cazurile anume prevazute de lege si numai daca sunt necesare masuri de interventie ori daca aceasta obligativitate se mentine prin proiect.

B. Cel de-al doilea aspect se refera la ipoteza retinuta de catre prima instanta, respectiv aceea ca, constructia autorizata are o alta destinatie decat cea a reclamantului, iar fata de aceasta imprejurare, se impunea acordul vecinilor. Mai retine instanta de fond faptul ca, dispozitiile O. nr. 1., pe care le-a invocat pârâtul in aparare, contin conditia suplimentara a producerii de poluare de orice fel, ceea ce reprezinta o adaugare la lege si nu pot fi avute in vedere.

Potrivit disp. din A. nr. 2 lista B pct. B4 din O. nr. 1., este necesar acordul vecinilor exprimat in forma autentica În cazul amplasării de construcții noi cu alte funcțiuni decât cele ale clădirilor Învecinate și dacă prin natura activităților adăpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc.).

Din interpretarea acestor prevederi legale rezulta ca este necesar acordul notarial al vecinilor doar daca, prin natura activitatilor se produce poluare de orice fel. Considera ca, conditia introdusa de textul O. nr. 1. - respectiv aceea de a produce poluare de orice fel nu reprezinta o adaugare la dispozitiile din L. nr. 5., asa cum in mod gresit retine instanta de fond. O. nr. 1. are caracter normativ, a fost emis pe baza si in executarea L. nr. 5..

Prevederile cuprinse in acest ordin detaliaza doar continutul articolelor cuprinse in L. nr. 5., fiind corelat cu prevederi cu aplicabilitate in domeniul autorizării executarii lucrarilor de construcții ale altor acte normative În vigoare. Rolul acestui ordin este de a asigura aplicarea unitara a prevederilor legale in materia autorizarii si de a elimina interpretarile contradictorii ale aceluiasi text legal.

In alta ordine de idei, desi in intampinarea depusa la dosarul cauzei s- a aratat ca U. T. de R. in care a fost incadrata parcela in litigiu, este una cu functiuni mixte CM3, continand institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general, activitati productive mici, nepoluante, cu regim de inaltime maxim P+3E, POT max=45% si CUT max.= 1,8 ADC/mp. teren., instanta de fond nu s-a pronuntat in nici un fel asupra acestei aparari.

Considera ca aceasta imprejurare ar fi fost relevanta in solutionarea cauzei deduse judecatii daca avem in vedere faptul ca, intr-un UTR mixt, cum este in speta, subzista atat locuintele, cat si spatiile cu alta destinatie decat cea de locuinta - aceasta pe de-o parte, iar pe de alta parte, prin natura activitatilor admise in aceasta UTR, sunt exluse in totalitate activitatile care ar putea genera poluare.

Pe de alta parte, din D.T. ce a stat la baza emiterii A. nr. 3., rezulta, potrivit concluziilor expertizei tehnice intocmita de catre expertul tehnic atestat MLPAT prof. P. V. ca " lucrarile de executie ale cladirii propuse nu influenteaza negativ rezistenta si stabilitatea constructiei alaturate ". Desi la dosarul cauzei a fost depusa aceasta expertiza, magistratul fondului a ignorat in intregime concluziile raportului de expertiza, prin prisma dispozitiilor L. nr. 10/1995 si H .G. nr. 925/1995, expertiza tehnica intocmita de catre expertul tehnic atestat MLPAT prof. P. V. fiind singura proba care ar fi trebuit sa prezinte relevanta la solutionarea dosarului. In sustinerea acestui punct de vedere, arata ca, potrivit actelor normative invocate, expertii tehnici sunt persoane calificate atestate MLPAT pentrurealizarea de expertize tehnice ( de extindere, privind starea imobilelor, de calcan, etc. ) asupra constructiilor.

Din interpretarea coroborata a disp. art. 15 si urm. din H.G. nr.

925/1995 si a disp. art. 18 din L. nr. 10/1995, rezulta ca astfel de expertize tehnice sunt necesare pentru cunoasterea modului in care un proiect respecta cerintele prevazute de lege, in vederea fundamentarii masurilor de interventie, atunci cand o reglementare legala prevede acest lucru sau cand o situatie deosebita o impune.

Degradarile la imobilul proprietatea reclamantului care s-ar putea produce daca ar fi executata constructia proiectata, nu pot conduce la ideea ca se impune anularea actului administrativ, asa cum gresit sustine instanta de fond, in conditiile in care concluziile expertizei tehnice intocmita de catre expertul tehnic atestat MLPAT prof. P. V. sunt neechivoce:" lucrarile de executie ale cladirii propuse nu influenteaza negativ rezistenta si stabilitatea constructiei alaturate."

Reclamantul intimat B. C. a formulat întâmpinare La recursul formulatde recurentul-pârât P. M. C.-N. solicitând:

-respingerea recursului formulat de recurent ca nelegal, În temeiul art.312 alin.l C.pr.civ si menținerea hotărârii atacate ca teminică și legală, În sensul admiterii cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, anulării autorizației de construire nr.393, eliberată de P. M. C.-N. la data de (...), cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în sumă de

1.004,30 lei.

-obligarea recurentului la cheltuieli de judecată în sumă de 1.000 lei, conform chitanței anexate.

În motivare s-a arătat că:

Prin sentința civilă nr.2530/2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.(...), s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, dispunându-se admiterea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, anularea autorizației de construire nr.393, eliberată de P. M. C.-N. la data de (...), obligarea pârâților la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în sumă de 1,004,30 lei, fiecare câte 502.15 lei.

Împotriva acestei hotărâri, recurentul P. M.C.-N. Sorin Apostu a declarat recurs, intemeindu-și cererea pe disp. art.304 pct.9 C.pr.civ.

Cu privire la prima critică adusă hotărârii de fond - interpretarea gresita din partea instanței a dispozițiilor cuprinse în anexa nr.l pct.2.5.6 din L. nr.5. republicată si Înlăturarea apărărilor privind aplicabilitatea dispozițiilor din A. nr.2 lista B, pct.B4 din OMTCT nr.1. ca fiind o adăugare la lege.

Potrivit A. nr.1, la L. nr.5.-C. cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, pct.2.5.6 acordul vecinilor, exprimat în formă autentică, este necesar a) pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau în imediata lor vecinatate și, numai daca sunt necesare in vederea schimbarii destinatiei acestora; b) pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, c) în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor Învecinate.

Or, este mai mult decât evident că în speță era necesar acordul autentic al vecinilor, dat fiind faptul că, sediul firmei ce se edifică de către recurentă urmează a fi lipit parțial de construcția deținută în proprietate decătre reclamant ( a se vedea planurile existente la dosarul cauzei privind amplasamentul construcției de la nr.44, str.Plevnei) și are o altă destinație decât a reclamantului, respectiv sediu de firmă, spatii de expunere și depozitare, imprejmuire.

Apreciază că instanța fondului nu a făcut altceva decât să aplice legea, nefiind vorba în speță despre schimbarea temeiului juridic al acțiunii sau nerespectarea principiului contradictorialității și oralității care guvernează procesul civil. I. instantei este una corectă cu privire la necesitatea acordului vecinilor, în condițiile în care legiuitorul nu prevede în mod expres obligativitatea de a se dovedi că sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea clădirilor vecinilor.

În mod corect s-a reținut la fond faptul că reclamantul nu și-a exprimat niciodată acordul autentic pentru obtinerea autorizației de construire atacate, deoarece nu i-a fost cerut de către SC M. S., cu toate că documentația depusă de către aceasta În anul 2008 pentru obtinerea autorizației a fost respinsă pentru lipsa acestuia.

Raționamentul pentru care legiuitorul a introdus obligativitatea acordului notarial al vecinilor a fost prevăzut și în art.27 alin.2 din Norma metodologică din (...) de aplicare a L. nr.5. privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în sensul că situațiile prev. la alin.I lit.a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi În vecinătatea imediată a unei construcții existente pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igienă, sănătatea și mediul ori siguranța În exploatare. Cauzele acestor situații pot fi de exemplu alipirea de calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decâ cea a tălpii construcției existente, afectarea gradului de însorire.

Or, așa cum am arătat anterior, cele două construcții urmau a fi lipite parțial de calcan, situație care evident a creat deja anumite prejudicii.

Pe de altă parte, contrar susținerilor recurentelor, prin adresa nr.13173 din (...) emisă de P. M. C.-N. s-a solicitat SC M. C. S. acordul vecinilor pentru schimbarea destinației noii construcții, ÎNSĂ A. ACORD NU S-A MAI OBȚINUT.

E. adevărat că prin certificatul de urbanism nr.3804 emis la (...) se solicită recurentei M. acordul vecinilor în formă autentică numai dacă prin raportul de expertiză tehnică se impun lucrări de consolidare sau de protecție clădirilor acestora, dar trebuie observat că această solicitare, cât și raportul de expertiză efectuat de dl.ing. L. V. P. sunt efectuate în anul 2008, IAR ACORDUL AUTENTIC AL VECINILOR A FOST SOLICITAT DIN NOU, CHIAR DE CĂTRE RECURENTUL P. Mune. C.-N. Sorin Apostu ANTERIOR EMITERII AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE, PRIN A. N. DIN (...). CU OCAZIA RESPINGERII INITIALE A CERERII DEAUTORIZARE.

Cu toate acestea, în mod total absurd și contrar dispozițiilor legale , P.

M. C.-N. emite autorizația de construire nr. 393/(...). Așa fiind este foarte evident că actul administrativ contestat a fost emis cu nerespectarea L. nr.5. republicată.

Trebuie observat că reclamantul a devenit unic proprietar asupra imobilului În baza deciziei civile nr.34/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, așa cum rezultă din extrasul CF nr.2. C. și din încheierea de Cf nr.I37195/(...), însă avea calitatea de coproprietar alături de alte persoane anterior acestei date, respectiv din (...), conform copiei CF nr.5917 C. și certificatului de moștenitor nr.44/(...) emis de BNP J. E., fiind justificată astfel cererea reclamantului.

2.În ceea ce privește a doua critică constând în refuzul instanței de fond de a aplica prevederile cuprinse În OMTCT nr.1. și a certificatului de urbanism nr.3804/(...), solicită a fi înlăturată pentru următoarele considerente:

Se susține că instanța de fond nu a pus în discuția părților dispozițiile

OMTCT nr.1430/200S, apreciind că aceastea constituie o adaugare la lege, neputând fi luate în considerare. Or, dispozițiile OMTCT nr.1430/200S au fost invocate în apărare de către recurentul-pârât P. M. C.-N. prin intâmpinarea formulată în cauză, apreciind că sunt aplicabile dispozițiile din A. nr.2 lista B pct.B4 din ordin, fiind necesar acordul autentic al vecinilor in cazul amplasării de construcții noi cu alte funcțiuni decât cele ale clădirilor învecinate și dacă prin natura activităților adăpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc). Analizând motivarea judecatorului fondului se poate observa că în mod corect s-a retinut ca fiind o adăugare la lege dispozițiile de la pct.B4, lista B, A. nr.2 din OMTCT nr.1430/200S, care prevăd condiția suplimentară a producerii de poluare de orice fel, având În vedere că aceasta condiție nu este expres prevăzută în norma juridica pentru a cărei aplicare a fost emisă (respectiv L. nr.5. ).

Recurenta invocă nelegalitatea hotărârii pronunțate pe fond si sub aspectul ignorării faptului că actul administrativ atacat respecta certificatul de urbanism nr. 3804 emis la (...), prin care se solicita acordul vecinilor numai daca prin raportul de expertiză se impun lucrări de consolidare sau protectie la clădirile acestora. Mai mult se apreciază de către recurenta că instanta a considerat acest act premergator emiterii autorizatiei de construire ca fiind nelegal, cu toate că nu a fot investită cu o astfel de cerere de către reclamant.

În acceptiunea L. nr.5., certificatul de urbanism este definit doar ca un act de informare prin care autoritatea emitenta face cunoscut solicitantului elementele privind regimul juridic economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii, stabileste cerintele urbanistice care urmeaza a fi îndeplinite în functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzând avizele si acordurile necesare în vederea autorizarii. În acord cu aceasta definire - L. nr.5O/1991, cu toate modificarile si completarile suportate în timp, stipuleaza în mod imperativ faptul ca certificatul de urbanism nu confera beneficiarului dreptul de a executa lucrari de constructii. A. act reprezinta doar o componenta a documentatiei premergatoare, necesara eliberarii autorizatiei de construire.

Pornind de la cele menționate mai sus, este mai mult decât evident că o autorizatie de construire trebuie emisă cu respectarea dispozitiilor legale în materie (în speță L. nr.5. republicată) în primul rând și abia mai apoi cu prevederile altor acte administrative, fiind emise În baza și în vederea organizării executării legii.

De asemenea, nu trebuie ignorat faptul că după emiterea certificatului de urbanism nr. 3., pârâtul P. M. C.-N. a solicitat recurentei SC M. Corn SrI, prin A. N. DIN (...) acordul notarial al vecinilor, acord care nu a fost solicitat sau dat de către reclamant. Se susține de către recurent că nu se justifica anularea autorizației de construire chiar daca s-ar produce degradari la imobilul reclamantului, raportat la concluziile raportului de expertiză tehnică efectuată de dl.ing.L. V. P., potrivit cărora "lucrările de execuție ale clădirii propuse nu influențează negativ rezistența sau stabilitatea construcției alăturate",

Însă, concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat de ing. expert tehnic MLPAT L. V. P. sunt contrazise de raportul de expertiză extrajudiciarăefectuat de ing. E. A. G. la data de (...), unde se constată o serie de deteriorări la imobilul proprietatea reclamantului, determinate de lucrările de construire efectuate de către recurenta SC M. C. S., evaluate până la acea dată la suma de 18.000 Ron, precizându-se totodată faptul că neremedierea urgentă a degradărilor poate determina noi stricăciuni și implicit cresterea costurile pentru reparații. Astfel, imobilul pe care reclamantul îl deține în proprietate a fost grav afectat din punct de vedere tehnic, prin aparitia unor fisuri În acoperiș și În pereti, toate acestea fiind determinate de lucrările efectuate de către recurenta se M. C. S. la fundatia noii constructii.

Mai mult, există chiar riscul surpării constructiei reclamantului, În condițiile În care În mod constant pe proprietatea recurentei rulează autoutilitare cu tonaj ridicat. Nu În ultimul rând precizează faptul că această expertiză NU ÎI E. O., IAR DE LA D. E. A. ȘI P. ÎN P. AU T. 2 A.

E. foarte important de observat că expertiza tehnică a fost efectuată În anul 2008, iar în anul 2009, contrar sustinerilor din cererea de recurs, aceeași instituție a P.ui M. C.-N. a respins prin adresa nr.13173/(...) cererea de autorizare, tocmai datorită lipsei acordului vecinilor în formă autentică pentru schimbarea destinației imobilului, în conditiile În care noua constructie era un sediu de firmă, spatii de expunere și depozitare, Împrejmuire, iar constructia reclamantului - C. DE L.

Reclamantul intimat B. C. a formulat întâmpinare și la recursul formulatde recurenta-pârâtă SC M. C. S. solicitând

-respingerea recursului formulat de recurentă ca nelegal, În temeiul art.312 alin.l C.pr.civ si menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală,

În sensul admiterii cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, anulării autorizației de construire nr.393 , eliberată de P. , M. C.-N. la data de (...), cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocați al în sumă de

1.004,30 lei.

-obligarea recurentei la cheltuieli de judecată În sumă de 1.000 lei, conform chitanței anexate.

În motivare s-a arătat că:

Prin sentința civilă nr.2530/201O pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.(...), s-a admis cererea de chemare În judecată formulată de reclamant, dispunându-se admiterea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, anularea autorizației de construire nr.393, eliberată de P. M. C.-N. la data de (...), obligarea pârâților la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în sumă de 1.004,30 lei, fiecare câte 502.15 lei.

Împotriva acestei hotărâri, recurenta se M. C. S. a declarat recurs, motivand interpretarea gresita din partea instanței a dispozițiilor cuprinse în anexa nr.l pct.2.5.6 din L. nr.5. republicată, încălcarea principiului disponibilității și contradictorialității de către instanță, faptul că reclamantul a dobândit calitatea de proprietar asupra imobilului în litigiu ulterior emiterii actului a cărui anulare se solicită, refuzul instanței de fond de a aplica prevederile cuprinse în OMTCT nr.1. și a certificatului de urbanism nr.3804/(...) și greșita interpretare a materialului probator administrat în cauză. l.Cu privire la prima critică adusă hotărârii de fond - interpretarea gresita din partea instanței a dispozițiilor cuprinse În anexa nr.l pct.2.5.6 din L. nr.5. republicată, prin Î. principiului disponibilității și contradictorialității de către instanță, precum și faptul că reclamantul a dobândit calitatea de proprietar asupra imobilului În litigiu ulterior emiterii actului a cărui anulare se solicită, învederează următoarele:

Potrivit A. nr.1, la L. nr.5O/1991-C. cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, pct.2.S.6 acordul vecinilor, exprimat în formă autentică, este necesar a) pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau în imediata lor vecinatate și, numai daca sunt necesare in vederea schimbarii destinatiei acestora; b) pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, c)în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.

Or, este mai mult decât evident că în speță era necesar acordul autentic al vecinilor, dat fiind faptul că, sediul firmei ce se edifică de către recurentă urmează a fi lipit parțial de construcția deținută în proprietate de către reclamant ( a se vedea planurile existente la dosarul cauzei privind amplasamentul construcției de la nr.44, str.Plevnei) și are o altă destinație decât a reclamantului, respectiv sediu de firmă, spații de expunere și depozitare, Împrejmuire.

În mod corect s-a reținut la fond faptul că reclamantul nu și-a exprimat niciodată acordul autentic pentru obtinerea autorizației de construire atacate, deoarece nu i-a fost cerut de către SC M. S., cu toate că documentația depusă de către aceasta în anul 2008 pentru obtinerea autorizației a fost respinsă pentru lipsa acestuia.

Raționamentul pentru care legiuitorul a introdus obligativitatea acordului notarial al vecinilor a fost prevăzut și în art.27 alin.2 din Norma metodologică din (...) de aplicare a L. nr.5. privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în sensul că situațiile prev. la alin.l lit.a) corespund cazurilor În care, prin ridicarea unei construcții noi În vecinătatea imediată a unei construcții existente pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igienă, sănătatea și mediul ori siguranța În exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu alipirea de calcan. fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii construcției existente, afectarea gradului de însorire.

Or, așa cum a arătat anterior, cele două construcții urmau a fi lipite parțial de calcan, situație care evident a creat deja anumite prejudicii.

E. adevărat că prin certificatul de urbanism nr.3804 emis la (...) se solicită recurentei M. acordul vecinilor în formă autentică numai dacă prin raportul de expertiză tehnică se impun lucrări de consolidare sau de protecție clădirilor acestora, dar trebuie observat că această solicitare, cât și raportul de expertiză efectuat de dl.ing. L. V. P. sunt efectuate În anul 2008, IAR ACORDUL AUTENTIC AL VECINILOR A FOST SOLICITAT DIN NOU, CHIAR DE CĂTRE RECURENTUL P. M. C.-N. Sorin Apostu ANTERIOR EMITERII lUJTORiZAȚIEI DE CONSTRUIRE , PRIN A. N. DIN (...), CU OCAZIA RESPlnGERlI lNITIALE A CERERII DE AUTORIZARE.

Cu toate acestea, în mod total absurd și contrar dispozițiilor legale, P.

M. C.-N. emite autorizația de construire nr. 3..2009.

Așa fiind este foarte evident că actul administrativ contestat a fost emis cu nerespectarea L. nr.5. republicată.

Apreciază că recurenta s-a aflat în eroare susținând că demersurile intreprinse de reclamant au scop șicanator, în condițiile în care a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu prin decizia civilă nr.34/(...), după emiterea autorizației de construire.

Trebuie observat că reclamantul a devenit unic proprietar asupra imobilului În baza deciziei civile nr.34/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, așa cum rezultă din extrasul CF nr.2. C. și din încheierea de Cf nr.137195/(...), însă avea calitatea de coproprietar alături de alte persoane anterior acestei date, respectiv din (...), conform copiei CF nr.5917 C. și certificatului de moștenitor nr.44/(...) emis de BNP J. E., fiind justificată astfel cererea reclamantului.

Consideră că instanța de fond nu a făcut altceva decât să analizeze situația de fapt și să o coroboreze cu încrisurile depuse în probațiune, precum și cu textele legale în vigoare.

2.În ceea ce privește a doua critică constând în refuzul instanței de fond de a aplica prevederile cuprinse În OMTCT nr.1430/200S și a certificatului de urbanism nr.3804/(...), solicită a fi înlăturată pentru următoarele considerente:

Se susține că instanța de fond nu a pus în discuția părților dispozițiile

OMTCT nr.1., apreciind că aceastea constituie o adaugare la lege, neputând fi luate în considerare.

Or, dispozițiile OMTCT nr.1. au fost invocate în apărare de către recurentul-pârât P. M. C.-N. prin întâmpinarea formulată în cauză, apreciind că sunt aplicabile dispozițiile din A. nr.2 lista B pct.B4 din ordin, fiind necesar acordul autentic al vecinilor in cazul amplasării de construcții noi cu alte funcțiuni decât cele ale clădirilor învecinate și dacă prin natura activităților adăpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc).

Analizând motivarea judecatorului fondului se poate observa că în mod corect s-a retinut ca fiind o adăugare la lege dispozițiile de la pct.B4, lista B, A. nr.2 din OMTCT nr.1., care prevăd condiția suplimentară a producerii de poluare de orice fel, având în vedere că aceasta condiție nu este expres prevăzută în norma juridica pentru a cărei aplicare a fost emisă (respectiv L. nr. 5 011 991 ).

Solicită a respinge această critică ca fiind neavenită, avand în vedere natura juridică a certificatului de urbanism.

În acceptiunea L. nr.5./R, certificatul de urbanism este definit doar ca un act de informare prin care autoritatea emitenta face cunoscut solicitantului elementele privind regimul juridic economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii, stabileste cerintele urbanistice care urmeaza a fi îndeplinite în functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzând avizele si acordurile necesare în vederea autorizarii.

În acord cu aceasta definire - L. nr.5., cu toate modificarile si completarile suportate în timp, stipuleaza în mod imperativ faptul ca certificatul de urbanism nu confera beneficiarului dreptul de a executa lucrari de constructii. A. act reprezinta doar o componenta a documentatiei premergatoare, necesara eliberarii autorizatiei de construire.

Pornind de la cele menționate mai sus, este mai mult decât evident că o autorizatie de construire trebuie emisă cu respectarea dispozitiilor legale în materie (în speță L. nr.5. republicată) în primul rând și abia mai apoi cu prevederile altor acte administrative, fiind emise în baza și în vederea organizării executării legii.

De asemenea, nu trebuie ignorat faptul că după emiterea certificatului de urbanism nr. 3., pârâtul P. M. C.-N. a solicitat recurentei SC M. Corn S., prin A. N. DIN (...) acordul notarial al vecinilor, acord care nu a fost solicitat sau dat de către reclamant.

3.A treia critică invocată vizează interpretarea materialului probator administrat În cauză cu privire la posibilitatea degradării casei de locuit a reclamantului prin edificarea noii construcții.

Se susține de către recurentă că nu a înțeles să administreze nici un fel de probă pentru a dovedi degradările produse la imobilul situat în C.-N., str.Plevnei nr.46, doar niste planșe fotografice ilizibile și irelevante cauzei, instanta ignorand concluziile raportului de expertiză tehnică efectuată de dl.ing.L. V. P., potrivit cărora "lucrările de execuție ale clădirii propuse nu influențează negativ rezistența sau stabilitatea construcției alăturate",

Această afirmație contravine adevărului, întrucât a solicitat efectuarea unui raport de expertiză tehnică în cauză pentru a se stabili dacă s-au produs degradări la imobilul pe care il deține în proprietate, precum și o cercetare la fața locului, cereri care au fost respinse ( a vedea încheierea de sedință de la ultimul termen de judecată).

Astfel, imobilul pe care reclamantul îl deține în proprietate a fost grav afectat din punct de vedere tehnic, prin aparitia unor fisuri În acoperiș și În pereti, toate acestea fiind determinate de lucrările efectuate de către recurenta se M. C. S. la fundatia noii constructii.

Mai mult, există chiar riscul surpării constructiei reclamantului, în condițiile în care în mod constant pe proprietatea recurentei rulează autoutilitare cu tonaj ridicat.

Nu în ultimul rând precizează faptul că această expertiză de care uzează recurenta, NU ÎI E. O., IAR DE LA D. E. A. ȘI P. ÎN P. AU T. 2 A.

E. foarte important de observat că expertiza tehnică a fost efectuată în anul 2008, iar în anul 2009, contrar sustinerilor din cererea de recurs, aceeași instituție a P.ui M. C.-N. a respins prin adresa nr.13173/(...) cererea de autorizare, tocmai datorită lipsei acordului vecinilor în formă autentică pentru schimbarea destinației imobilului, în conditiile în care noua constructie era un sediu de firmă, spatii de expunere și depozitare, împrejmuire, iar constructia reclamantului-C. DE L.

Or, în acest context sunt pe deplin justificate susținerile reclamantului și concluziile instanței, aceasta coroborând înscrisurile existente la dosar cu textele legale aplicabile în speță, afirmațiile recurentei fiind făcute fară un suport probator.

În consecință, pentru motivele expuse mai sus, solicită respingerea recursului formulat de ca nelegal, în temeiul art.312 alin. 1 C.pr.civ si menținerea hotărârii atacate ca teminică și legală, în sensul admiterea cererii de chemare în judecată, anulării autorizației de construire nr.393, eliberată de P. M. C.-N. la data de (...), cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în sumă de 1.004,30 lei, obligarea recurentei la cheltuieli de judecată în recurs, în sumă de 1.000 lei, conform chitanței anexate.

În probațiune: -copie CF nr.5917 C. și certificatului de moștenitor nr.44/(...) emis de BNP J. E., decizia civilă nr.34/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, CF nr.2. C., încheierea de Cf nr.137195/(...), împuternicire avocatială, raport de expertiză extrajudiciară efectuat de ing. A. G., chitanta privind onorariul de avocat.

Analizând recursurile formulate din prisma motivelor invocate, Curtea le-a apreciat ca fiind fondate din următoarele considerente:

Prin autorizația nr.393/(...), s-a autorizat executarea lucrărilor de construire de către pârâta SC M. C. S., lucrări ce constau în construire sediu firmă, spații de expunere și depozitare, împrejmuire pe terenul situat în C. - N., str. Plevnei, nr.44, jud. C.. Astfel cum rezultă și din fotografiile aflate la dosarul cauzei, noua clădire de la numărul administrativ 44 este parțial adiacentă clădirii al cărei proprietar este reclamantul.

Prin actiunea in contencios administrativ reclamantul a solicitat anularea autorizației de construire nr.393, eliberată de P. municipiului C. -

N.,motivul principal invocat atat in plangerea prealabila cat si inactiune fiind lipsa acordului notarial al reclamantului, fata de imprejurarea ca noua contructie se edifica pe limita de proprietate. De asemenea s-a mai susținut că au fost încălcate prev art 24al1 din HG 525/1996 referitoare la amplasarea construcției în interiorul parcelei.

Prin Sentința civilă nr. 2530 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis cererea formulată de reclamantul B. C. în contradictoriu cu pârâții P. municipiului C.-N. și SC M. C. S. C.-N. S-a dispus anularea autorizației de construire nr.393, eliberată de P. municipiului C. - N. la data de (...). Au fost obligați pârâții la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1004,30 lei, fiecare câte

502,15 lei.

Prima instanță a reținut în esență că potrivit L. 5., anexa 1, pct.2.5.6, în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate este necesar acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică. Prima instanța observă că legea prevede condiția necesității măsurilor de intervenție pentru protejarea clădirilor adiacente numai pentru prima teză a acestui enunț, respectiv în cazul construcțiilor adiacente noi dar cu aceeași destinație ca a celor vecine, această condiție nemaifiind impusă pentru tezele următoare - respectiv pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate. Astfel, per a contrario, rezultă că numai în cazurile în care clădirea adiacentă are o altă destinație decât cea vecină, fie că este nou construită, fie că este veche dar i se schimbă în prezent destinația, este necesar acordul vecinilor, fără a fi necesar a sedovedi că sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea clădirilorvecinilor.

Nu pot fi reținute aceste aserțiuni deoarece:

Conform pct. 2.5.6. din A. nr. 1 din L. nr. 5., acordul vecinilor exprimat în formă autentică este necesar în trei ipoteze:

- pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;

- pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației În clădiri existente;

- în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate;

Desi reclamantul si-a intemeiat acțiunea pe prima teză (pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora), instanța de fond a apreciat ca ar fi aplicabila cea de-a treia ipoteză prevazuta de pct. 2.5.6. din A. nr. 1 din L. nr. 5., respectiv cea privind necesitatea acordului vecinilor în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.

Indiferent care dintre cele două teze ar fi susținute - curtea observă că nu era necesar acordul reclamantului exprimat în formă autentică.

Examinând prima teză a articolului observăm că acordul vecinului este condiționat de necesitatea unor măsuri de intervenție pentru protejarea construcțiilor existente. Ori prevederile certificatului de urbanism nr.3804/(...) impun cerința acordului vecinilor numai dacă prin raportul de expertiză se impun lucrări de consolidare sau protecție la clădirile acestora. Ori raportul de expertiză administrat cu ocazia eliberării autorizației de construire nu au evidențiat necesitatea unor lucrări de intervenție.

Mai mult deși reclamantul a solicitat în fața primei instanțe proba cu expertiza în construcții aceasta a fost respinsă apreciindu-se că nu este utilă cauzei.

Dacă verificăm cea de-a treia ipoteză examinată de prima instanță

(care modifică în acest fel temeiul acțiunii reclamantului) - respectiv cea privind necesitatea acordului vecinilor în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate se observă că nici această ipoteză nu subzistă în cauză.

Aceasta situație vizeaza edificarea unor construcții cu o altă destinatie decât cea aprobată prin planul urbanistic general. Afirmația este susținută atât de interpretarea gramaticală (prin folosirea pluralului "cladiri învecinate"), cât și de cea teleologică (intenția legiuitorului neputând fi decât acea de a proteja funcționalitățile aprobate prin actele administrației publice locale).

Planul Urbanistic General (PUG) al M. C.-N. a fost aprobat prin H. C. Local C.-N. nr. 792 din (...), În conformitate cu avizul nr. 355 din (...) emis de M. L. P. și A. T. Sub acest aspect, certificatul de urbanism nr. 3804 din (...) atesta faptul ca, potrivit PUG al mun. C.-N., zona în care se doreste edificarea imobilului (str. Plevnei nr. 44) este una afectata preponderent activitatilor economice, dupa cum rezulta din pct. 2 privind destinația zonei (zona mixta, conținând instituții, servicii și echipamente, servicii de interes general, activități productive mici, nepoluante și locuințe) și din art. 1 privind utilizarile admise (instituții, servicii și echipamente publice, lăcașuri de cult, sedii ale unor companii și firme, servicii pentru ... ).

Caracterul industrial al zonei reiese cât se poate de clar și din faptul ca în imediata vecinatate a imobilului se qăsește și fabrica Sanex. Prin urmare, edificarea unui sediu de firma cu spații de expunere și depozitare prezinta compatibilitate cu funcțiunea zonei, neavând o altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.

Prin urmare trebuie avute în vedere funcțiunile și destinația zonei - atunci când se examinează construcțiile cu o altă destinație.

În al doilea rând, deși prevederile OMTCT 1. în vigoare la acea dată prevedeau și condiția suplimentară a producerii de poluare de orice fel, instanța a apreciat că acestea reprezintă o adăugare la lege și nu pot fi avute în vedere, împrejurare care nu a fost pusă în discuția părților, iar dezlegarea ei reprezentând o veritabilă excepție de nelegalitate soluționată de prima instanță, cu ocazia motivării sentinței.

Referitor la posibilitatea degradării casei de locuit a reclamantului- intimat prin amplasarea imobilului pârâtei - curtea observă că este posibilă în viitor o clarificare a raportului de cauzalitate degradări - amplasare imobil, dar numai din perspectiva unei eventuale nerespectări a distanțelor și soluțiilor propuse prin autorizația de construire.

Față de cele ce preced curtea va admite recursurile declarate de pârâții

SC M. C. S. C.-N. și P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr.2530 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o va modifica în sensul că va respinge acțiunea formulată de către reclamant.

PENTRU A.E MOTIVE, ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâții SC M. C. S. C.-N. și P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr.2530 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de către reclamant.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 1 martie 2011.

Red.G.A.N./dact.L.C.C.

3 ex./(...) Jud.fond: C. P.

← Decizia civilă nr. 2771/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Sentința civilă nr. 6322011/2012, Curtea de Apel Cluj -... →

Decizia civilă nr. 897/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 897/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal