Decizia civilă nr. 1116/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1116/R
Ședința publică din 15 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. H.
J. ecător C. G.
J. ecător M. P.
G. ier C. M. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta-petentă
B. A. domiciliată în municipiul Carei, sat S., comuna Moftin nr.123 jud.S. M. împotriva sentinței civile nr. 5958 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL J.
,cu sediul în B. M., str.22 D. nr.37, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în data de_, când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5958/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ s-a respins plângerea formulată de către petenta L. B.
A., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat M. E. M., din S.
M., str. Horea, nr. 4, et. 1, jud. S. M., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL J. M., cu sediul în B. M., str. 22 D., nr. 37, jud. M.
, ca nefondată, s-au menținut dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CP nr. 1549568/_, încheiat de intimat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță reține în considerentele sentinței următoarele:
Prin procesul-verbal seria CP nr. 1549568/_ încheiat de I. DE P. AL J. M., petentei L. B. A. i-au fost aplicate sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 630 lei și sancțiunea
suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002.
În cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a reținut faptul că în data de_, ora 17.27, în calitate de conducător auto, petenta a condus auto cu numărul de înmatriculare_, pe D.E. 58, cu viteza de 105 km/h, fiind înregistrată de aparatul video radar verificat și omologat metrologic, montat pe autovehiculul aparținând P. i Române, cu număr de înmatriculare_, pe hard disk XNA 1.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Deși petenta nu a contestat legalitatea întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța are dreptul și obligația, deopotrivă, de a verifica legalitatea procesului verbal atacat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, în ceea ce privește motivele de nulitate absolută ce ar putea fi invocate și din oficiu. Făcând aplicarea acestui articol în prezenta cauză, instanța a reținut că actul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută care să impună anularea acestuia.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși a fost încheiat de un agent al forței publice, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și legalitate în privința vitezei cu care a circulat mașina condusă de petent la momentul constatării săvârșirii faptei, întrucât aceasta nu poate fi percepută în mod direct de către agent. Din acest punct de vedere, incumbă intimatului sarcina de a face dovada prin probe neîndoielnice, că cele consemnate corespund realității.
În scopul dovedirii stării de fapt consemnate în cuprinsul procesului verbal contestat, intimatul a depus la dosar înregistrarea video a contravenției reținute în sarcina petentei, aflate pe hard disk (f.16).
În urma vizionării înregistrării video depuse la dosar, instanța a constatat că în data de_, la ora 17.17, autoturismul cu număr de înmatriculare_ a fost condus cu viteza de 105 km/h.
Asupra locului unde a fost surprinsă fapta, instanța a reținut că acesta poate fi constatat în mod direct de către agentul constatator, deci realitatea acestui aspect se prezumă în mod relativ, sarcina probei contrare aparținând petentei. Întrucât petenta nu contestă că fapta reținută în sarcina sa s-a petrecut pe raza localității Seini, instanța a constatat că la momentul înregistrării cu aparatul radar, petenta circula în localitate, unde limita vitezei legale este de 50 km/h.
Din actele depuse la dosar de către intimat, reiese că cinemometrul din cauză, care este un model aprobat de Biroul Român de Metrologie Legală (f.19), a fost verificat metrologic potrivit Buletinului de verificare metrologică
regăsit la fila 18 din dosar, iar agentul constatator care a întocmit procesul verbal contestat are atestat de operare a cinemometrului prin care a fost înregistrată viteza (f.17).
Petenta a recunoscut că este posibil să fi circulat în localitate, cu viteza înregistrată, însă aceasta s-a datorat stării de necesitate în care se afla. A învederat instanței că datorită unei stări de sănătate caracterizate prin dureri de cap, o ușoară stare de amorțeală generală, crampe la stomac și dureri intestinale, s-a grăbit să ajungă cât mai repede la cel mai apropiat spital sau cabinet medical. După opirea în trafic și sancționarea sa, la un cabinet medical din localitatea Seini, a primit diagnosticul de spasmofilie (f.7).
Potrivit martorei Crișan G., prietenă a petentei, cu care aceasta din urmă a purtat o conversație telefonică atât anterior, cât și ulterior controlului în trafic, petenta, aflată la volan, în drum spre B. M., s-a simțit foarte rău. Aceasta chiar i-a spus martorei că îi amorțeau mâinile și picioarele, avea palpitații.
Pentru a se reține starea de necesitate, este obligatoriu ca pericolul să nu poată fi înlăturat decât prin săvârșirea unei fapte de natură contravențională. Instanța a apreciat că această condiție nu este îndeplinită în cauză, petenta având posibilitatea de se opri și a solicita intervenția unui echipaj medical. Mai mult, se observă că prin fapta petentei de a conduce un autoturism, în localitate, cu o viteză cu 55 km/h peste limita legală, în condițiile în care simțea o stare generală de amorțeală, s-a pus în pericol siguranța atât a celorlalți participanți la trafic, cât și a propriei persoane.
Prin urmare, instanța a reținut că fapta nu a fost săvârșită în stare de necesitate și constată că procesul verbal de contravenție este temeinic.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, a apreciat că gradul de pericol social al faptei este unul ridicat și astfel, nu se justifică reindividualizarea acestora.
Prin urmare, instanța a respins plângerea formulată ca nefondată și a menținut dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr. 1549568/_, încheiat de intimat.
Petenta L. B. A. a formulat recurs prin care a solicitat modificarea în tot a sentinței și admiterea plângerii pentru greșita interpretare și aplicare a prevederilor legale de către prima instanță.
În dezvoltarea motivelor de recurs petenta susține că în momentul în care a săvârșit fapta contravențională a avut convingerea că îi este pusă în pericol viața datorită simptomelor pe care le avea.Datorită presiunii și a stresului cauzat de munca pe care o desfășoară (fapt ce reiese și din depoziția martorului care a invederat instanței faptul că era foarte obosită, stresată și speriată de ceea ce i se întâmplă) era convinsă că simptomele prevesteau ceva grav, apreciind că soluția cea mai bună este de a se grăbi să ajungă la cel mai apropiat spital sau cabinet medical din localitatea în care se afla.
Consideră că este rezonabil a se aprecia că temerea creată de pericolul pe care simptomele constatate puteau reprezenta pentru viața ei, ajunsă fiind într-o stare aparent foarte gravă, a determinat-o să încalce regulile de circulație rutieră.
Fapta contravențională nu a avut pe plan material nicio consecință sub aspectul siguranței circulației rutiere, încălcarea vitezei legale admise neavând drept consecință vătămarea vreunei persoane sau vreunui vehicul aflat în trafic, nefiind periclitată în nici un fel circulația pe drumurile publice.
În privința temeiniciei situației de fapt reținute de agentul constatator, aceasta a recunoscut-o la momentul încheierii procesului verbal cât și prin plângerea contravențională, invocând prevederile art.11 din OG nr.2/2001.
În drept se invocă art.304 pct.9, 304 indice 1 și art.312 Cod procedură civilă 1865.
Intimatul IPJ M. și-a exprimat oral poziția procesuală prin reprezentantul său în instanță care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând recursul prin prisma motivelor pe care se întemeiază potrivit art.304 și 304 indice 1 Cod procedură civilă de la 1865, T. constată următoarele:
Principala apărare pe care recurenta-petentă a invocat-o în recurs și primă instanță, pentru a combate legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, a constatat în invocarea cauzelor exoneratoare de răspundere prevăzute de art.11 din OG nr.2/2001.
Recurenta-petentă a invocat starea gravă a sănătății sale datorită căreia a apreciat că era imperios necesar să ajungă într-un termen cât mai scurt la un cabinet medical sau spital.
Împrejurările invocate nu au fost pe de o parte confirmate iar pe de altă parte nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art.11 din OG nr.2/2001, așa cum corect a apreciat prima instanță.
Starea temporară de rău dovedită cu declarația martorei Crișan G. audiată în primă instanță, nu constituie o cauză exoneratoare de răspundere contravențională și nu justifică atitudinea recurentei-petente de a conduce vehiculul cu o viteză de 105 km/h, care crea un pericol suplimentar atât pentru persoana recurentei, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.
Pe de altă parte unicul înscris medical depus la dosar (fila 7 dosar de fond) atestă diagnosticul de spasmofilie, fără a se depune alte înscrisuri care să ateste urgența intervenției medicale la care recurenta avea necondiționat acces apelând Serviciul public de urgență UPU iar nu prin depășirea considerabilă a vitezei.
Pentru toate aceste considerente în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă 1865 recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de către recurenta-petentă L. B.
A. împotriva sentinței civile nr.5958/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi 15 Noiembrie 2013.
Președinte, M. H. | J. ecător, C. G. | J. ecător, M. P. |
G. ier, C. M. C. |
Red.M.H.-_
Tehnored.C.C.-_ /2 ex.
J. ecător la fond:D. I. R.
