Decizia civilă nr. 1101/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare

Dosar nr._ * R O M Â N I A

Cod operator de date cu caracter personal 3184 TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILA Nr. 1101/2013

Ședința publică de la 16 Octombrie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE A. -M. B.

Judecător L. -A. C. Judecător R. M. Grefier I. -M. P.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta M. C. E. împotriva Sentinței civile nr. 780/_ a Judecătoriei C. N. în contradictoriu cu intimata D. R. PENTRU A. SI O. V. C., având ca obiect contestație la executare .

La apelul nominal lipsă fiind părtile. Procedura legal îndeplinită.

Mersul dezbaterilor și cuvântul pe fond au fost consemnate prin încheierea de ședință din 9 octombrie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Cauza fiind în stare de judecată se reține în pronunțare.

T. UL

Prin sentința civilă nr. 780/_ pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei C. N. s-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea

M. C. E. în contradictoriu cu intimata D. R. pentru A. și O. V.

C. .

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că debitul care face obiectul executarii silite a fost stabilit prin AC nr. 154/_ si prin procesele verbale privind calculul sumelor prevazute prin titlul executoriu si avand ca obiect actualizarea creantelor fiscale accesorii și că toate aceste acte au fost comunicate in data de_ prin afisare.

S-a mai reținut că legea speciala - Codul Vamal la momentul respectiv nu prevedea o modalitate specifica de comunicare a actului prin care s-a stabilit si individualizat obligatia de plata și că, de altfel, contestatoarea a si facut o plata in data de_ in cuantum de 70 de lei, in contul datoriei inregistrate la intimata, ceea ce duce la concluzia ca a luat la cunostinta de actele emise de intimata.

Totodată, s-a constatat că din verificarile facute de intimată, aflandu-se un nou cont al contestatoarei s-a procedat la infiintarea popririi si in acesta, fiind emisa o a doua adresa de infiintare a popririi, comunicata la data de_ iar la data de_ intimata a comunicat contestatoarei procesul verbal nr. 14711/_ de declarare a starii de insolvabilitate, de la acel moment fiind intrerupta aplicarea masurilor de executare silita precum si calculul obligatiilor fiscale accesorii.

Ca urmare, instanta de fond a apreciat contestatia ca neintemeiata și a dispus respingerea acesteia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea M. C. E.

, solicitând admiterea recursului și, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, iar în subsidiar, modificarea

sentinței atacate în sensul admiterii contestației la executare astfel cum a fost precizată.

În motivarea recursului recurenta a arătat că hotărârea recurată este nelegală și se impune casarea sa și că creanțele fiscale a căror realizare face obiectul executării atacate au fost stabilite prin AC nr. 154/_ și prin procesele verbale privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu, procese verbale emise ulterior și având ca obiect actualizarea creanțelor fiscale accesorii. AC nr. 154/_ nu a fost niciodată comunicat recurentei si, de altfel, nici măcar intimata nu susține că ar fi fost comunicat.

Recurenta a mai arătat că necomunicarea actelor administrativ-fiscale prin care au fost stabilite obligațiile de plată determină inopozabilitatea lor deci lipsirea lor de orice efecte juridice conform art. 45 C.pr. fiscală și că inopozabilitatea actelor administrativ-fiscale prin care au fost stabilite obligațiile de plată determină face ca termenele de plată să nu înceapă să curgă deci împiedică transformarea titlului de creanță în titlu executoriu în condițiile art. 141, al. 2 Cod procedură fiscală.

Recurenta a susținut că intimata a emis somația nr. 16814/J/_, act de executare care nu a fost niciodată comunicat recurentei deoarece s-a încercat comunicarea prin poștă la adresa C. -N., str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 29, județul C. în timp ce adresa recurentei este C. -N., str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 39, ap. 18, jud. C., procedându-se la afișarea actului la adresa Clui-N., str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 29, județul C. în timp ce adresa contestatoarei este C.

-N., str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 39, ap. 18, iud. C. (la_ ).

Recurenta a menționat că suma de 70 lei reprezintă amendă contravențională stabilită prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională nr. 63/_ (deci nu prin actele administrative prin care au fost stabilite creanțele a căror realizare se urmărește pe calea executării contestate iar plata amenzii s-a realizat în temeiul procesului verbal - titlu executoriu conform art. 37 din OG nr. 2/2001 - și nu în baza somației. Susținerea intimatei în sensul că procesul verbal de constatare și sancționare contravențională din 2002 a fost comunicat odată cu somația din 2006 este în mod evident absurdă și în contradicție vădită cu dispozițiile art. 14 și 25 din OG nr. 2/2001.

De asemenea, a susținut că plata sumei de 70 lei reprezentând amendă contravențională nu influențează curgerea termenului de prescripție în ceea ce privește creanțele fiscale constând în taxe vamale, accize, TVA și accesorii (stabilite prin AC nr. 154/_ și prin procesele verbale privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu, procese verbale emise ulterior și având ca obiect actualizarea creanțelor fiscale accesorii.

S-a arătat că după cum se poate observa din lectura sentinței recurate, aceasta nu cuprinde motivele de fapt și de drept pentru care au fost înlăturate criticile aduse de recurentă actelor de executare și executării silite. Întreaga motivare a sentinței recurate se bazează pe două afirmații, respectiv că actele de executare au fost comunicate la_ - fără a se analiza și înlătura susținerile noastre motivate cu privire la nelegalitatea comunicării și că plata sumei de 70 lei reprezintă o prezumție a faptului că recurenta avea cunoștință despre obligațiile de plată față de intimată - fără a se analiza ce reprezenta plata respectivă și în ce temei a fost ea făcută și fără a înlătura susținerile recurentei motivate cu privire la valoarea juridică a respectivei plăți.

Prin întâmpinarea formulată, intimata D. R. pentru A. și O. V.

C., a solicitat respingerea recursului și a arătat că din moment ce creditorul fiscal urmăritor are un titlu executoriu valid, executarea silită nu poate fi anulată de instanța de executare, dacă nu există încălcări ale legii privind măsurile de executare silită în sine.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Astfel, hotărârea recurată este nelegală și se impune modificarea sa deoarece creanțele fiscale a căror realizare face obiectul executării atacate au fost stabilite prin AC nr. 154/_ iar prin procesele verbale privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu, procese verbale emise ulterior și având ca obiect actualizarea creanțelor fiscale accesorii reiese că AC nr. 154/_ nu a fost niciodată comunicat recurentei .

T. ul constată că raportat la data de_ se poate observa că legea specială

- Codul Vamal în vigoare la momentul respectiv - nu prevedea o modalitate specifică de comunicare a actului prin care s-a stabilit și individualizat obligația de plată. În aceste condiții, având în vedere prevederile art. 721 Cod procedură civilă, comunicarea trebuia să se realizeze în condițiile acestui act normativ, ceea ce nu s-a întâmplat. Necomunicarea actelor administrativ-fiscale prin care au fost stabilite obligațiile de plată determină inopozabilitatea lor deci lipsirea lor de orice efecte juridice conform art. 45 Cod procedură fiscală. Inopozabilitatea actelor administrativ- fiscale prin care au fost stabilite obligațiile de plată determină ca termenele de plată să nu înceapă să curgă, deci împiedică transformarea titlului de creanță în titlu executoriu în condițiile art. 141, al. 2 Cod procedură fiscală.

Astfel, se reține că intimata a emis somația nr. 16814/J/_, act de executare care nu a fost niciodată comunicat recurentei deoarece s-a încercat comunicarea prin poștă la adresa C. -N., str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 29, județul C. în timp ce adresa recurentei este C. -N., str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 39, ap. 18, jud. C. . Ulterior, s-a procedat la afișarea actului tot la adresa C. -N.

, str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 29, județul C. (la_ )( f. 96, 79, 115 dosar fond).

Apoi, trebuie amintit că din ansamblul dispozițiilor art. 44 Cod procedură fiscală, pct. 43.1. din Normele aprobate prin HG nr. 1050/2004 și art. 92 Cod procedură civilă rezultă că realizarea comunicării prin publicitate este o situație de excepție la care se poate apela doar în situația în care comunicarea sub semnătură sau prin poștă nu este posibilă. În acest sens, a fost invocată Decizia Curții Constituționale nr. 536/2011, publicată în MO nr. 482/_ prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 44, al. 3 Cod procedură fiscală, în măsura în care se interpretează în sensul că organul fiscal emitent poate să procedeze la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, cu înlăturarea nejustificată a ordinii de realizare a modalităților de comunicare prevăzute la art. 44, al. 2 lit. a-d.

T. ul apreciază că atâta vreme cât comunicarea sub semnătură sau prin poștă nu s-a putut realiza tocmai datorită culpei intimatei care a emis somația cuprinzând o adresă greșită, comunicarea prin publicitate apare ca fiind abuzivă și prejudiciabilă.

Prima instanță a reținut în mod nefondat că recurenta avea cunoștință despre obligațiile de plată față de autoritatea vamală și, ca o dovadă a acestui fapt, a făcut o plată de 70 lei, însă această sumă reprezintă amendă contravențională stabilită prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională nr. 63/_ (deci nu prin actele administrative prin care au fost stabilite creanțele a căror realizare se urmărește pe calea executării contestate)- a se vedea f 91 dosar fond .

Plata amenzii s-a realizat în temeiul procesului verbal de constatare și sancționare contravențională - titlu executoriu conform art. 37 din OG nr. 2/2001 - și nu în baza somației.( f 85 dosar fond). Pe cale de consecință, plata sumei de 70 lei reprezentând amendă contravențională nu influențează curgerea termenului de prescripție în ceea ce privește creanțele fiscale constând în taxe vamale, accize, TVA și accesorii stabilite prin AC nr. 154/_ .

Conform dispozițiilor art. 131, al. 1 Cod procedură fiscală, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept. Prin urmare, la data emiterii și comunicării adresei nr. 10.253/J/CM/_ (primul act de executare care a fost legal comunicat cu contestatoarea -_ - f 8 ), dreptul intimatei de a cere executarea silită a creanțelor fiscale stabilite și individualizate prin AC nr. 154/_ era stins prin prescripție. La fel, având în vedere prevederile art. 1, al. 2 din Decretul nr. 167/1958 (republicat), din moment ce dreptul intimatei de a cere executarea silită a creanțelor fiscale principale stabilite și individualizate prin AC nr. 154/_ s-a stins prin prescripție, s-a stins și dreptul de a individualiza și de a urmări realizarea creanțelor fiscale accesorii.

Pentru considerentele mai sus arătate, tribunalul în baza art.312 coroborat cu art.304 pct.9 C.pr.civ., va admite recursul declarat de M. C. E. împotriva sentinței civile nr. 780/_ pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei C. N.

, pe care o va modifica in tot în sensul că va admite contestația la executare formulată de reclamanta M. C. E. împotriva D.R.A.O.V. C. și va dispune anularea popririi înființate de către intimată în dosarul execuțional nr.1116/2002; anularea dispoziției de urmărire nr.2583/_ /11051/_ ; va dispune anularea proceselor verbale privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu nr.25084/J/CM/_

, nr.10158/J/CM/_ și nr.14535/J/CM/_ emise de către intimată în dosarul execuțional nr.1116/C. /2002; anularea executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr.1116/C. /2002.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite recursul declarat de M. C. E. împotriva sentinței civile nr. 780/_ pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei C. N., pe care o modifică in tot în sensul că admite contestația la executare formulată de reclamanta

M. C. E. împotriva D.R.A.O.V. C. și dispune anularea popririi înființate de către intimată în dosarul execuțional nr.1116/2002; anularea dispoziției de urmărire nr.2583/_ /11051/_ ; dispune anularea proceselor verbale privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu nr.25084/J/CM/_, nr.10158/J/CM/_ și nr.14535/J/C.M/_ emise de către intimată în dosarul execuțional nr.1116/C.

/2002; anularea executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr.1116/C.

/2002.

Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 Octombrie 2013.

Președinte,

A. -M. B.

Judecător,

L. -A. C.

Judecător,

R. M.

Grefier,

I. -M. P.

Red.AMB/tehn.MG 2 ex. 28.10.13

Jud. fond P. E.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1101/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare