Decizia civilă nr. 10652/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 10652/2013
Ședința publică din data de 06 noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR D. M. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamantul B. S. R. I.
I. împotriva sentinței civile nr. 5619 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâta A. DE P. PENTRU D. R. SI P., având ca obiect - anulare act administrativ decizie APIA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul- reclamant prin avocat Bujiță Aurel, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila
12 din dosar și intimata-pârâtă prin consilier juridic C. H., în baza delegației de reprezentare, aflată la dosar, fila 32.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 5619 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, modificarea hotărârii pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței pe care o depune la dosar.
Prin întâmpinare se face referire la aspecte care nu au legătură cu prezenta cauză, invocându-se că persoana fizică B. S. R. a accesat trei contracte de finanțare, deși în realitate sunt două programe de finanțare pe Măsura 112 și Măsura 121.
Față de susținerile că recursul este nul, întrucât nu se invocă motive de fapt și de drept ci doar se reiau aspectele cuprinse în contestație, se relevă că de la pagina 3 s-au detaliat motivele de recurs, fiind indicat ca temei de drept dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. pr.civ. De asemenea s-a indicat și împrejurarea că hotărârea, nefiind susceptibilă de a fi atacată cu apel, sunt incidente și dispozițiile art. 3041C. pr.civ.
În privința recursului apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admitere a acestuia cât și a acțiunii introductive. În ce privește aspectul reținut că s-au făcut achiziții cu nerespectarea procedurii și a prevederilor contractuale, susține că din documentația existentă la dosar nu rezultă că s-ar fi efectuat vreo achiziție publice, și mai mult pentru Măsura 112 nu se prevede posibilitatea efectuării de achiziții publice.
S-a reținut și de către instanța de fond că există acte care dovedesc că oferta depusă sau contractul a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale,
că reclamanta ar fi beneficiat de un anumit punctaj și mai ales faptul că întreprinderea este înscrisă în cadrul unei cooperative agricole. Față de cele reținute se impun a fi lămurite două aspecte. În primul rând, prin Raportul de control al Direcției de Control Antifraudă nr. 13987/_ se menționează expres că oferta și documentația depusă de reclamant realiza punctajul și chiar fără să i se acorde cele 20 de puncte aferente criteriului S4, având în vedere că ultimul proiect din Raportul de selecție aferent sesiunii de depunere a avut alocate 0 puncte și indiferent dacă era sau nu membra unei cooperative agricole tot putea încheia contractul. În cuprinsul aceluiași raport, la alin.6 pct. 2 se face referire că întreaga documentația a fost verificată de personalul de specialitate din cadrul APDRP, iar contractul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale.
De asemenea s-a reținut că se impune rezilierea contractului, ori această instituție este diferită de instituția nulității contractului. Rezilierea contractului intervine doar în situația în care nu s-au respectat dispozițiile pe parcursul derulării acestuia, în timp ce nulitatea intervine ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale prevăzute la momentul încheierii contractului. Și sub aspectul efectelor cele două instituții sunt diferite, în sensul că rezilierea produce efecte doar pentru viitor în timp ce nulitatea afectează întregul act, de la momentul încheierii sale. Dacă întra-adevăr se impunea rezilierea contractului, trebuia să existe o culpă a reclamantului în executarea acestuia, iar efectele trebuiau să se producă pentru viitor.
Susține reprezentantul recurentei că se face confuzie între elementele care prezintă importanță în prezenta cauză, respectivă că întreprinderea individuală nu figura în anul 2009 ca membră a cooperativei, aspect necontestat, având în vedere că întreprinderea a fost înființată abia în decembrie 2009. Abia în anul 2010 întreprinderea individuală apare ca membră a cooperativei.
Cât privește susținerile cu privire la existența neregulilor ca urmare a încheierii succesive a contractului de comodat și a contractului de vânzare- cumpărare, nici o dispoziție legală nu împiedică posibilitatea de a încheia mai întâi un contract de comodat, apoi unul de închiriere și ulterior un contract de vânzare-cumpărare. O neregulă ar fi existat dacă cele trei contracte s-ar fi suprapus ca dată a încheierii lor.
O altă neregulă reținută, că certificatul de atestare fiscală nr. 4609/_ este identic cu certificatul de atestare fiscală nr. 4609/_, eliberat tot de Primăria Comunei Mintiu Gherlii, față de care apreciază că se impune a se lămuri faptul că potrivit ghidului solicitantului și fișei de verificare a conformității, certificatul de atestare fiscală nu reprezenta un document cerut în dosarul cererii de finanțare. Ca atare certificatul de atestare fiscală nu prezintă relevanță sub aspectul calificării contractului ca fiind sau nu legal ori a încălcării legislației în materie de fonduri europene. Pe de altă parte, o persoană fizică sau juridică nu răspunde pentru conținutul unor adrese emise de autoritățile publice locale.
Față de aceste argumente, apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre având în vedere considerente străine de natura pricinii, făcând referire la anumite rapoarte de control, cum ar fi Raportul de control nr. 21339/_ care se referă la contracte încheiate de o altă societate, care nu are legătură cu contractul de finanțare discutat în speță.
Deși prin nota de constatare se reține și încălcarea dispozițiilor Legii nr. 31/1990, susține reprezentantul recurentei-reclamante că întreprinderile individuale au o altă reglementare, nefiind supuse dispozițiilor Legii nr. 31/1990, acest act normativ referindu-se la societățile comerciale. Ori nimic nu poate fi disociat de ideea de neregulă și de ideea de proporționalitate, reglementate de art.
2 și art. 17 din OUG 66/2011 și art. 18 din Regulamentul CE 65/2011. Prin urmare instanța de fond nu a sesizat că trebuie respectate aceste dispoziții.
Față de toate aceste considerente solicită admiterea recursului și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform facturii pe care o depune la dosar.
Reprezentantul intimatei-pârâte solicită respingerea recursului ca nefondat și hotărârii pronunțată de Tribunalul Cluj ca fiind legală și temeinică.
Se relevă că în urma unei sesizări de la un alt beneficiar, au fost efectuate controale în urma cărora s-au constata mai multe nereguli, fiind afectate mai multe proiecte, iar proiectul reclamantei, pe măsura 121 a fost reverificat. De altfel Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat în privința celorlalte dosare din acest grup, hotărârile fiind puse la dosarul de fond, cu titlu de practică judiciară.
Față de susținerile că proiectul a fost verificat de către personalul de specialitate din cadrul APDRP, deși afirmația este corectă, dorește a preciza că acesta a fost verificat în faza eligibilității, în baza documentației depusă de beneficiar și care ulterior, în urma tuturor demersurilor efectuate cu ocazia verificărilor, s-a constatat a fi neconformă.
Deși se susține că pentru Măsura 121 nu era necesar punctajul, afirmația este nereală, întrucât punctajul este necesar pentru orice măsură, având în vedere că în limita alocărilor intră criteriile de selecție care exclud de la finanțare alți beneficiari care ar fi depus documentația corectă.
Mai arată apărătorul intimatei că susține celelalte apărări detaliate în cuprinsul întâmpinării și nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 5. 619 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr._ s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. S. R. Î. I., în contradictoriu cu pârâta A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., având ca obiect principal anularea Deciziei nr. 28197/_ de soluționare a contestației și a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 22875/_ . S-a luat act că pârâta nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că între reclamantul B. S. R. Î. I. în calitate de beneficiar și pârâta A. de P. pentru D. R. și P. în calitate de autoritate contractantă s-a încheiat la data de_ contractul de finanțare nr. C 1. având ca obiect acordarea finanțării proiectului "Instalarea tânărului fermier B. S. R. Î.
I. în ferma vegetală din Comuna Mintiu Gherlii, jud.Cluj";. Părțile au încheiat ulterior două acte adiționale nr. 1/_ și nr. 2/_, iar bugetul total al proiectului a fost de maxim 102.288 lei, din care prima tranșă de maxim
61.373 lei și a doua tranșă de maxim 40.915 lei.
În urma verificărilor realizate în temeiul raportului de control nr. 21339/_ și a Notei nr. 24515/_ emisă de Direcția Control Antifraudă, pârâta a emis procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.22875/_, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului un debit în valoare de 61.372,80 lei, compus din suma de 49.098,24 lei debit aferent bugetului U.E. și suma de 12.274,56 lei debit aferent bugetului de stat.
În acest sens, echipa de control a constatat că cererea de finanțare nu putea fi depusă, respectiv proiectul nu putea fi implementat în baza
documentelor ilegal emise de Primăria Mintiu Gherlii, acestea fiind documente obligatorii ce trebuie să însoțească cererea de finanțare. Mai mult decât atât, proiectul nu putea fi implementat atâta vreme cât reclamantul a implementat pe același teren un proiect pe măsura 121, pentru care a depus cerere de finanțare în decembrie 2009. Prin acestea au fost încălcate prevederile art. 11 alin.3, art. 14 alin. 1 și art. 16 alin. 1, 3 din contractul de finanțare.
Cu respectarea dispozițiilor art. 205 și urm. din Codul de procedură fiscală, reclamantul a formulat contestație împotriva procesului-verbal menționat, respinsă prin Decizia nr. 28197/_ a Agenției de P. pentru D. R. și
P., prin care s-a menținut ca valabil și legal emis procesul verbal de constatare, iar acum reclamantul contestă în contenciosul administrativ ambele acte administrative fiscale emise.
Pentru a întocmi procesul verbal în discuție, pârâta a constatat că în adeverința nr.51/_ emisă de Cooperativa Agricolă "Inima Verde"; este menționat că B. S. R. Î. I. este membru al cooperativei din data de_ și figurează în evidențe cu suprafața de 4,95 ha teren agricol, fiind cu plata taxelor la zi.
Cu toate acestea, în dosarul cererii de finanțare nr. F121010961300038/_ privind proiectul "Construirea unei anexe pentru exploatație agricolă și înființarea unei sere pentru producția și prelucrarea legumelor"; reclamantul a depus adeverința nr.21/_ emisă de aceeași Cooperativa Agricolă "Inima Verde";, în care se menționează că dl. B. S. este membru al cooperativei și figurează în evidențe cu suprafața de 6.400 mp teren arabil.
Cu ocazia verificărilor, s-a constatat că această Cooperativă Agricolă "Inima Verde"; are sediul la adresa responsabilului legal al proiectului, iar administratorul și membrul fondator al cooperativei este B. I., tată lui B.
S. R. .
Pe de altă parte, certificatul de atestare fiscală nr. 4609/_ este identic cu certificatul de atestare fiscală nr. 4609/_, eliberat tot de Primăria Comunei Mintiu Gherlii sub același număr, fiind modificat doar anul eliberării prin tăiere.
Or, în certificatul din data de_ existent în dosarul cererii de finanțare F121010961300038/_ aferent proiectului "Construirea unei anexe pentru exploatație agricolă și înființarea unei sere pentru producția și prelucrarea legumelor"; este precizat ca B. S. R. figurează în evidențele primăriei Mintiu Gherlii cu 6.800 mp teren arabil. Această susținere contrazice Declarația pe proprie răspundere a solicitantului privind exploatația agricolă din data de_
, prin care reclamantul a declarat ca această exploatație nu are în componență (proprietate/folosință) alte terenuri, animale, păsări, familii de albine etc., în
afara celor declarate în Cererea de finanțare, planul de afaceri și documentele justificative anexate.
Organul de control a mai reținut că în cadrul cererii de finanțare depusă de reclamant nu se regăsește niciun document din care sa reiasă că familia dlui.B.
S. deține o fermă în care beneficiarul putea să-și desfășoare activitatea începând cu data de_, iar în timpul controlului B. I. a dat o declarație la data de_ în care a menționat ca B. S. R. a lucrat în cadru! exploatatiei agricole în perioada iunie 2004-martie 2009, ulterior aceasta fiind vândută chiar lui, conform contractului de vânzare-cumpărare din data de _
, neautentificat.
Conform tabelului centralizator cuprinzând sumarul contractelor de arenda emis de
Primăria Comunei Mintiu-Gherlii, înregistrat sub nr. 1121/_, B. S.
R. lucrează în arendă terenul în suprafață de 0,64 ha în baza contractului de arendare încheiat la data de_ cu dl. B. I. .
Pe de altă parte, prin contractului de comodat nr. 2536/_, încheiat între B. Ildo C. și reclamant, aceeași suprafață de teren a fost transmisă în folosința pentru 10 ani către B. S. R. .
Din analiza documentelor depuse de beneficiar pentru ambele proiecte reiese că același teren a fost dat în comodat la data_, a fost dat în arendă la data de_ și a fost vândut la data de_, către aceeași persoană B. S.
R. .
În vederea clarificării aspectelor mai sus prezentate, legate de emiterea de către Primăria comunei Mintiu Gherlii atât a celor două certificate de atestare fiscală nr.4609/_ și nr. 4609/_ cât și a copiilor din Registrul agricol conforme cu originalul, pentru 2009 si 2010, prin adresa nr. 2582/_ echipa de control a solicitat sprijinul Instituției Prefectului județului Cluj, iar din răspunsul la aceste solicitări dat prin adresa nr. 2636/_ reiese că din copia xerox certificată pentru conformitate cu originalul a registrului de intrări-ieșiri documente a Primăriei Comunei Mintiu Gherlii pe anul 2009 rezulta ca este un număr de înregistrare 4609 din_, care provine de la B. S., conținutul pe scurt al documentului fiind certificat de atestare fiscala. În schimb, din copia xerox certificata pentru conformitate cu originalul a registrului de intrări-ieșiri documente a Primăriei Comunei Mintiu Gherlii pe anul 2010 rezulta ca intre numărul 4604 si 4610, respectiv în perioada 20.12-_ nu este intrat sau ieșit niciun document.
De asemenea, din verificările efectuate de Instituția Prefectului jud. Cluj rezultă că la data de_ nu ar fi putut să existe un certificat de atestare fiscala emis pentru B. S. R. întreprindere individuala, C.I.F.- RO 26362586, deoarece această persoana juridica exista începând cu data de_, iar la data de_ nu putea sa existe un certificat de atestare fiscala emis de autoritatea locala cu nr. de ieșire 4609 pentru reclamant deoarece nr.4609 este aferent perioadei decembrie 2010 și cu acest număr nu a intrat sau ieșit niciun document în/din cadrul autorității locale.
Referitor la copiile din Registrul agricol 2009, 2010, pentru B. S. R. întreprindere individuala, C.I.F.-RO 26362586, autoritatea locala nu a putut prezenta o poziție deschisa în Registrul Agricol, în anii 2009 sau 2010.
Prin cererea introductivă, reclamantul susține că este irelevant faptul că în Cooperativa Agricolă Inima Verde apare ca fondator și administrator B. I., tatăl lui B. S. R., deoarece nu există vreo dispoziție legală care să interzică asocierea lor în cadrul cooperativei.
Tribunalul a constatat că organele de control nici nu au susținut acest lucru, ci l-au interpretat în contextul general al stării de fapt analizate și al documentelor depuse de reclamant, iar aspectul subiectiv dat de legătura de rudenie dintre cei doi poate genera o explicație plauzibilă a concluziei de furnizare de date nereale.
De altfel, reclamantul nu a explicat de ce două adeverințe emise de Cooperativa Agricolă "Inima Verde"; indică suprafețe semnificativ diferite de teren agricol deținute de reclamant și nu a clarificat nici data la care a devenit membru al cooperativei, întrucât prin adeverința nr. 51/_ se indică faptul că beneficiarul este membru al cooperativei din data de_, în condițiile în care la proiectul pe măsura 121 cooperativa a emis o adeverința pentru beneficiar încă din data de_ .
Apoi, reclamantul subliniază că B. S. R. Î. I. are sediul în G., str. T. V. nr. 19, jud. Cluj, iar nu în Mintiu Gherlii și de aceea
eliberarea unui certificat fiscal de către comuna Mintiu Gherlii sau de orice altă autoritate a administrației publice locale, alta decât cea pe raza căreia își are sediul, nu poate determina vreo consecință în sarcina sa.
În mod evident, acest argument nu are nicio susținere logică, atâta vreme cât reclamantul însuși a depus și utilizat în sprijinul cererilor sale de finanțare documente (care păreau) emise de comuna menționată, dar care s-a dovedit ulterior că nu erau înregistrate ca atare la instituția emitentă. Responsabilitatea reclamantului constă tocmai în utilizarea acestor înscrisuri, iar nu în emiterea
lor, după cum susține că s-ar fi întâmplat.
De asemenea, nu se aduce niciun argument cu privire la contradicția dintre certificatul de atestare fiscala nr. 4609/_ și declarația pe propria răspundere a solicitantului privind exploatația agricolă din_ .
Tribunalul a mai reținut că reclamantul trebuia sa respecte cerința conform căreia trebuia să fie membru al unei familii de fermier și să lucreze mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. Având în vedere că la cererea de finanțare beneficiarul a anexat Declarația pe proprie răspundere din_ prin care declara ca s-a instalat ca șef de exploatație din data de_, urmează că este deosebit de relevant că nu există nici un document care să ateste că familia lui B. S. R. deține o fermă în care acesta putea să își desfășoare activitatea începând cu data de_ .
De asemenea, din verificările pârâtei a rezultat că autoritatea locală nu a putut identifica o poziție deschisa în Registrul Agricol pentru B. S. R. Î.
I., în anii 2009 sau 2010, astfel că datele prezentate odată cu planul de afaceri nu sunt susținute de documente oficiale. În plus, copia registrului agricol prezentată cu ocazia controlului era diferită de cea depusă la APDRP. Chiar dacă la data depunerii cererii pe teren nu erau construite serele și anexele, proiectul deja aprobat spre finanțare prevedea executarea construcțiilor agricole, astfel că reclamantul trebuia să le menționeze.
Neregula este definită de art. 2 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Aspectele expuse se încadrează, evident, în noțiunea de neregulă. Or, aceste nereguli privesc elemente de natură a genera respingerea cererii de
finanțare și denotă intenția beneficiarului, motiv pentru care devin aplicabile dispozițiile art. 11 alin. 3 din Anexa I la contractul de finanțare.
Reclamantul mai invocă nerespectarea principiului proporționalității la întocmirea procesului verbal de constatare și la emiterea deciziei de soluționare a contestației.
În condițiile în care au fost acordate anumite sume reclamantului pentru implementarea proiectului "Instalarea tânărului fermier B. S. R. Î.
I. în ferma vegetală din Comuna Mintiu Gherlii, jud.Cluj";, fără ca acesta să întrunească cerințele legale de validare a proiectului, urmează că nu se poate
pretinde a se face aplicarea principiului proporționalității prin raportare la lucrările executate, contribuția financiară a beneficiarului și lipsa de gravitate a neregulilor, după cum pretinde reclamantul. Nu vorbim despre nereguli intervenite în cursul derulării proiectului, ci chiar de elemente de natură a genera neacordarea finanțării, iar măsura dispusă, de recuperare integrală a fondurilor acordate, apare ca fiind adecvată, necesară și corespunzătoare pentru restabilirea legalității.
Reclamantul mai invocă efectele pentru viitor ale rezilierii contractelor, motiv pentru care plățile efectuate anterior rezilierii prezentului contract de finanțare nu ar putea fi afectate.
Întrucât controlul s-a efectuat în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, iar acesta reglementează prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, nu ne aflăm în prezența răspunderii contractuale clasice, de care se prevalează reclamantul atunci când susține că rezilierea contractului de finanțare presupune doar desființarea acestuia pentru viitor, prestațiile deja executate (adică finanțarea) rămânând definitiv executate.
În același sens sunt și stipulațiile contractuale, art. 11 alin. 3 din Anexa I la contractul de finanțare menționând expres restituirea completă a sumelor deja plătite.
Pentru toate acestea, în temeiul art. 218 din Codul de procedură fiscală raportat la art. 18 din Legea nr. 554/2004, s-a respins ca nefondată prezenta cerere.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul B. S. R. - Î. I. a formulat recurs
prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii și, în consecință, anularea deciziei nr. 28197/_ emisă de pârâtă, admiterea contestației și anularea procesului- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 22875/_ privind proiectul C112021061300057/_, precum și a actelor care au stat baza întocmirii acestui proces verbal pentru întreaga sumă de 61.372,80 lei, compusă din 49098,24 lei debit aferent bugetului U.E. și 12274,56 lei debit aferent bugetului de stat. S-a mai solicitat anularea mențiunilor referitoare la valoarea cheltuielilor afectate de nereguli în sumă totală de 102.288 lei, din care contribuție din fonduri U.E. 81830 lei și contribuție publică națională suma de 20458 lei, din care bugetul de stat 20458 lei. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei să-și îndeplinească obligațiile care decurg din contractul de finanțare C112021061300057/_ și să efectueze plățile pentru care s-au depus cererile de plată precum și să se dispună orice măsuri pentru a asigura respectarea de către pârâtă a obligațiilor ce decurg din contractul susmenționat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 si 9, art. 3041cu referire și la art. 312 C.pr.civ., reclamantul a arătat că instanța de fond a reținut în mod nefondat ca a încheiat cu A.P.D.R.P. doua acte adiționale la contractul de finanțare nr. C112021061300057/_, respectiv actul adițional nr. 1/_ si actul adițional nr. 2/_, iar acest contract de finanțare nu a fost modificat prin niciun act adițional.
Apoi, susține recurentul, instanța de fond în mod neîntemeiat a reținut ca în urma verificărilor realizate în temeiul raportului de control nr. 21339/_ si a Notei nr. 24515/_ emisa de Direcția de Control Antifrauda, pârâta a emis procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. 22875/_ prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului un debit în valoare de 61.372,80 lei, deoarece în urma Raportului de control nr. 21339/_ si a Notei nr. 24515/_ s-a solicitat extinderea controlului la proiectele în care beneficiarii au încheiat contracte de execuție lucrări cu J&C Construct SRL sau proiectarea - consultarea a fost asigurata de SC HARD MANAGER COMPANY S.R.L, fiind întocmit în acest sens de către A.P.D.R.P. Raportul de control nr. 13987/_ .
Recurentul apreciază că în litigiul de fata nu se pune problema extinderii controlului la proiectele în care beneficiarii au încheiat contracte de execuție lucrări cu J& C Construct SRL, aceasta susținere a intimatei, reținuta de către instanța, fiind total nefondată si în dezacord cu realitatea faptica, întrucât pe acest proiect B. S. R. - întreprindere I. nu are încheiate contracte de lucrări.
Având în vedere constatările din Raportul de control al Direcției de Control Antifrauda, reclamantul apreciază că nu se află în prezenta unei nereguli în sensul prevăzut de OUG nr. 66/2011, masurile luate prin procesul verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanțelor bugetare fiind nelegale si disproporționate raportat la consecințele negative a efectelor acestora pentru beneficiar.
De asemenea, recurentul susține că în mod nelegal instanța de fond a reținut că în adeverința nr. 51/_ emisa de Cooperativa Agricola lnima verde" este menționat ca B. S. R. întreprindere individuala este membru al cooperativei din data de_ si figurează în evidente cu suprafața de 4,95 ha teren agricol, fiind cu plata taxelor la zi, iar în dosarul cererii de finanțare F121010961300038/_ privind proiectul "Construirea unei anexe pentru exploatație agricola si înființarea unei sere pentru producția si prelucrarea legumelor", reclamantul a depus adeverința nr. 21/_ emisa de aceeași Cooperativa Agricola "Inima verde", în care se menționează ca dl B. S. este membru al cooperativei si figurează în evidente cu suprafața de 6.400 mp teren arabil.
Subliniază reclamantul că la dosarul cererii de finanțare întocmit în luna mai 2010 nu exista nicio adeverința a cooperativei agricole din anul 2009. pe numele întreprinderii Individuale, întrucât la acea data aceasta nu era în ființa, iar adeverința nr. 21/_ se refera la suprafața de teren existenta la acea data în folosința lui B. S. R. - persoana fizica si nicidecum în folosința întreprinderii Individuale, ce a fost a fost înregistrata la ORC abia la data de _
. Prin urmare, nu există vreo neregula în legătura cu eliberarea celor doua adeverințe.
În privința reținerii instanței de fond că certificatul de atestare fiscala nr. 4609/_ este identic cu certificatul de atestare fiscala nr. 4609/_, eliberat tot de Primăria Comunei Mintiu Gherlii sub același număr, reclamantul arată că nu se aduce niciun argument cu privire la contradicția dintre certificatul de atestare fiscala nr. 4609/_ si declarația pe proprie răspundere a solicitantului privind exploatația agricola din_ .
În sprijinul susținerilor sale, reclamantul arată că atâta vreme cât Ghidul solicitantului nu impunea printre documentele obligatorii în dosarul cererii de finanțare, si certificatul de atestare fiscala, iar ulterior am fost sancționat de organele de control pentru lipsa acestui document din dosarul cererii de finanțare, subsemnatul în calitate de beneficiar final al unui sprijin financiar comunitar, nu era în măsura sa cunosc în mod neechivoc drepturile si obligațiile sale, principiul securității juridice opunându-se invocării acestor condiții de către organele de control împotriva subsemnatului
Nici aprecierile instanței de fond cu privire la faptul că din verificările pârâtei a rezultat ca autoritatea locala nu a putut identifica o poziție deschisa în Registrul Agricol pentru B. S. R. întreprindere I., în anii 2009 sau 2010 și astfel datele prezentate odată cu planul de afaceri nu sunt susținute de documente oficiale, nu sunt întemeiate întrucât prin adresa instituției Prefectului se precizează faptul ca întreprinderea I. B. S. nu este persoana juridica, si prin urmare nu exista persoana juridica B. S. R. întreprindere
inscrisa în registrul agricol, ci doar persoana fizica, anexele la aceasta adresa referitoare la copia din registrul agricol fiind identice cu cele depuse în cererea de finanțare.
Este irelevant faptul ca în cooperativa apare ca fondator si administrator B. loan, tatăl lui B. S. R. fiindcă nu exista vreo dispoziție legala care sa
interzică asocierea vreunei persoane în cadrul Cooperativei, dimpotrivă atât în Constituția României cat si în legislația speciala este reglementata posibilitatea
oricărei persoane sa se asocieze fără niciun fel de discriminări bazate pe legături de rudenie. În concluzie, în mod nejustificat s-a reținut în decizia de soluționare a contestației ca legăturile de rudenie nu intra în sfera termenului de discriminare, iar organul de soluționare a contestației a înțeles în mod eronat unele dintre argumentele pe care le-a invocat, respectiv faptul că dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 i-ar fi aplicabile.
De asemenea, nu poate fi primită nici susținerea instanței de fond în sensul ca B. S. R. nu a respectat cerința de a fi membru al unei familii de fermieri. Or, după cum lesne se poate observa din înscrisurile administrate la fond, reclamantul apreciază că a făcut dovada calității de membru al unei familii de fermier cu: certificatul de producător pentru anul agricol 2009-2010 pe numele B. loan. declarații APIA pentru B. loan pe anul 2010. adrese ale Primăriei din care rezulta ca B. loan deține ciupercarii în anul 2009. 2010).
La pct. 2 din motivarea recursului, recurentul arată că hotărârea pronunțata este lipsita de temei legal fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii, învederând faptul că susținerea instanței de fond ca în speța nu poate fi aplicat principiul proportionalitatii nu poate fi primită, împrejurare care dovedește nelegalitatea hotărârii.
În sprijinul susținerilor sale, recurentul a invocat dispozițiile art.2 lit. n din OUG 66/2011, art.18 alin. 2 din Regulamentul CE 65/2011, iar raportat la aspectele reținute în procesul-verbal, este evident că masurile dispuse prin acest act nu respecta principiul proportionalitatii reglementat prin art. 2 din O.U.G nr. 66/2011, deoarece în speță dispozițiile art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 trebuie coroborate cu dispozițiile cuprinse la punctul 2 al Anexei nr. 1 a O.U.G. nr. 66/2011.
De asemenea, susține reclamantul, instanța de fond a interpretat greșit noțiunea de neregulă, deoarece a demonstrat fără putință de tăgadă cu toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca proiectul a îndeplinit toate condițiile de eligibilitate.
Mai mult, desi organul de control a făcut referire la anumite pretinse nereguli nu a făcut dovada si nici nu poate face dovada ca așa-zisele nereguli ar fi determinat un prejudiciu pentru bugetul Uniunii Europene ori fondurile publice naționale. Condiția impusa de legiuitor este ca plata din aceste fonduri sa se facă în mod necuvenit, însa din procesul-verbal si din actele existente în dosar nu rezulta ca s-ar fi făcut vreo plata necuvenita, ci ca toate plățile sunt corect făcute, având la baza documente justificative si situații de lucrări.
În aceste condiții, reclamantul apreciază că situația reținuta în procesul- verbal, raportată la dispozițiile art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, nu justifică nici măsura suspendării plăților. Mai mult, nici în decizia de soluționare a contestației nu se arata, în concret, care sunt neregulile care au prejudiciat bugetul Uniunii Europene sau fondurile publice naționale.
Reclamantul mai consideră că sunt nelegale considerentele instanței de fond în sensul ca nu ne aflam în prezenta unei răspunderi contractuale clasice, ci a unei răspunderi distincte derivând din OUG nr. 66/2011, deoarece rezilierea contractului de finanțare nu poate genera efecte asupra valabilității contractului si nici cu privire la plățile efectuate anterior rezilierii contractului ci doar pentru perioada ulterioara comunicării procesului-verbal nr. 22.875/_ .
Pârâta A. DE P. PENTRU D. R. SI P. a depus întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.(f.16)
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Adeverințele emise de Cooperativa Agricola "Inima Verde":
La acest punct, echipa de control a sesizat neconcordanțele existente între adeverința nr. 51/_ emisă de Coop. Agricolă Inima Verde și adeverința nr. 21/_ emisă de aceeași cooperativă, în care sunt atestate două situații diferite cu privire la același aspect, respectiv suprfața de teren cu care este evidențiată Î. a I. B. S. R. (reclamanta) în cadrul cooperativei.
Cu privire la acest aspect, Curtea reține că potrivit cererii de aderare din_, (f.54 dosar fond) înregistrată sub nr. 1 din_, aceasta a fost formulată de persoana fizică B. S. R., în calitate de administrator al firmei B. S. R. întreprindere individuală și deci nu în nume propriu.
Curtea sesizează însă că practic ceea ce se impută este faptul că nu s-a dovedit, mai presus de orice bănuială, că cele două suprafețe de teren, respectiv cea cu care s-a înscris în cooperativă persoana fizică B. S. R. și cea cu care s-a înscris în cooperativă Î. a individuală B. S. R. sunt/nu sunt identice.
Astfel, Curtea reține că din perspectiva art. 2 lit. j din O.U.G. nr. 44/2008, persoana fizică constituită într-o întreprindere individuală, poate avea un patrimoniu de afectațiune ce reprezintă "totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei activități economice, constituite ca o fracțiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestora;";
Potrivit art. 26 din același act normativ, "persoana fizica titulara a intreprinderii individuale raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, în completare, cu intreg patrimoniul, iar in caz de insolventa, va fi supusa procedurii simplificate prevazute de Legea nr. 85/2006, cu modificarile ulterioare.";
Atât timp cât persoana fizică titulară a unei întreprinderi individuale poate lua decizia afectării unei părți din patrimoniul personal pentru întreprinderea individuală, era necesar a se dovedi lipsa de identitate între cele două terenuri, simpla evidențiere a faptului că un teren a fost dus în cooperativă de persoana fizică, iar un alt teren de către întreprinderea individuală, nefiind suficientă, în lipsa producerii unor dovezi pertinente.
Certificatul de atestare fiscală:
Curtea reține, la fel și instanța de fond, inadvertența sesizată de către organul de control.
Referitor la apărarea recurentului privind neobligativitatea depunerii acelui înscris în dosarul cererii de finanțare, Curtea reține că în Ghidul Solicitantului aferent măsurii 211, în secțiunea dedicată documentelor necesare întocmirii cererii de finanțare este menționat și certificatul care să ateste lipsa datoriilor către bugetul de stat.
Registrul agricol:
Cu privire la acest aspect, Curtea reține cele menționate anterior referitoare la patrimoniul de afectațiune ce trebuie alocat de persoana fizică ce constituie o întreprindere individuală pentru desfășurarea activității specifice.
Într-adevăr, pentru anul 2009 nu ar fi putut exista o poziție în registrul agricol pentru Î. a individuală B. S. R., aceasta fiind constituită doar la sfârșitul anului 2009 însă, așa cum s-a arătat în actul de control, neregula privește și anul 2010, iar concluzia a fost generată de lipsa efectivă în registrul agricol a unor mențiuni referitoare la întreprinderea individuală B. S.
R. .
Nu prezintă deci relevanță copiile în cauză ci faptul că în urma cercetării directe a fost constatată o anumită stare de fapt.
Cerința calității de membru al unei familii de fermieri:
Cu privire la acest aspect, organul de control a avut în vedere declarațiile reclamantului (_ ) privind instalarea ca șef de exploatație în_, nefiind respectată cerința prestării a 50 % din timpul de lucru în cadrul fermei cel puțin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.
Față de aspectul punctual reținut de către organul de control, nu prezintă relevanță aspectele menționate de reclamant.
Referitor la pct.2 din motivarea recursului:
Curtea reține cu prioritate dispozițiile art. 11 alin. 3 din Contractul de finanțare unde se arată:
"În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanșată procedura insolvență, precum și în situația în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/autorizațiile/avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constata ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/ inexacte nu corespund realității. Autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, deplin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței de judecată.
În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreună cu dobânzi și penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare, în conformitate cu prev. art. 16 din prezenta Anexă.";
Este certă deci intenția părților contractante de a determina cu anticipație efectele ce se vor produce în situația dovedirii existenței aspectelor enunțate în partea de început a dispozițiilor contractuale.
Organul de control a constatat existența unor declarații nereale și incomplete, ce atestă o altă realitate decât cea existentă în evidența autorităților publice.
Situația descrisă în actul de control este cuprinsă în textul menționat, astfel încât și sub aspect contractual, răspunderea (consecințele) contractuală a fost corect stabilită.
Referitor la neaplicarea principiului proporționalității, Curtea reține că, în acord cu cele stabilite și de către instanța de fond că aspectele de neregularitate constatate au privit faza inițială de evaluare și de acordare a finanțării și nu aspecte de pe parcursul derulării proiectului.
Decizia inițială de acordare a finanțării a fost luată de organul competent în baza unor înscrisuri ce nu au cuprins informații reale asupra unor aspecte esențiale ce determină acordarea finanțării.
Nu se poate reține deci o încălcare a principiului proporționalității în condițiile în care concluzia organului de control a fost, pe drept temei, că acea finanțare nu ar fi trebuit acordată de la început.
Nu se poate reține deci necesitatea realizării unei analize pentru determinarea unei restituiri parțiale, în limita unei anumite neconformalități parțiale, deci o analiză prealabilă a consecințelor unui act neconform (aplicarea principiului proporționalității) întrucât viciul este esențial și prioritar.
Sub acest aspect se rețin dispozițiile art. 4 și art. 5 din Regulamentul CE nr. 2988/1995.
Astfel, față de această stare de fapt, nu prezintă relevanță trimiterea pe care o face reclamantul la dispozițiile pct. 2 al Anexei nr. 1 a O.U.G. nr. 66/2011.
Curtea reține, din perspectiva art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 66/2011 că în mod corect pârâta a constatat nereguli de natură a determina rambursarea finanțării.
Au fost descrise anterior "acțiunile beneficiarului"; care au generat concluzia neregularității.
Existența prejudiciului în speță este certă.
S-a reținut anterior faptul că neregulile inițiale, constatate în actul de control, ar fi trebuit să împiedice acordarea finanțării inițiale, astfel încât nu se poate reține lipsa unui prejudiciu materiale (art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 16 din Anexa I la contract).
Curtea reține că la pct. 2.3 - 2.5 din motivarea recursului s-a răspuns anterior, nefiind necesară analizarea acestor aspecte separat.
În consecință, față de cele menționate, se va respinge recursul formulat și se va păstra în întregime hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de reclamantul B. S. R. - Î. I. împotriva sentinței civile nr. 5.619 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. | JUDECĂTOR, D. M. |
GREFIER, D. C. |
Red.D.M./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: A.G.C. .
