Sentința civilă nr. 1865/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1865/2013
Ședința publică din data de 25 octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. L. T. GREFIER: M. D.
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul
M. I. Ș., împotriva pârâtei A. N. PENTRU P. M., având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 3 octombrie 2013, concluziile părții prezente au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de_ și la_, pentru când:
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul M. I. Ș., în contradictoriu cu pârâta A. N. pentru P. M., a solicitat anularea raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere pentru perioada _
-_, întocmit pentru reclamant de către A. N. pentru P. M. ; anularea înscrisului nr. 1/444/MF/_ cuprinzând soluția de respingere a contestației formulată de către acesta împotriva rezultatului evaluării, contestație soluționată de către Președintele Agenției Naționale pentru P. M., obligarea pârâtei să refacă evaluarea profesională a reclamantului, pentru anul 2012, cu respectarea procedurii prevăzute de lege și obligarea pârâtei la plata sumei de
10.000 lei cu titlu de despăgubiri morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamantul M. I. Ș. este funcționar public cu funcție de conducere, în raporturi de serviciu cu A. N. pentru P. M. (în continuare A.N.P.M.), având calitatea de director executiv la A. județeană pentru P. M. B. -Năsăud (în continuare A.P.M. BN), aflată în subordinea Agenției Naționale pentru P. M., numit în funcție prin Ordinul Ministrului M. și Pădurilor nr. 48 din_, ca urmare a reușitei la concursul pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de director executiv din cadrul agențiilor pentru protecția mediului, organizat la data de_ .
În calitate de funcționar public de conducere, activitatea anuală a acestuia este supusă evaluării profesionale, în condițiile stabilite prin H.G nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici și conform procedurii stabilite prin acest act normativ.
În luna ianuarie 2013 s-a procedat la evaluarea activității sale profesionale desfășurată în anul 2012, prin Raportul de evaluare stabilindu-se nota finală 3,15 și, corespunzător, calificativul "SATISFĂCĂTOR".
Procesul de evaluare a activității sale profesionale s-a desfășurat cu nerespectarea procedurii prevăzute de H.G. nr. 611/2008, cu consecința nelegalității acestuia. De asemenea, calificativul satisfăcător nu corespunde și nu reflectă în mod corect realizările profesionale din perioada supusă evaluării.
Funcționarii publici care au realizat evaluarea sa profesională nu au calitatea de evaluator, potrivit legii.
Art. 107 din H.G. nr. 611/2008 stabilește că evaluarea performanțelor profesionale se realizează de către "evaluator" (unul singur) care este, de principiu, persoana căruia se subordonează ierarhic, în mod direct, funcționarul public evaluat.
În fișa postului de director executiv al Agenției pentru P. M. se menționează, la capitolul privind "Sfera relațională a titularului postului", la pct. 1 lit. a, liniuța 1, că titularul este "subordonat față de conducerea Agenției Naționale pentru P. M. ".
În situația sa, calitatea de "evaluator" nu putea să o aibă decât "conducătorul autorității - sau instituției publice ori adjunctul acestuia, pentru funcționarii publici care sunt în subordinea directă a acestuia" (art. 106 lit."e" din H.G. nr. 611/2008), respectiv Președintele sau, eventual, Vicepreședintele Agenției Naționale pentru P. M., în temeiul H.G. nr. 1000/2012 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru P. M. și a instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia.
În realitate, evaluarea sa profesională a fost realizată de un colectiv format din Lupu C., Soavă Ciprian Cătălin si Petroaica Brândușa, toți ocupând funcții de director în cadrul unor compartimente din cadrul A.N.P.M.
Nici una dintre aceste persoane nu este, în înțelesul legii, superiorul ierarhic al directorului executiv al agențiilor județene pentru protecția mediului.
E. luarea astfel efectuată, este lovită de nulitate.
Procesul de evaluare nu a respectat procedura prevăzută în mod imperativ de dispozițiile
legale.
Luarea în considerare cu ocazia evaluării a unor criterii de performanță care nu au fost
aduse la cunoștința funcționarului evaluat
la începutul perioadei pentru care se face evaluarea.
În conformitate cu disp. art. 112 alin. 2 din HG nr. 611/2008, în funcție de specificul activității instituției publice, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță decât cele cuprinse în anexa nr. 5 a actului normativ. "Criteriile de performanță astfel stabilite se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării lor în seamă".
În cazul său, i s-au comunicat indicatorii de performanță specifici abia în luna decembrie
2012.
Acești indicatori au fost avuți în vedere de către persoanele care au făcut evaluarea, cu
încălcarea interdicției legale precizate și cu consecința vicierii rezultatului evaluării.
Această situație, prin ea însăși, este de natură să atragă nulitatea procedurii de evaluare și a Raportului de evaluare atacat prin prezenta acțiune.
Încălcarea procedurii prevăzute de lege cu ocazia desfășurării etapei evaluării finale; în conformitate cu art. 112, procedura evaluării finale se realizează în următoarele trei etape: a) completarea raportului de evaluare de către evaluator; b) interviul; c) contrasemnarea raportului de evaluare
Încălcarea procedurii de completare a raportului de evaluare
, prevăzută de art. 115.
E. luatorul are obligația potrivit legii, ca, în raportul de evaluare, să consemneze rezultatele deosebite ale funcționarului public, dificultățile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată și orice alte observații pe care le consideră relevante, să stabilească necesitățile de formare profesională pentru anul următor perioadei evaluate și să stabilească obiectivele individuale pentru anul următor perioadei evaluate.
Persoanele care au efectuat evaluarea nu au respectat nici una dintre aceste obligații.
În realitate, notele acordate sunt în discordanță totală cu rezultatele sale profesionale reale și cu modul în care și-a îndeplinit atribuțiile cuprinse în fișa postului și criteriile de performanță aplicabile.
Notarea și respectiv evaluarea nu a ținut cont de cele arătate de reclamant în raportul de activitate pe anul 2012 și de modul exemplar de realizare a sarcinilor de către agenția județeană pentru protecția mediului pe care acesta o conduce.
E. luatorul tricefal nu a făcut nici o observație cu privire la cele arătate de reclamant în raportul de activitate și nu a indicat nici un domeniu sau activitate care să existe deficiențe care să justifice notarea slabă și stabilirea calificativului satisfăcător care nu are, astfel, nici un fundament.
Încălcarea procedurii legale în etapa interviului
(art. 116).
Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 116, interviul ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informații care are loc între evaluator și funcționarul public, în cadrul căruia: a) se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat consemnările făcute de evaluator în raportul de evaluare; b) se semnează și se datează raportul de evaluare de către evaluator și de funcționarul public evaluat.
În cazul în care între funcționarul public evaluat și evaluator există diferențe de opinie asupra consemnărilor făcute, comentariile funcționarului public se consemnează în raportul de evaluare.
Cu ocazia așa-zisului "interviu" care a avut loc la data de_, "comisia" de evaluare (constituită nelegal din trei persoane care nu au calitatea de superior ierarhic a subsemnatului):
nu a făcut nici un schimb de informații cu reclamantul;
nu i-a adus la cunoștință consemnările făcute de "evaluator" în raportul de evaluare.
Ca urmare, nu i s-a dat nici posibilitatea să consemneze propriile comentarii cu privire la diferențele de opinie față de consemnările făcute.
La circa 30 de minute de la finalizarea "interviului", i-a fost înmânat spre semnare doar Raportul de evaluare care conținea nota finală a evaluării, 3,21 și calificativul "satisfăcător", corespunzător acesteia, ocazie cu care a făcut consemnarea că nu este de acord cu rezultatul evaluării.
"Contrasemnatarul", dl. IRIMIA HORIA ION, vicepreședinte al A.N.P.M. a menținut notarea și rezultatul evaluării și a semnat, fără nici un comentariu, raportul de evaluare, în aceiași zi, după alte circa 30 de minute, timp în care l-a așteptat deoarece era plecat din instituție.
"Contrasemnatarul" nu a manifestat nici o intenție de a lămuri motivele pentru care nu a fost de acord cu rezultatul evaluării și cu calificativul, în scopul realizării dispoziției legale care permite modificarea raportului de evaluare de către contrasemnatar.
Toate acestea își găsesc explicația în cele arătate mai jos (împrejurări conexe).
Nelegalitatea soluției de respingere a contestației formulate de reclamant împotriva evaluării.
Având în vedere modul în care s-a desfășurat procedura de "evaluare" a reclamantului, cât și rezultatul acesteia, cu care nu a fost de acord, procedura fiind cel puțin superficială și urmărind doar atribuirea unui calificativ necorespunzător realității, a formulat, în termen legal, contestație la Președintele A.N.P.M. care i-a comunicat lacunar (cu depășirea termenului prevăzut de lege), prin adresa nr. 1/444/MF/_, că "se respinge contestația și se menține calificativul acordat de către comisia de evaluare.
Soluția dată contestației sale este, în mod vădit, nejustificată, fiind menită doar să consfințească ceea ce se hotărâse încă înainte de realizarea "evaluării", respectiv acordarea unui calificativ care să aibă o anumită greutate (negativă) în evoluția carierei profesionale.
Reclamantul apreciaza ca sunt relevante imprejurări conexe cauzei deduse judecății și care contribuie la o mai bună înțelegere a situației.
Eliberarea nelegală din funcția de director executiv a acestuia, anterior desfășurării procedurii evaluării
Modul de desfășurare a procedurii de evaluare (atât în cazul său, dar și în cazul altor colegi în privința cărora s-a dispus, de asemenea, eliberarea din funcție anterior momentului evaluării) i-a creat convingerea că întreaga procedură nu a fost decât o mimare a conformării cu dispozițiile legale care obligă la evaluarea funcționarilor publici, o formalitate destinată să consfințească o situație stabilită anterior la nivelul A.N.P.M.
In realitate, evaluatorul tricefal se afla în posesia listei cu persoanele supuse evaluării și cu calificativele care trebuiau acordate, rolul evaluatorilor fiind acela de a trece în raport notele necesare pentru ca media obținută să corespundă calificativului prestabilit.
Această situație poate fi explicată prin faptul că, conducerea A.N.P.M. a intenționat, încă mai înainte de desfășurarea procedurii de evaluare, și intenționează, în continuare, să îl "elibereze", în mod nelegal, din funcția pe care a ocupat-o prin concurs, pentru a face loc unei alte persoane, agreată de conducerea actuală.
În acest sens, se arată că anterior momentului evaluării, prin Decizia nr. 638 din_, președintele A.N.P.M. a dispus eliberarea sa din funcția de director executiv Ia APM BN, sub pretextul desființării postului său (post unic în structura organizatorică), pentru a face loc unei alte
persoane, domnul Sever I. Roman, care urma să ocupe postul "nou creat" de director executiv, după plecarea sa.
Considerând vădit nelegală decizia de eliberare din funcție, a înțeles să formuleze acțiune pentru anularea acesteia, acțiune înregistrată pe rolul Curții de Apel C., dosar nr._, acțiune admisă pe fond prin SC 35/2013.
Reclamantul a fost notat în întreaga sa carieră de funcționar public, inclusiv pentru anul anterior, 2011, numai cu calificativul foarte bine.
Este dificil de explicat, mai ales în lipsa unei analize concrete care să fi fost efectuată de "evaluator", de ce pentru anul 2012 a primit note cu două puncte mai mici (3 în loc de 5) la cvasitotalitatea elementelor de apreciere incluse în raportul de evaluare și, corespunzător, calificativul satisfăcător, după ce în anul 2011 a fost apreciat cu media 4,9 și calificativul foarte bine (doi din cei trei evaluatori fiind aceleași persoane).
Practic, în anul 2012, în mod inexplicabil (și nesusținut de nici un element concret care să fi fost relevat de către evaluator) a "decăzut" la toți indicatorii de notare, exact în măsura necesară pentru diminuarea calificativului aproape de cel care impune eliberarea din funcție pentru necorespundere profesională.
In ceea ce privește despăgubirile morale solicitate se arată că evaluarea funcționarilor publici reprezintă o activitate deosebit de importantă pentru evoluția și cariera funcționarilor publici, motiv pentru care legiuitorul i-a acordat o atenție deosebită, reglementând prin HG nr. 611/2008, în mod exhaustiv desfășurarea acesteia, prin stabilirea unei proceduri etapizate, a unor criterii cu un grad cât mai înalt de obiectivitate și care sunt, totodată, determinate și cuantificate tocmai pentru a se asigura posibilitatea verificării respectării întregii proceduri de evaluare.
Articolul 69 (2) din HG nr. 611/2008 prevede că procedura de evaluare are ca scop, avansarea în gradele de salarizare, promovarea într-o funcție publică superioară, eliberarea din funcția publică (pentru cei care au rezultate nesatisfăcătoare), stabilirea cerințelor de formare profesională a funcționarului public.
Este evident că, în cazul său, raportul de evaluare a performanțelor profesionale a fost întocmit cu rea-credință și cu intenția prejudicierii intereselor legitime de avansare și promovare profesională, ca urmare a modului în care A.N.P.M. a organizat și impus desfășurarea procedurii de evaluare.
Prin înscrierea în raportul de evaluare a unor note mici, necorespunzătoare situației reale și prin acordarea calificativului satisfăcător, s-a urmărit, cu intenție, directă sau indirectă, nu numai prejudicierea carierei profesionale ci și afectarea imaginii publice și a prestigiului profesional.
Astfel, se consideră că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în ceea ce privește pârâta A.N.F.P., motiv pentru care se impune obligarea acesteia la plata daunelor morale solicitate, ca o reparație, mai mult simbolică, a răului pe care i l-a produs.
In același timp, obligarea pârâtei la plata unor daune morale, cuantificate material, vor facilita și realizarea cu succes a atenționării autorului prejudiciului, asupra conduitei sale ilegale, pentru ca, în viitor, să nu mai procedeze cu ușurință și din considerente îndoielnice moral, la afectarea carierei profesionale și a destinelor unor funcționari publici.
În drept s-au invocat disp. Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, legislația muncii, art. 1349, art. 1357 și urm. din NCC, secțiunea a II-a, art. IV (ce modifică art. 109 din legea 188/1999) din legea 2/2013.
Pârâta A. N. pentru P. M. a depus la dosar întâmpinare,
prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În motivare, cu privire la punctul 1 al cererii și anume că funcționarii publici care au realizat evaluarea profesională a reclamantului nu au calitatea, potrivit legii, de evaluator, s-a arătat că comisia de evaluare a fost înființată prin decizia președintelui ANPM nr. 1233/_, din conducătorii celor mai importante direcții din cadrul ANPM, ale căror atribuții de implementare a politicilor, strategiilor și legislației în domeniul protecției mediului la nivel local sunt îndeplinite de agențiile județene (conform art. 8, alin. (1) din HG nr. 1000/2012), respectiv: Lupu C. - director Direcția Generală Monitorizare; Petroaica Brîndușa M. - director Direcția Deșeuri și Substanțe
Chimice Periculoase, Sol și Subsol, Șoavă Ciprian Cătălin - șef Serviciu Autorizări și E. luare Impact din cadrul Direcției Controlul Poluării și Reglementări.
Cei trei membri ai comisiei sunt funcționari publici de conducere de cel mai înalt nivel în cadrul ANPM - instituție ierarhic superioară a celei condusă de reclamant, conform HG nr. 1000/2012, persoane cu o înaltă pregătire profesională în domeniul protecției mediului, fiind implicați direct în implementarea la nivel județean a atribuțiilor ANPM.
In cadrul aceleiași decizii, în conformitate cu prevederile art. 118, alin. (2) din HG nr. 611/2008, a fost numit contrasemnatar Irimia Horia Ion, vicepreședinte ANPM, ce are rang de subsecretar de stat și înlocuitor de drept al președintelui ANPM.
În urma contestației formulate de reclamant, în baza referatelor întocmite de contestator, evaluator și contrasemnatar, conducătorul instituției (președintele ANPM) a analizat și soluționat în sensul respingerii acesteia și a menținerii rezultatului comisiei de evaluare, deci activitatea reclamantului a fost analizată și de persoanele care, după părerea dânsului, au calitatea de evaluator
. Mai mult decât atât, din înscrisurile anexate de reclamant cererii de chemare în judecată, respectiv rapoartele de evaluare pe anii 2011 și 2010, faptul că evaluările pe acești ani au fost făcute de aceeași comisie (evaluator tricefal), în același format, fapt ce nu l-a determinat pe reclamant să atace raportul, rezultatul evaluării fiind "foarte bine".
Cu privire la punctul 2, lit. A al cererii, și anume luarea în considerare cu ocazia evaluării a unor criterii de performanță care nu au fost aduse la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei pentru care s-a făcut evaluarea, art. 112, alin. (2), teză finală din HG nr. 611/2008, prevede sancțiunea pentru nerespectarea acesteia și anume neluarea acestor criterii în seamă.
Prin compararea criteriilor de performanță utilizate în evaluarea făcută reclamantului cu criteriile prevăzute de Anexa 5 din HG nr. 611/2008, se poate observa că au fost introduse suplimentar criteriile de la pozițiile 1-8, celelalte poziții 9-19 fiind obligatorii. Se poate observa că, aceste criterii a căror anulare o cere reclamantul au ridicat nota raportului de evaluare, nota tară acestea fiind 3.00 și nu 3.15 cum a fost cu luarea lor în considerare.
Dar, aceste criterii suplimentare au fost aduse la cunoștința reclamantului, dovada fiind rapoartele de evaluare întocmite cu privire Ia activitatea reclamantului pe anii precedenți (2011 și 2010), în cadrul cărora se poate constata existența acelorași criterii ca cele din raportul de evaluare contestat.
Cu privire la punctul 2, lit. B al cererii, respectiv contestarea de către reclamant a obiectivității notelor acordate de evaluator, se precizeaza că evaluarea nu a avut drept obiectiv notarea activității colegilor din A.P.M. B. -Năsăud, ci, conform art. 106, lit.b) din H.G. nr.611/2008, ea stabilește "cadrul general pentru aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obținute în mod efectiv". De aceea ea nu reflectă activitatea întregii instituții așa cum dorește să își asume reclamantul. După cum se poate observa și din criteriile de performanță utilizate în evaluare (capacitatea de implementare, capacitatea de a rezolva eficient problemele, capacitatea de asumare a responsabilităților, capacitatea de autoperfecționare, capacitatea de analiză și sinteză, capacitatea de planificare și acționare strategică, capacitatea de a organiza, capacitatea de a conduce, capacitatea de coordonare, capacitatea de control, capacitatea de a obține cele mai bune rezultate, competența decizională. capacitatea de a delega, capacitatea de a dezvolta abilitățile personalului etc.) reiese că actul normativ în baza căruia se face evaluarea performanțelor profesionale individuale urmărește, în cazul funcționarilor publici de conducere, mai ales realizarea unor obiective de management.
La interviul ce a avut loc în data de_ ., din discuțiile avute cu reclamantul, a reieșit că dânsul, deși se afla în concediu de odihnă, în perioada evaluată, a semnat diverse documente, atât acte de reglementare, cât și acte financiar-contabile. Se consideră că M. Ș. putea să solicite, în situația în care considera prezența în instituție absolut necesară, o întrerupere a concediului de odihnă, pentru a putea semna legal, în calitate de director executiv, aceste documente,.
Parata consideră ca obiectivele individuale au fost corect punctate, deoarece: - planul de implementare și consolidare instituțională - nu a fost depus la A.N.P.M. asigurarea managementului financiar, material și al resurselor umane s-a făcut și prin semnarea documentelor de către dl. M. în perioada concediului de odihnă;
asigurarea calității actelor de reglementare emise a fost notată cu 3 (nota maximă fiind 5), deoarece evaluarea a ținut cont de calitatea acestora, în raport cu alte acte emise de alte autorități locale pentru protecția mediului;
asigurarea sistemului informațional de mediu și organizarea corespunzătoare a activității laboratoarelor a fost notată cu 4 (nota maximă fiind 5), ținând cont de indicatorii din planul de activitate și din materialul referitor la indicatorii de încărcare pentru A.P.M. B. -Năsăud.
Se menționează totodată că, argumentele de tip "ca expert în activitatea de îndrumare și control am obținut numai calificative de excelent și foarte bine" nu pot aduce un aport real la evaluarea reclamantului, altfel legiuitorul nu prevedea o evaluare anuală, ci s-ar fi putut acorda calificative numai după calificativele anilor anteriori.
Totodată, în contradicție cu susținerile reclamantului, se poate observa în cadrul Raportului de evaluare au fost consemnate atât "rezultatele deosebite" cât și "dificultățile" întâmpinate de către acesta în perioada evaluată.
Cu privire la schimbul de informații din cadrul Interviului, ce are loc între evaluator și funcționarul public evaluat, art. 116 din HG nr. 611/2008 prevede modalitatea în care se desfășoară acesta, respectiv :
aducerea la cunoștință funcționarului public evaluat a consemnărilor făcute de evaluator în raportul de evaluare;
semnarea și datarea raportului de evaluare de către evaluator și funcționarul public evaluat;
consemnarea în raport a comentariilor funcționarului public evaluat în cazul în care există diferențe de opinie asupra consemnărilor făcute, etape ce au fost respectate cu strictețe de către evaluator, așa cum reiese din raportul de evaluare - pagina ultimă.
Cât privește afirmațiile reclamantului cu privire la semnarea raportului de către contrasemnatar, vicepreședintele ANPM/" în aceiași zi, după alte 30 de minute, timp în care l-am așteptat deoarece era plecat din instituției",
Se mai arată faptul că art. 118 din HG 611/2008, care reglementează contrasemnarea raportului de evaluare, nu prevede un termen în minute în care se face semnarea acestuia și nici interdicția vicepreședintelui ANPM de a părăsi sediul instituției.
Cu privire la punctul 3 al cererii, respectiv nelegalitatea soluției de respingere a contestației și cu depășirea termenului legal de răspuns, se apreciază că reclamantul face afirmații fără nici o baza legală, deoarece soluția de respingere a contestației a fost luată în baza referatelor întocmite de contestator, evaluator și contrasemnatar, conducătorul instituției (președintele ANPM) analizând și soluționând-o în sensul respingerii acesteia și a menținerii rezultatului comisiei de evaluare.
Faptul că termenul de răspuns a fost depășit cu câteva zile, cu încunoștințarea reclamantului, este motivat de lipsa justificată a președintelui ANPM din instituție în perioada_ -_ cât și de faptul că locțiitorul acestuia, vicepreședintele ANPM, semnase raportul de evaluare în calitate de contrasemnatar. Astfel, răspunsul la contestație a fost semnat și transmis în prima zi după revenirea președintelui ANPM.
Cu privire la celelalte "împrejurări conexe" arătate de reclamant, apreciaza că ele nu fac obiectul prezentei cauze supuse judecății și nici nu sunt susținute de nici un fel de probă, rămânând astfel la stadiul de simple supoziții personale.
Cu privire la daunelor morale solicitate, se arată mai întâi câteva considerente de ordin general:
Răspunderea civilă delictuală este reglementată de art. 1349 Cod civil, care stipulează la alineatul (1) că "Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane", iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că "Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral"
Totodată, din economia dispozițiilor art. 1357 cod civil reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului urmând a răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă. Din coroborarea art. 1391 cu art. 253 Cod civil rezultă posibilitatea reparării patrimoniale chiar și a prejudiciului nepatrimonial, cât și mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale la care o persoană poate recurge.
In doctrina juridică s-a arătat că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiții, respectiv:
existența unui prejudiciu, în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu;
existența unei fapte ilicite, considerându-se că numai o faptă ilicită poate să atragă după sine răspunderea civilă delictuală;
existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, arătându-se că pentru a fi angajată răspunderea unei persoane nu este suficient să existe, pur și simplu, tară legătură între ele, o faptă ilicită și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu;
existența vinovăției, subliniindu-se că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei.
Potrivit art. 249 Cod procedură civilă, "cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege." "Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, tăcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege (art. 250 Cod procedură civilă).
Prin urmare, în ceea ce privește proba elementelor răspunderii civile delictuale s-a arătat că potrivit principiului general, sarcina probei referitoare la existența elementelor răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului (deoarece ea este cea care reclamă ceva în fața justiției), fiind admisibil orice mijloc de probă, inclusiv proba cu martori, întrucât este vorba de dovedirea unor fapte juridice - stricto sensu.
Cu privire la speța dedusă judecății, se apreciază că reclamantul nu a suferit un prejudiciu, deoarece, în acest moment ocupă în cadrul Agenției pentru P. M. B. Năsăud funcția publică de conducere - Șef Serviciu Calitatea Factorilor de Mediu.
Mai mult, evaluarea contestată este una parțială, rezultatul acesteia fiind luat în considerare la obținerea calificativului anual, conform art. 108, alin. (3), lit. a), teză finală din HG nr. 611/2008.
Conform art. 69, alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, și nu așa cum greșit arată reclamantul din HG nr. 611/2008: "(3) Calificativele obținute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la: a)*** Abrogată; b)promovarea într-o funcție publică superioară; c)eliberarea din funcția publică."
Având în vedere faptul că reclamantul nu mai poate fi promovat, el deținând gradul superior, iar eliberarea sa din funcția de director executiv este anterioară întocmirii acestui raport de evaluare, nu poate exista o situație în care să se aibă în vedere calificativul anual în care sa s-a ținut cont de acesta.
Astfel, se consideră că evaluarea reclamantului s-a făcut obiectiv și conform dispozițiilor legale din punct de vedere procedural, acesta fiind singurul aspect ce poate fi supus controlului instanței
Pe cale de consecință, se solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
În drept s-au invocat disp. Legii nr. 554/2004 a Contenciosului administrativ, Codul de procedură civilă.
Reclamantul M. Ș. I. a depus la dosar "răspuns la întâmpinare";
, prin care a arătat următoarele:
Cu privire la calitatea legală de evaluator: nu se contestă în nici un fel înalta pregătire profesională în domeniul protecției mediului a celor trei persoane implicate, însă aceștia nu au calitatea de superiori direcți ai reclamantului funcționar public. Doar președintele și vicepreședintele ANPM sunt superiori direcți ai directorilor executivi ai agențiilor județene. Prin urmare, indiferent de pregătirea profesională, persoanele care au efectuat evaluarea nu aveau calitatea legală care să le permită întocmirea raportului de evaluare.
Faptul că nulitatea rapoartelor de evaluare anterioare a fost acoperită prin confirmare (neatacarea actului de către nici o persoană interesată), nu are drept efect acoperirea prezentei nulități, din moment ce ea a fost invocată în termen legal.
Prin adresa nr. 1/2309/MF/_, a fost solicitat să participe în data de_, ora 900 la sediul ANPM la o discuție cu președintele Mihail Facă. Discuția care a avut loc s-a desfășurat pe 2 probleme:
Domnul Președinte a făcut o pledoarie asupra calităților reclamantului privind profesionalismul, vechimea și experiența în muncă, care se reflectă și din CV reclamantului, propunându-i-se soluții de "salvare" și oferindu-i-se acestuia varianta de demisie, cu găsirea unei alternative în organigrama APM B. -Năsăud. Reclamantul a refuzat spunând că va accepta schimbarea din funcție doar prin reorganizarea administrativă a ANPM, odată cu toți ceilalți directori executivi din sistem.
Dacă refuzul reclamantului de a-și depune demisia a fost ferm, dl. Președinte Mihail Facă a schimbat registrul discuției spunând că la adresa lui M. Ș. I. - director executiv APM BN sunt acuzații că ar fi semnat documente în timpul concediului său de odihnă, ceea ce constituie, după spusele acestuia, o abatere gravă care se va lăsa cu dosar penal.
Ca urmare, a discuțiilor mai sus menționate, dl. Președinte Mihail Facă a emis un Ordin de Serviciu nr. 1/252/_, prin care dl. D. M., consilier Corp Control, a fost trimis la APM BN pentru efectuarea unei acțiuni de verificare și control.
Rezultatul acestei verificări nu a fost comunicat agenției nici până la această dată, reclamantul nu a fost chemat în fața unei Comisii de etică și disciplină de la nivelul Ministerului M. sau ANPM unde eventual ar fi trebuit să fie analizat acest caz. In schimb, dosarul cu constatările de la verificarea din august a fost trimis Serviciului Judiciar din cadrul Poliției Municipiului B., în vederea întocmirii de către aceștia unui dosar de urmărire penală a reclamantului pentru faptele comise (semnarea unor documente în timpul concediului de odihnă). Rezultatul anchetei poliției a fost de N.U.P., considerându-se că aceste fapte nu constituie abateri care să ducă la întocmirea unui dosar penal.
Rezultatele verificării domnului M. D., consilier Corp Control, au stat la baza deciziei de acordare a calificativului la evaluarea performanțelor profesionale din data de_ și de fapt au constituit subiectul principal al discuției în timpul evaluării. In acest sens se explică și prezența la comisia de evaluare a acestui domn.
In concluzie, comisia a fost influențată de rezultatele acestui control precum și de decizia reclamantului care a îndrăznit să atace în instanță hotărârea ANPM de destituire din funcția de director executiv (Decizia nr. 638/_ ), anulată prin sentința devenită irevocabilă de Curtea de Apel C. .
Toate criteriile de performanță profesională individuală cuprinse în Raportul de evaluare și enumerate în întâmpinare au fost apreciate în toți anii anteriori de conducerea ANPM și comisiile de evaluare, când reclamantul a primit calificativul de foarte bine și chiar excepțional, și numai la ultima evaluare pe anul 2012, subit reclamantul își pierde toate abilitățile de capacitate de implementare, de asumare a responsabilităților, de analiză și sinteză, de organizare, de conducere (a fost în funcție de conducere timp de 20 de ani în cadrul APM BN - 8 ani director executiv și 12 ani inspector șef), competență decizională și dezvoltarea abilităților profesionale. în anul 2012, reclamantul primește doar calificativul de Satisfăcător și nu de Foarte bine pe care de fapt trebuia
să-l primească ca toți ceilalți directori executivi din agențiile județene pentru rezultatele obținute în managementul de conducere.
Astfel, reclamantul este sancționat prin acordarea calificativului de satisfăcător pentru faptul că avut tăria de caracter de a nu se supune cererii Președintelui ANPM de a demisiona și pentru că a dat în judecată ANMP cu privire la decizia de destituire. Acțiunile reclamantului se bazează pe dreptul constituțional oferit de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Referitor la disjuncția dintre evaluarea individuală și evaluarea personalului din agenție, se consideră că nu se poate ca acestea două să fie analizate și evaluate separat. Managementul este întocmit de directorul executiv pentru agenția de mediu și aprobat de ANPM. Activitatea din cadrul agenției este o activitate complexă, desfășurată prin colaborarea strânsă dintre director și salariați pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Conform fișei postului, directorul organizează, coordonează, îndrumă, controlează și răspunde de întreaga activitate a agenției, cu respectarea procedurilor legale utilizate în realizarea acestora, conform regulamentului de organizare și funcționare. Toate realizările agenției sunt ale directorului și ale personalului din subordine.
Atâta timp cât agenția și salariații din cadrul agenției au primit calificative de foarte bine este evident că și cel care a răspuns de conducerea acestora are dreptul la o apreciere corespunzătoare, fapt care a îndreptățit reclamantul să solicite schimbarea calificativului din satisfăcător în foarte bine, conform realității.
Referitor la managementul instituției ca o dovadă a implicării și a responsabilității pe care directorul executiv a dovedit-o pentru buna funcționare a instituției sunt și cererile de fonduri pentru investiții necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu, cereri adresate conducerii ANPM.
La interviu discuția privind ce a făcut în concediul de odihnă a fost impusă de Comisia de evaluare, aducându-se reclamantului învinuiri că a semnat niște documente în timpul concediului de odihnă. S-a anexat Nota de relații care relatează care sunt aceste învinuiri și justificarea acestora de către reclamant. Se consideră că nu sunt abateri grave cu implicații asupra agenției, nu s-au adus prejudicii agenției, din contră a asigurat o funcționare corespunzătoare a activităților din cadrul instituției.
Referitor la asigurarea managementului financiar, material și al resurselor umane, reclamantul a fost solicitat în timpul concediului să semneze câteva ordine privind plata unor utilități (apă-canal, gaz, salubritate). Managementul financiar a fost verificat de auditul intern al ARPM C. și nu au fost constatate ilegalități și s-a apreciat un management corespunzător.
Referitor la semnarea unor acte de reglementare, în timpul concediului de odihnă, se menționează că nu a semnat acte de reglementare, deși este învinuit că a semnat 2 autorizații de mediu (una a fost semnată pe 31 mai când era încă la serviciu, și alta a fost semnată în septembrie, când era revenit din concediu). La verificarea învinuirii de semnare a unor documente în timpul concediului de odihnă, de către Serviciul Judiciar din cadrul Poliției Municipiului B., la solicitarea ANPM, există la dosar declarațiile doamnei Șomfelean N. și Cosma G. ta emitente ale celor două autorizații.
Referitor la asigurarea calității actelor de reglementare, aceasta este una din principalele sarcini ale salariaților din cadrul Serviciului Reglementări și a șefului de Serviciu, cu respectarea legislației în vigoare, astfel:
pentru emiterea acordurilor de mediu se respectă cu strictețe Anexa nr. 18 - Conținutul- cadru al acordului de mediu din Ordinul MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.
pentru autorizații se respectă Anexa nr. 4 - Conținutul-cadru al autorizației de mediu din ordinul MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, modificat prin Ordinul MMP nr. 1298/2011 și prin Ordinul MMP nr. 3839/2012.
Modelul (cadrul conținut) pentru actele de reglementare este respectat de către toți salariații din cadrul Serviciului Reglementări. Calitatea și conținutul actului de reglementare emis (aviz, acord, autorizație de mediu) sunt verificate cu profesionalism de Șeful Serviciului Reglementări Catarig Marin Liviu, sunt semnate de acesta și apoi contrasemnate de directorul executiv. Până în prezent nu există constatări sau atenționări în scris din partea ANPM sau Ministerul M. care să reclame că actele de reglementare nu au fost emise corespunzător sau au deficiențe de fond sau formă.
Referitor la compararea actelor de reglementare emise de APM BN cu acte de reglementare emise de alte agenții putem spune că nu a fost făcută o astfel de comparație, nu a fost făcută o analiză concretă și care să fi fost adusă oficial la cunoștința conducerii agenției.
Referitor la respectarea etapelor de evaluare se precizează că acestea nu au fost respectate,
astfel:
aducerea la cunoștința funcționarului public evaluat a notelor primite la evaluare nu a fost
făcută de față cu cel evaluat, acesta a fost invitat să iasă afară din sală, iar discuțiile între membrii comisiei au durat cea. 45 minute și au avut ca rezultat calificativul de satisfăcător.
raportul de evaluare nu a fost semnat de către vicepreședintele ANPM în aceeași zi (el a plecat din instituție cu câteva minute înaintea finalizării raportului).
reclamantul a primit doar o ciornă pentru eventualitatea că dorește să conteste calificativul, iar Raportul de evaluare semnat a sosit la agenție cu întârziere de cea. o săptămână, față de 24 de ore de la semnare, cum prevede legea.
Obligarea ANPM la plata sumei de 10000 lei cu titlul de despăgubiri morale:
se consideră că de 1 an de zile, prin acțiunile întreprinse de conducerea ANPM, prin presiunile exercitate prin controale, amenințări cu dosare penale, destituirea și evaluarea sunt suficiente motive de orice ordin: moral, afectiv, afectarea stării de sănătate (acte anexate), de discreditare și în nu în ultimul rând profesional, după o carieră de 37 de ani, din care: 13 ani la apele române și din 1989 în activitatea de protecție a mediului. Solicitarea de plată a sumei mai sus amintite nu este atât de mare față de prejudiciul moral creat și al stării de sănătate afectat în urma hărțuirii politice continue.
se consideră că solicitarea de daune materiale trebuie să constituie și un semnal de alarmă pentru încetarea unor astfel de practici, de numire pe criterii politice, de încetare a presiunilor, hărțuirilor și abuzurilor la care sunt supuși funcționarii publici.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamantul contestă raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere pe perioada_ -_ ( filele 8-10), perioadă în care a deținut funcția publică de director executiv al Agenției pentru P. M. B. -Năsăud, precum și modalitatea de soluționare a contestației formulată împotriva acestui raport.
Reclamantului îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 118/1999 privind statutul funcționarului public, astfel încât, evaluarea performanțelor profesionale ale acestuia se realizează în conformitate cu prevederile art. 69 din actul normativ menționat și ale art. 106 și urm. din HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.
În luna ianuarie 2013 s-a procedat la evaluarea activității profesionale a reclamantului desfășurată în anul 2012, prin Raportul de evaluare contestat stabilindu-se nota finală 3,15 și, corespunzător, calificativul "SATISFĂCĂTOR".
În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate invocat de reclamant, în sensul că
funcționarii publici care au realizat evaluarea sa profesională nu au calitatea de evaluator, potrivitlegii,
instanța apreciază că acesta este întemeiat prin prisma dispozițiilor art. 107 alin. 1 și 2 literele b și e din H.G. nr. 611/2008.
Potrivit art. 107 alin. 1 din H.G. nr. 611/2008 " E. luarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarului public se realizează de către evaluator.";, iar conform alin. 2 literele b și e din același act normativ, "(2) În sensul prezentei hotărâri, are calitatea de evaluator: b) funcționarul public de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice a autorității sau instituției publice, pentru funcționarul public de conducere; e) conducătorul autorității sau instituției publice ori adjunctul acestuia, pentru funcționarii publici care sunt în subordinea directă a acestuia.";
Astfel, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale reclamantului trebuia realizată de un singur evaluator și nu de o comisie de evaluare, calitatea de evaluator fiind îndeplinită în sensul art. 107 alin.2 literele b și e H.G. nr. 611/2008 de funcționarul public de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice a autorității sau instituției publice, pentru funcționarul public de conducere, iar în situația inexistenței unui funcționar public de conducere ierarhic superior, de către conducătorul autorității sau instituției publice ori de adjunctul acestuia, pentru funcționarii publici care sunt în subordinea directă a acestuia.
Reclamantul a fost evaluat de comisia de evaluare compusă din persoanele desemnate de Președintele Agenției Naționale pentru P. M. prin Decizia nr. 1233/_ ( filele 53-54), evaluatorii deținând funcția publică de șef serviciu și directori în cadrul unor compartimente din cadrul Agenției Naționale pentru P. M., iar contrasemnatarul raportului de evaluare, funcția publică de vicepreședinte.
Tribunalul apreciază că nici una dintre aceste persoane nu este, în înțelesul legii, superiorul ierarhic al directorului executiv al agențiilor județene pentru protecția mediului, acesta fiind subordonat față de conducerea Agenției Naționale pentru P. M. .
În consecință, indiferent de pregătirea profesională, persoanele care au efectuat evaluarea nu aveau calitatea legală pentru a realiza evaluarea performanțelor profesionale individuale ale reclamantului..
Referitor la cel de-al doilea motiv de nelegalitate
indicat de reclamant, în sensul realizării evaluării cu includerea și a unor criterii de performanță care nu au fost aduse la cunoștința
funcționarului evaluat la începutul perioadei pentru care s e fac e e v aluarea,
aceștia fiindu-i
comunicați abia în luna decembrie 2012, tribunalul reține că, într-adevăr, conform art. 112 alin. 2 din HG nr. 611/2008, în funcție de specificul activității instituției publice și de activitățile efectiv desfășurate de funcționarul public, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță decât cele cuprinse în anexa nr. 5 a actului normativ indicat, criterii care, astfel stabilite, se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării lor în seamă.
Însă, așa cum a menționat și pârâta, sancțiunea prevăzută de lege constă în pentru neluarea acestor criterii în seamă. Prin compararea criteriilor de performanță utilizate în evaluarea făcută reclamantului cu criteriile prevăzute de Anexa 5 din HG nr. 611/2008, se constată că au fost introduse suplimentar criteriile de la pozițiile 1-8, cele de la pozițiile 9-19 fiind obligatorii, cu mențiunea că, criteriile stabilite suplimentar au ridicat nota raportului de evaluare.
Sunt însă întemeiate criticile reclamantului vizând încălcarea procedurii de completare araportului de evaluare
.
Astfel, în cuprinsul raportului de evaluare contestat nu se regăsesc indicatorii de performanță, cu mențiunea că, contrar susținerilor pârâtei, aceștia nu erau cunoscuți reclamantului din anul anterior, deoarece în cuprinsul raportului de evaluare pe anul 2011 (filele 15-17), nu se regăsesc obiectivele și indicatorii de performanță pentru următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea, conform anexei 6 din HG nr. 611/2008.
Potrivit art. 109 lit. a din HG nr. 611/2008, evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale reprezintă una dintre cele două componente ale evaluării funcționarilor publici.
Obiectivele individuale se stabilesc prin raportare la funcția publică deținută, gradul profesional al acestuia, cunoștințele teoretice și practice și abilitățile funcționarului public și trebuie să corespundă următoarelor cerințe: să fie specifice activităților care presupune exercitarea prerogativelor de putere publică; să fie cuantificabile - să aibă o formă concretă de realizare; să fie prevăzute cu termen de realizare; să fie realiste, în sensul de a putea fi aduse la îndeplinire în termenele de realizare prevăzute și cu resursele alocate; să fie flexibile, adică să poată fi revizuite în funcție de modificările intervenite în prioritățile autorității sau instituției publice (art. 110 al. 1 și art. 111 al. 1).
Art. 111 al. 3 stabilește că, pentru fiecare dintre obiectivele stabilite evaluatorul va stabili și indicatorii de performanță.
Tribunalul apreciază că stabilirea indicatorilor de performanță se impune cu necesitate atât din perspectiva funcționarului evaluat, care trebuie să cunoască obiectivele și indicatorii de performanță pentru a-și putea formula eventuale apărări, dar și din perspectiva instanței de judecată chemată să exercite un control efectiv al legalității actului.
Potrivit art. 113 alin. 1 lit. a " … fiecare obiectiv se apreciază cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, în raport cu indicatorii de performanță ";.
Reținându-se că raportul de evaluare contestat cuprinde doar obiectivele individuale stabilite, dar nu și indicatorii de performanță avuți în vedere la verificarea ponderii de realizare a obiectivelor și la notarea fiecărui obiectiv, reclamantul nefiind în măsură să cunoască conduita profesională sancționată, iar instanța neputând să verifice temeinicia raportului de evaluare, care este astfel sustras controlului de legalitate, tribunalul apreciază că nu se mai impune analizarea motivelor de nelegalitate invocate de reclamant cu privire la etapa interviului și la modalitatea de soluționare a contestației formulate împotriva raportului de evaluare, acestea fiind ulterioare primei etape a procedurii evaluării finale, respectiv a completării raportului de evaluare de către evaluator ( art. 114 din HG nr. 611/2008), evaluarea urmând a fi refăcută începând cu prima etapă.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la plata daunelor morale, tribunalul o apreciază ca neîntemeiată,.
Deși art.106 din Legea nr.188/1999 face referire exclusiv la despăgubiri cu caracter patrimonial, funcționarul public poate să solicite și plata unor pagube cu caracter moral dacă apreciază că a suferit prejudicii cu acest caracter, art.117 din același act normativ stipulând că, dispozițiile sale se completează cu reglementările de drept comun administrative în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice. Or, art.18 alin.3 din Legea nr.554/2004 dă posibilitatea instanței să hotărască și asupra despăgubirilor pentru daunele morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.
Însă, reclamantul nu a făcut dovada prejudiciului moral suferit ca urmare a realizării evaluării performanțelor profesionale individuale cu încălcarea normelor legale mai sus amintite, celelalte aspecte invocate și vizând realizarea unor controale și amenințări cu dosare penale, excedând prezentului cadru procesual.
Sunt fondate aprecierile reclamantului vizând importanța evaluării cu privire la cariera profesională a funcționarului public, art. 69, alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, stipulând că "(3) Calificativele obținute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la: a)*** Abrogată; b)promovarea într-o funcție publică superioară; c)eliberarea din funcția publică." Însă,reclamantul nu mai poate fi promovat, el deținând gradul superior, iar eliberarea sa din funcția de director executiv este anterioară întocmirii acestui raport de evaluare.
Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus reținute, instanța va admite, în parte, acțiunea reclamantului și în consecință: va anula Raportul de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici de conducere, respectiv ale reclamantului pentru perioada_ -_, încheiat de pârâtă și va obliga pârâta la refacerea acestuia, cu respectarea prevederilor legale ce reglementează procedura de evaluare; va anula Înscrisul nr. 1/444/MF/_ cuprinzând soluția de respingere a contestației formulate de reclamant împotriva rezultatului evaluării și va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor morale, ca neîntemeiat.
În temeiul prevederilor art. 453 C.pr.civ., tribunalul va dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 802,20 lei, reprezentând onorariu avocațial, taxă judiciară de timbru și a timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamantul M. I. Ș. , domiciliat în B., str. C., nr.1, sc.B, ap. 28, jud. B. -Năsăud, împotriva pârâtei A. N. pentru P. M.
, cu sediul în B., S. I., nr. 294, sector 6, cod poștal 0. și în consecință:
- Anulează Raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere, respectiv ale reclamantului pentru perioada_ -_, încheiat de pârâtă și obligă pârâta la refacerea acestuia, cu respectarea prevederilor legale ce reglementează procedura de evaluare.
Anulează Înscrisul nr. 1/444/MF/_ cuprinzând soluția de respingere a contestației formulate de reclamant împotriva rezultatului evaluării;
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor morale, ca neîntemeiat.
Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 802,20 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul B. -Năsăud, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată azi,_, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
B. L. | T. | M. D. |
Red/dact: BLT/HVA
_ /4ex
