Sentința civilă nr. 72/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 72/2011
Ședința 04 F. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. B. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta SC M. SRL C.-N. în contradictoriu cu pârâții M. T. și I. - D. T. R., I. S. TUR S., SC T. E. R. SRL B. și SC D. & E. T. SRL B., având ca obiect suspendare executare act administrativ - art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 26 ianuarie 2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea fiind amânată pentru data de 2 februarie 2011 și, ulterior, pentru termenul de azi.
CURTEA:
Prin acțiunea civilă promovată de reclamanta S. M. S. C.-N., astfel cum a fost completată și precizată ulterior (f.114-115 și 224-226, vol. I), în contradictoriu cu pârâții M. T. și I. - D. T. R., I. S. Tur S., S. T. E. R. S. B. și S. D. & E. T. S. B., s-a solicitat suspendarea executării Autorizațiilor pentru un serviciu regulat emise sub nr.0. - 0. in beneficiul 1.1 S. TUR cu sediul in sat S., str.31 A. nr.7 C., Republica Moldova la paritate cu: T. E. R. SRL si D.
& E. T. SRL pentru traseul O. - C.; suspendarea executării Autorizațiilor pentru un serviciu regulat emise sub nr.0. - 0. in beneficiul 1.1 S. TUR cu sediul in sat S., str.31 A. nr.7 C., Republica Moldova la paritate cu: T. E. R. SRL si D. & E. T. SRL pentru traseul C.-N. - C.; suspendarea executării Autorizației pentru un serviciu regulat emisa sub nr.0./(...) in beneficiul SC T. E. R." S. si SC "D. & E." T." S.R.L, la paritate cu - I. S. TUR pentru traseul C.-N. - C., în baza prev. art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În susținerea cererii, s-a relevat că, raportat la obiectul si temeiul de drept al cererii, în soluționarea acesteia instanța de judecata urmează să verifice întrunirea cumulativa a celor doua condiții impuse de textul legii si anume existenta unui caz bine justificat si posibilitatea producerii unei pagube iminente.
Cazul bine justificat astfel cum este definit de art.2 al. l lit. t consta in împrejurările legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privința legalității actului administrativ.
Cadrul legal al emiterii autorizațiilor de transport rutier de persoane in trafic internațional îl constituie O. MTC cu nr.1. prin care se aproba normele privind organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a activităților conexe acestora, iar din interpretarea acestora rezultă că fiecare transportator care dorește sa fie autorizat pentru efectuarea de transporturi regulate de persoane in trafic internațional trebuie sa solicite autorizarea saautorităților competente din statul unde își are înmatriculat vehiculul, urmând ca pe baza corespondentei dintre cele doua autorități contractante celalalt stat sa emită autorizația pentru segmentul de traseu de pe teritoriul sau.
In speța dedusă judecații, pârâții SC T. E. SRL si D. & E. T. SRL, persoane juridice romane, deținători ai autovehiculelor înmatriculate pe teritoriul R., după cum rezulta din copia licentelor de transport depuse la dosarul cauzei, trebuiau conform prevederilor sus citate sa se adreseze cu cerere de autorizare M. T. si I. din R.. Acest pârât urmare a analizării documentației anexa la cerere trebuia sa emită autorizația pentru acești transportatori si sa o comunice împreuna cu avizul sau M. competent din Republica Moldova pentru care acesta sa autorizeze acești transportatori pentru segmentul de drum din Republica Moldova. Aceeași procedura,insa in sens invers trebuia urmata de I. S. TUR care trebuia autorizat inițial de autoritățile competente din Republica Moldova ,si pe baza autorizațiilor moldovenești sa fie autorizat ulterior de către paratul MTI, dat fiind ca este persoana juridica din Republica Moldova si efectuează transporturile cu autovehicule înmatriculate in Republica Moldova conform copiei licențelor depuse la dosar. D. fiecare transportator trebuie sa dețină câte o autorizație emisa de statul unde își are înmatriculat vehiculul si o autorizație emisa pe baza acesteia de celalalt stat in care efectuează transport.
La cererile de autorizare formulate de către SC T. E. SRL si adresate M. T. si I. acest parat emite autorizații nu in favoarea acestui transportator roman astfel cum cer prevederile legale in vigoare, ci in beneficiul transportatorului moldovean I.I S. TUR care nu a solicitat acest lucru, transportatorii romani apărând in cuprinsul acestor acte la categoria membri ai asociației de operatori, adică cei ce efectuează transportul la paritate.
M. T. si I. putea emite conform legii autorizații in beneficiul I. S. TUR nu la cererea S.C T. E. SRL după cum s-a întâmplat in speța dedusa judecății ci doar la cererea M. T. din Republica Moldova si pe baza autorizației si avizului dat transportatorului STRIBU de către acest minister.
In acest sens, subliniază si faptul ca asocierea la care se refera art.66 al.3 din Norme are in vedere numai situația operatorilor de transport rutier romani (in speța intre SC T. E. SRL si D. & E.T T. SRL ) pentru care se aplica aceste Norme, conform art.65.
Din perspectiva celor sus expuse singura autorizație care respecta oarecum procedura de emitere a fost cea emisa sub nr.0. in beneficiul lui SC T. E. SRL si D. & E. T. SRL pe traseul C.-N. - C., însă, in ceea ce privește aceasta autorizație in opinia noastră este nelegala prin prisma faptului ca a fost emisa in absenta unei cereri de autorizare si a unei documentații anexa la cerere si fara ca pentru aceasta sa existe autorizație moldoveneasca la paritate.
Apoi, O. MTC nr.1. prevede la art.68 actele pe care trebuie sa le cuprindă dosarul in vederea emiterii autorizației de transport internațional, între care, la lit. f: "contractul încheiat cu un partener străin din statul unde se afla celalalt capăt al traseului pentru efectuarea curselor de pe traseul solicitat, cel puțin la paritate cu partenerul roman ... "
După cum rezulta din actele dosarului II S. TUR a fost autorizat inițial la paritate cu SC C. T. SRL cu care a avut un contract care nici pana in prezent nu a fost legal reziliat. Introducerea noilor parteneri s-a făcut de către I. S. TUR pe baza unor adrese de reziliere false despre care a pretins ca emana de la aceasta societate. Proba acestui fapt o constituie împrejurareaca actele denumite A. care in mod aparent emana de la societatea C., depuse in copie si de către pârâtul M. T. si I. ca documente din dosarul de autorizare al lui I. S. TUR sunt infirmate de declarațiile pe proprie răspundere autentificate, date de dl. S., administrator al SC C. SRL.
Având in vedere ca la emiterea autorizațiilor de transport au stat documente conținând informații eronate (si chiar false) cu referire expresa la modalitatea in care s-a reziliat contractul cu SC C. T. SRL in speța dedusa judecății sunt incidente si prevederile dispozițiilor art.73 lit. b din Norme.
Sunt incidente si prevederile dispozițiilor art. 70 lit. c si e din Normele aprobate prin O. MTC nr.1.. Este real ca acest text de lege vizează situațiile in care dosarul de autorizare va fi respins, insa, prin analogie, in situația in care existenta unor astfel de împrejurări ca cele reglementate la art.70 al. I lit. c si e si care trebuia sa duca la respingerea cererii a fost ignorata, ele constituie premise ale anularii pe calea controlului de legalitate exercitat de către instanța.
Conform dispozițiilor art.70 lit. e din OMTC nr.1., dosarul de autorizare va fi respins: "daca exista indicii ca efectuarea transportului rutier pe traseul solicitat in cerere are drept scop numai cele mai profitabile servicii existente pe traseul in cauza".
Apreciem ca aceasta este si situația in ceea ce privește autorizarea transportatorilor I. TUR si a partenerilor români ai acestei societăți, respectiv SC T. E. R. SRL si SC D. & E. T. SRL cu ore de plecare de la capetele de traseu decalate in avans fata de transportatorii autorizați anterior. In acest sens se permite acestor operatori de transport sa beneficieze in mod nejustificat de cea mai mare parte a clientelei existente pentru traseele respective prin plecările la ore mai avantajoase.
Totodată, în favoarea transportatorului moldovean s-au stabilit zile de plecare preferențiale din C. pe traseul C.-O., respectiv: duminica, marțea si joia când fluxul de clientela este cel mai mare si nu conform legii zilnic, la paritate cu partenerul român.
În plus, potrivit dispozițiilor art.74 din O. MTC nr.1., la bordul fiecărui auto vehicul care executa transport internațional regulat de persoane trebuie sa existe in original autorizația de transport însoțită de graficul de circulație.
Din interpretarea acestui text de lege rezulta ca pentru fiecare autocar care executa transportul se emite câte o autorizație, acesta fiind si motivul pentru care cererea trebuie sa cuprindă conform modelului aprobat in anexa nr. 11 la norme numărul de autocare.
În baza cererii înregistrata sub nr.43/4682/(...) de către SC T. E.
SRL pe baza cărora s-au emis autorizațiile pe ruta C.-N. - C. s-au emis un nr. de 5 autorizații pentru 2 autocare, si un nr. de 4 autorizații pentru 2 autocare.
Motivul pentru care s-a procedat intr-o atare maniera a fost eludarea prevederilor acordului INTERBUS si efectuarea in baza autorizațiilor pentru transport regulat in trafic internațional a unor curse ocazionale.
Se mai arată că, pe traseul O. C. pentru autorizația nr. 0. nu exista autorizație moldoveneasca emisa la paritate pentru SC T. E. SRL operator inițial, ci doar pentru SC D.& E. T. SRL care este suboperator.
În ceea ce privește paguba iminentă, si aceasta cerința a textului de lege este îndeplinita in speța dedusă judecății.
In aprecierea existentei acestei pagube definita de lege ca fiind un prejudiciu material viitor si previzibil instanța de judecata poate aprecia liber, raportat la împrejurările de fapt ale spetei.
Apreciază că a dovedit prin actele depuse faptul ca in patrimoniul reclamantei, urmare a desfășurării activității de transport a pârâților la ore preferențiale, pe baza actelor administrative a căror suspendare a solicitat-o s-a produs un prejudiciu material. Acesta nu este doar previzibil ci este deja o certitudine care se reflecta in cifra de afaceri a societății si in veniturile diminuate pe care le-a realizat de când datează aceasta situație, pierdere cuantificata in medie la 10.000 lei pe fiecare luna.
Este evident ca in condițiile in care pârâții pleacă din autogara cu o ora înaintea petentei din C.-N. pe traseul C. - C. si cu o oră înaintea acesteia din C. pe traseul C. - O., aceștia preiau majoritatea pasagerilor care doresc efectuarea acestor trasee.
Prin întâmpinările depuse la dosar, pârâții s-au opus admiterii cererii, relevând, pe de o parte, că pretinsele motive de nelegalitate invocate nu sunt de natură să se integreze în sintagma „caz bine justificat";, iar pe de altă parte, că autorizațiile atacate au fost emise în condiții de legalitate.
Totodată, au fost invocate excepțiile inadmisibilității/prematurității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, excepția inadmisibilității precizării acțiunii după prima zi de înfățișare, excepția autorității de lucru judecat, excepția lipsei de interes, excepția lipsei de obiect și a lipsei de interes și excepția tardivității precizării de acțiune.
La termenul de judecată din data de (...), instanța a luat act de faptul că s-a renunțat la susținerea excepției lipsei de interes, a făcut aplicarea dispozițiilor art.137 alin.2 din C.pr. Civila în ceea ce privește exceptia inadmisibilității precizării de acțiune după prima zi de înfățișare, a inadmisibilitatii/prematurității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile și a inadmisibilității invocării unor noi motive de nelegalitate prin precizarea și completarea de acțiune, apreciind ca in privința lor este nevoie de o analiză completă a actelor dosarului și a modului cum au înțeles sa se raporteze părțile, inclusiv la solicitările instanței.
Totodată, au fost respinse excepțiile inadmisibilității cererii, invocată de către parata SC T. E. R. SRL B., pe considerentul inexistentei unei cereri de anulare, întemeiate pe art. 1, 2 și 8 din Legea nr.554/2004 și a autorității de lucru judecat, neexistând identitate de obiect, prin raportare la autorizațiile care au fost analizate în dosarul nr. (...) al Curții de A. C.
A fost admisă excepția lipsei de obiect fata de autorizațiile care au fost anulate pe parcursul soluționării cauzei, respectiv cele cu nr. 0.-0. și, drept urmare, va fi respinsă această solicitare.
Fiind astfel sesizată, Curtea reține următoarele:
Prin plângerea prealabila înregistrata la M. T. si I., in data de (...), reclamanta SC M. SRL a solicitat revocarea/anularea autorizațiilor emise in beneficiul transportatorilor pârâți I. S. TUR S., SC T. E. R. SRL B. și SC D. & E. T. SRL B., pe traseele C.-N. - C. si O. - C. La data formulării plângerii prealabile, a indicat nr. autorizațiilor 0. si 0., despre al căror număr avea cunoștință la data respectivă, însă a menționat in mod expres in cuprinsul plângerii faptul că solicită revocarea/anularea tuturor autorizațiilor emise in favoarea transportatorilor I.I S. TUR, SC T. EUROPA BUS SRL si D. & E. T. SRL pe traseele C.-N. - C. si O. - C. valabile la data înregistrării plângerii.
Ulterior, a sesizat instanța de judecată cu prezenta cerere, solicitând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, a se dispune suspendarea executării lor, până la pronunțarea unei soluții în cererea de anulare.
După cum rezultă din analiza probațiunii administrate, la data formulării plângerii prealabile, autorizațiile valabile emise în beneficiul pârâților erau cele cu nr. 0. - 0., pe traseul O. - C. si nr. 0. - 0., pe traseul C.
- N. - C., fiind deci îndeplinita procedura prealabila in ceea ce privește aceste autorizații, raportat la modul în care a fost formulată cererea întemeiată pe prev. art. 7 din Legea nr. 554/2004.
La data de 06 octombrie 2010, pe parcursul soluționării prezentei cauze, M. T. si I. a procedat la anularea autorizațiilor cu nr.0. - 0. si a emis in locul acestora noi autorizații, sub nr.0. - 0..
Prin plângerea prealabila înregistrata la M. T. si I. la data de (...), reclamanta a solicitat in mod expres revocarea autorizațiilor emise sub nr.
0. - 0. pe traseul C.-N. - C., precizându-și ulterior acțiunea, în sensul în care a solicitat să se dispună și suspendarea executării acestor autorizații.
În acest context, emitentul actului și pârâții de rândul II și IV au invocat excepțiile inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, în ceea ce privește autorizațiile nr. 0. și 0., a tardivității completării și precizării acțiunii după prima zi de înfățișare, a inadmisibilității/prematurității petitului 2 din completarea de acțiune depusă de reclamantă la (...) (f. 224, vol. I) și excepția inadmisibilității motivelor de nelegalitate invocate prin aceeași precizare și completare de acțiune.
Toate aceste excepții urmează a fi respinse de către instanță, cu luarea în considerare a faptului că, raportat la specificul cauzei, reclamantei nu i se poate imputa vreo faptă culpabilă, care să fie sancționată prin admiterea acestor incidente procedurale.
Astfel, prin plângerea prealabilă și prin acțiunea inițială, s-a solicitat revocarea/suspendarea executării tuturor autorizațiilor valabile la acel moment, o parte din acestea au fost emise pe parcursul soluționării cauzei, iar emitentul actelor a manifestat o „rezistență"; deosebită, chiar și la solicitările repetate ale instanței vizând comunicarea autorizațiilor și a documentațiilor aferente, ceea ce a și dus la aplicarea prev. art. 13 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 și la acordarea în cauză a nu mai puțin de șase termene de judecată.
Așa fiind, nu se poate susține cu temei că reclamanta ar fi avut posibilitatea de a consulta autorizațiile și documentația, la sediul emitentului acestora, pentru a se informa pe deplin și a fi în măsură să releve, atât prin plângerea prealabilă, cât și prin acțiunea inițială, toate motivele de nelegalitate, o astfel de afirmație fiind contrazisă prin atitudinea ministerului, care nu a comunicat datele solicitate, în timp util, nici măcar la solicitarea instanței.
Mai mult, nu trebuie ignorată nici împrejurarea că nu există nici un răspuns la plângerile prealabile formulate, întreg contextul cauzei fiind de natură să ateste că, în acest caz specific, orice încercare de soluționare a litigiului, fără implicarea instanței, era sortită eșecului.
În plus, în privința tardivității/inadmisibilității precizării de acțiune, se reține și că această precizare a fost formulata pentru primul termen de judecată următor celui la care s-a luat la cunoștința de împrejurarea anularii autorizațiilor inițial emise pe ruta C.-N. - C., si de faptul ca s-au emis noi autorizații in locul celor anulate. De altfel, sancțiunea procedurală ce poate interveni in cazul admiterii unei atare excepții nu este respingerea cererii, ci disjungerea ei și judecarea separată, instanța apreciind că o asemenea măsură nu era în acord cu necesitatea soluționării cauzei în mod unitar și într-un termen rezonabil.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea reține că sediul materiei în ceea ce privește autorizarea transportului rutier internațional de pasageri regulat îl constituie atât Normele privind organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora (Anexa la O. M. nr.
1.) cât și A.ul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova în domeniul transporturilor rutiere din 28 octombrie 1992, aprobat prin H. nr.
71/(...).
Astfel, conform art. 69 alin. 1 și 2 din Norme, "autorizația de transport internațional se acordă de către autoritățile statului pe al cărui teritoriu sunt îmbarcați și debarcați călătorii.
D.ziile asupra autorizării operatorilor de transport rutier români vor fi luate de autoritățile competente ale statelor de autorizare în termenele stipulate în acordurile și convențiile încheiate între R. și celelalte state".
Prin Protocolul adițional la A., se stipulează la art. 1.1. că "cererile de autorizare pentru liniile regulate, inclusiv cele de tranzit, trebuie să fie adresate autorității competente a statului în care este înmatriculat vehiculul".
Conform art. 3 punctul 2 din A., pentru înființarea unei linii regulate de ., fiecare autoritate competentă aprobă sectorul de linie de pe propriul său teritoriu, apoi transmite în scris cererea de aprobare către cealaltă autoritate competentă însoțită de documentația privind transportatorul și ruta.
Reclamanta a învederat că aceste texte trebuie interpretate în sensul în care fiecare transportator trebuie să dețină câte o autorizație emisă de statul unde își are înmatriculat vehiculul și o autorizație emisă pe baza acesteia de către celălalt stat în care efectuează transport.
Pârâții au relevat, pe de altă parte, că modelul de cerere care trebuie adresată ministerului român și care constituie anexa nr. 11 la norme, cuprinde la punctul 1 doar numele operatorului coordonator în cazul unei asocieri, iar la punctul 3, numele operatorilor asociați sau subcontractanți, mențiunea fiind justificată cu contractul de colaborare dintre aceștia. Concluzionează în sensul în care, pentru eliberarea autorizațiilor românești, cererea trebuie să fie semnată doar de către operatorul român coordonator, contrar celor afirmate de către reclamantă.
S-a mai arătat de către pârâți că, conform contractului pool pentru traseul O.-C., atât S. T. E. S. cât și S. D. & E. T. S. sunt operatori, fapt permis în mod expres de prevederile art. 66 alin 2 din norme.
În cauză, pentru ruta C.-C., prin adresa nr. (...)/(...) (f. 42, vol II) autoritatea administrativă moldovenească a aprobat cererea I. Ș. Tur de modificare a punctului de trecere a frontierei și a solicitat autorității române să elibereze transportatorului moldovean autorizațiile românești pentru deservirea acestei rute. Totodată a asigurat că odată cu primirea autorizațiilor românești vor fi eliberate autorizațiile moldovenești pentru transportatorii S. D. & E. T. S. și S. T. E. R. S.
Drept răspuns la această solicitare, la data de (...), M. T. și I. din R. a eliberat adresa nr. 43/3341, prin care transmite autorității moldovene cele patru autorizații românești emise în beneficiul II. Ș. Tur (0.-0.).
De asemenea pentru ruta O.-C., M. T. și I. Drumurilor al Republicii
Moldova a emis în beneficiul S. D. & E. T. S. și S. T. E. R. S., autorizațiile pentru această rută, la (...). La (...) a comunicat acest aspect M. T. și I. din R. prin adresa nr. 0.-787 (f.19, vol. II). M. T. și I. din R. a emis la (...), autorizațiile 722-724 pentru I. Ș. Tur și a solicitat autorităților din Republica Moldova schimbarea autorizațiilor moldovene, la paritate, pentru asociații români S. D. & E. T. S. și S. T. E. R. S. (adresa nr. 43/1675/(...), f. 18, vol. II).
Cu alte cuvinte, raportat la actele existente la dosarul cauzei, aparențele sunt în sensul în care sunt reale susținerile pârâților cum că s-arespectat procedura, în acest cadrul procesual nefiind admisibilă antamarea unor aspecte care ar prejudicia fondul.
De altfel, în cadrul recursului declarat împotriva sentinței pronunțate în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., reclamanta dă aceeași interpretare acestor norme legale cu cea susținută în prezenta cauză de către pârâți, acesta fiind un argument în plus în sensul în care este vorba despre o chestiune ce va putea fi analizată numai în cadrul acțiunii în anulare (f. 73, vol. II).
În plus, se mai relevă de către pârâți că, contractele încheiate cu între operatorii de transport români și operatorul moldovean se află la dosarul cauzei, astfel că invocarea prevederilor art. 68 lit. f este neîntemeiată
(f. 34 și urm., vol. II).
În ceea ce privește pretinsele adrese de reziliere false emise în anii
2007, respectiv 2008, de către S. C. T. S., se susține cu temei că simpla afirmație sau declarație din partea semnatarului, conform căreia acestea ar fi false nu are valoarea juridică invocată de către reclamantă și că actul la care se face referire nu a făcut parte din documentația care a stat la baza emiterii autorizațiilor a căror suspendare se solicită.
În privința incidenței prevederilor art. 70 lit. c și e din Norme, privind neîndeplinirea condițiilor de autorizare și o pretinsă urmărire a celor mai profitabile servicii existente pe traseul în cauză, Curtea constată, din nou că sunt relevate aspecte a căror analiză nu se poate realiza în prezentul cadrul procesual, fiind nevoie de administrarea unor probe care nu sunt compatibile cu această procedură și, drept urmare, nefiind vorba despre motive de nelegalitate evidente.
Aceeași este situația și în privința motivului referitor la numărul de autorizații eliberate, raportat la numărul de autocare, articolul 74 din norme neprecizând în cuprinsul său și nelăsând să se înțeleagă că se vor emite doar atâtea autorizații de transport câte autocare vor fi necesare pentru efectuarea curselor pe traseul solicitat. De altfel, emitentul actelor a relevat că este o practică constată eliberarea mai multor autorizații, pentru cazuri fortuite.
Procedura suspendării vremelnice a executării unui act administrativ atacat în condițiile art.7 din Legea nr.554/2004, până la pronunțarea instanței de fond, a fost instituită prin prevederile art.14 din lege pentru a se conserva, în situații de maximă urgență și gravitate, drepturi care ar fi iremediabil lezate.
Din caracterul de maximă excepție al acestei măsuri derivă și exigența extremă cu care se impune a fi analizată întrunirea cumulativă a celor două condiții impuse de disp. art. 14, alături de condiția elementară a inițierii căii administrative de atac, astfel încât până la pronunțarea instanței sesizate în condițiile art.8, dreptul să fie conservat.
Raportat la prevederile legale susmenționate, nici măcar instanța sesizată cu o acțiune judiciară formulată în condițiile art.8 nu va putea, soluționând cererea de suspendare formulată în condițiile art.15, să antameze fondul cauzei, trebuind a se rezuma la elemente de aparență a dreptului și urgenței.
Cu atât mai mult, soluționarea unei cereri de suspendare formulată în condițiile art.14 presupune ca judecata să se rezume la elemente de aparență, chiar de vădită aparență, atât în ce privește legitimitatea dreptului, cât și urgența luării măsurii, din perspectiva unui caz bine justificat și a iminenței producerii unei pagube cu consecințe ireversibile.
Din acest considerent, intervenția instanței în condițiile art.14 din lege trebuie să fie cu titlu de maximă excepție și să nu înfrângă nejustificat prezumția de legalitate consacrată în materia actelor administrative.
În cazul de față, aparența de legalitate a autorizațiilor a fost susținută în mod pertinent, conform celor mai sus expuse, de către pârâți.
În raport de aceste indicii, reclamanta s-a rezumat la a aduce în fața instanței argumente care, fie necesită o interpretare a normelor legale incidente, în ansamblul lor, în contextul în care procedura de eliberare a autorizațiilor nu este descrisă, în mod clar și evident, ca fiind cea de care se prevalează reclamanta, fie administrarea unui probatoriu complex, incompatibil cu această procedură.
În aceste condiții, chiar dacă prin probe judiciare s-ar dovedi încălcarea unor prevederi ale normelor și/sau ale acordului bilateral, în această etapă judiciară nu au fost reliefate elemente de vădită nelegalitate a actelor atacate, care să întrunească condițiile cazului bine justificat în accepțiunea Legii nr.554/2004.
În ce privește cea de-a doua condiție, a prevenirii unei pagube iminente, reclamanta nu a convins instanța prin susținerile sale că eliberarea acestor autorizații reprezintă singura cauză a unor prejudicii materiale concrete și care n-ar putea fi, eventual, recuperate ulterior, ca urmare a admiterii pe fond a acțiunii sale.
Pe cale de consecință, pentru toate aceste considerente, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prezumate de prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, instanța va respinge cererea reclamantei.
În baza prev. art. 274 alin. 1 C.pr.civ., va fi obligată reclamanta să plătească pârâtului M. T. și I. cheltuieli de judecată în sumă de 205,1 lei, reprezentând cheltuieli de deplasare (f. 136-139, vol. II).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
:
Respinge excepțiile inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, în ceea ce privește autorizațiile nr. 0. și 0., a tardivității completării și precizării acțiunii după prima zi de înfățișare, a inadmisibilității/prematurității petitului 2 din completarea de acțiune depusă de reclamantă la (...) și excepția inadmisibilității motivelor de nelegalitate invocate prin aceeași precizare și completare de acțiune.
Respinge acțiunea formulată de către reclamanta S. M. S. C.-N. în contradictoriu cu pârâții M. T. și I. - D. T. R., I. S. TUR S., SC T. E. R. SRL B. și SC D. & E. T. SRL B., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Obligă reclamanta să plătească pârâtului M. T. și I. cheltuieli de judecată în sumă de 205,1 lei, reprezentând cheltuieli de deplasare.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 4 februarie 2011.
JUDECĂTOR GREFIER M. B. A. B.
Red.MB/dact.LC
6 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 5499/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 275/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
