Decizia civilă nr. 11202/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 11202/2013
Ședința publică din data de 20 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamanții M. F. L., M. T., G. C. M., F. F., B. D. I., O. C. C., B.
D., B. I. ANA, T. F. I., P. G., Ș. V., Ș. E. S., F. M.
M., F. M. A., P. R. M., R. S., C. R., L. V., L. C. ,
R. M., L. I., S. D., M. C., S. G. L., Ș. I. G. ,
D. G., D. M., T. F. I., M. C. S., B. G., S. G., C. I.
, C. SS, M. L., C. M. C., S. C. L., M. F. ,
I. V., I. G., B. - G. C. S., C. - S. D., B. E.
împotriva sentinței civile nr. 488 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-N., în contradictoriu cu pârâții O. N. - PRIN P., P. O. N., C. LOCAL N., având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul- reclamant Ș. V. personal, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 28 lei, conform chitanței aflată la fila 5 din dosar și timbru judiciar de 0,30 lei.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ intimatul-pârât P. O.
N. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, într-un singur exemplar.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004, art. 3 pct. 3 C.pr.civ. și art.105, 106, 109 din Legea nr. 188/1999, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Recurentul-reclamant solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 488 din data de_ pronunțată de Tribunalul Bistrița-N. și modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum aceasta a fost formulată, respectiv anularea dispozițiilor nr. 262-265/_, 267/_, 269-271/_, 273-280/_, 282-292/_ ,
294-298/_, 300-311/_, 314-316/_, 338/_, 339/_ și
obligarea pârâtului P. O. N. la emiterea unor dispoziții prin care suma compensatorie să fie inclusă în salariul de bază, salar care să fie majorat cu 8%, începând cu data de_, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului României, nr. 19/2012, privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariate, fără cheltuieli de judecată.
De asemenea depune la dosar concluzii scrise și relevă că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Din examinarea actelor dossarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.488 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al Tribunalului Bistrița-N. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la pârâtul O. N. și în consecință respinge acțiunea față de acesta; respinsă acțiunea formulată de reclamanții M. F. L., M. T.
, G. C. M., F. F., B. D. I., O. C. C., B. D., B. I.
Ana, T. F. I., P. G., Ș. V., Ș. E. S., F. M. M., F. M.
A., P. R. M., R. S., C. R., L. V., L. C., R. M., L.
I., S. D., M. C., S. G. L., Ș. I. G., D. G., D.
M., T. F. I., M. C. S., B. G., S. G., C. I., C. S.
S., M. L., C. M. C., S. C. L., M. F., I. V., I.
G., B. - G. C. S. și C. - S. D., B. E., în contradictoriu cu pârâții P. O. N. și C. Local N. ; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că excepția este întemeiată având în vedere dispozițiile art.21 din Legea 215/2011.
Cu privire la fond reține instanța că persoanele vizate de dispozițiile atacate nu activeaza in cadrul M. ui de Interne, astfel ca ordinul nr.496/2003 al M. ui Administratiei si Internelor nu îsi are aplicabilitate în privinta acestora. Ca este asa reiese si din punctul VI al ordinului, care arata ca masuri de aplicare al ordinului vor fi luate de comandantii si sefii de unitati.
Nu exista nicio legatura de subordonare a institutiilor pârâte fata de M. Administratiei si Internelor. În aceste conditii, Ministrul Administratiei si Internelor nu avea nici o atributie în privinta salarizarii personalului din cadrul administratiei publice locale si, prin urmare, ordinul sus mentionat nu poate fi aplicat în cazul pârâtei si atât mai putin dispozitiile Legii nr.138/1999, care nu fac nici o referire la salarizarea personalului civil din administratia publica locala. Ca este asa o demonstreaza si denumirea legii, care se refera în primul rând la personalul militar si la personalul civil, dar din cadrul acelorasi unitati (adica a unitatilor militare) or, în mod evident, pârâta nu are personal militar privind salarizarea. Chiar denumirea indemnizatiei, aceea de dispozitiv, demonstreaza ca aceasta indemnizatie nu se aplica în cadrul institutiilor cu caracter eminamente civil.
Nu sunt aplicabile nici dispozitiile art.16 din Constitutia României si nici cele din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului, deoarece nu exista egalitate între persoanele care îsi desfasoara activitatea într-un dispozitiv militar
-în care exista anumite reguli specifice de acces, de circulatie în interiorul dispozitivului, de comunicare- si o institutie publica, în care toate acele reguli nu se aplica. Notiunea de "dispozitiv" presupune ca functionarii sa fie pregatiti, in orice moment, sa intervina pentru rezolvarea problemelor cu caracter de urgenta. Acest spor este acordat tocmai datorita restrictiilor ce exista in institutiile militare. De altfel, daca, in raport de situatia prezentata, s-ar putea, dimpotriva, concluziona ca cele doua categorii de personal s-ar afla in situatii comparabile, prin raportare la prevederile Ordonantei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare ( modificata
si completata prin Ordonanta de Guvern nr.77/2003 si aprobata prin Legea nr.27/2004 ), ar trebui sa se retina atât tratamentul mai putin favorabil, cât si legatura directa si strânsa între tratamentul mai putin favorabil si temeiurile de nediscriminare, in plus impunându-se analizarea posibilei existente a unei justificari pentru discriminarea directa. Insa, toate aceste aspecte nu pot face obiectul probei in cauza, având in vedere obiectul acesteia - anume însasi recunoasterea existentei in patrimoniul reclamantilor a dreptului salarial pretins si, ca atare stabilirea obligatiei autoritatii publice pârâte in considerarea preexistentei acestui drept, ci nu ca drept rezultat din constatarea, prin considerente, a discriminarii si, deci, in urma aplicarii uneia din sanctiunile rezultate din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.137/2000, anume, in speta, cu titlu de despagubiri pentru restabilirea egalitatii si, astfel, eliminarea situatiei create prin discriminare. Ca este asa rezulta si din petitul actiunii - obligarea de acordare a "drepturilor salariale neîncasate".
Prin dispozițiile contestate în prezentul dosar s-a dispus eliminarea sumei compensatorii, respectiv a sporului de dispozitiv, din salariul de bază al reclamanților, cu ocazia reîncadrării acestora după data de_ .
Susținerile reclamanților în sensul că dispozițiile contestate sunt nelegale, deoarece nu mai beneficiază de salariul pe care l-au avut la data de 31 decembrie 2009, sunt nefondate, raportat la Sentința civilă nr. 246/2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița-N. în dosarul nr._ prin care s-a reținut nelegalitatea acordării acestui spor, precum și la dispozițiile legale mai sus arătate.
Funcționarii publici și personalul contractual din primării nu se încadrau și nu făceau parte din categoriile de personal angajat în structurile de personal ale
M. ui Administrației și Internelor care beneficiau de indemnizația de dispozitiv nici în perioada de dinainte de intrarea în vigoare a legii unice de salarizare, situație care nu s-a schimbat nici în prezent, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, sporul de dispozitiv acordându-se astfel numai în instituțiile publice cu caracter militar, unde poate fi vorba despre un dispozitiv militar.
Împotriva soluției arătate au declarat recurs reclamanții solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii.
În susținerea celor solicitate se arată că respingerea excepției este greșită deoarece din art.21 din Legea 215/2001 reiese că orașul ca persoană juridică are patrimoniu și nu primarul respectiv consiliu care sunt autorități locale după caz au calitatea de reprezentanți.
Mai arată recurenții că hotărârea este greșită și din perspectiva reținerii că prin sentința 246/2011 a fost eliminat sporul de dispozitiv. În primul rând prin considerentele sentinței s-a reținut că personalul din administrație urma a beneficia de indemnizație de dispozitiv, iar acțiunea a fost admisă, aspectul intrând în putere de lucru judecat. În baza acelorași prevederi care au stat la baza sentinței menționate a fost însă și dispoziția 1531/2007 iar din moment ce prevederile care au stat la baza pronunțării sentinței și emiterii deciziei nu au fost abrogate nu se poate reține nelegalitatea.
Pe de altă parte arată recurenții că a fost ignorat faptul că la_ prin dispoziție au fost modificate dispozițiile de neacordare a personalului din 2010 în sensul eliminării sporului de dispozitiv din salariu de bază și introducerii acestuia ca suma compensatorie. La acordarea ca suma compensatorie s-au avut în vedere prevederile legale în materie și adresa 10496/2010 prin care s-a comunicat că drepturile stabilite prin contracte colective care erau prevăzute de legislația spefică categoriei respective de personal și care nu se regăsesc în Legea nr.330/2004 pot fi acordate sub forma unei sume compensatorii cu caracter
tranzitoriu și că în notele din subsolul tabelelor sunt enumerate sporuri și alte elemente salariale care se cuprind în salariu de bază.
Sporul de dispozitiv este prevăzut în nota din anexa I/3 din Legea cadrul ce se referă la administrația locală, potrivit căruia în salariu de bază sunt cuprinse salariu merit, spor de stabilitate, spor de dispozitiv. Cu toate acestea dispozițiile din 2012 au fost modificate în sensul eliminării sumei compensatorii din salariu de bază. Prin urmare, nu mai beneficiază de salariul avut la_ contrar prevederilor legale art.30 alin.5, art.7 alin.2, art.3 din Legea 330/2009. Pe de altă parte, sporul așa cum s-a arătat este prevăzut în nota anexa la legea cadru și prin art.1 alin.2 din Legea 285/2010.
Prin întâmpinarea depusă, intimații au arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea demersului.
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat în raport de actele dosarului, de normele juridice incidente, de art.304 C.pr.civ., Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârii atacate.
Astfel, se reține că un prim argument adus constă în aceea că reținerile instanței cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale sunt greșite deoarece pdotrivit art. 21 din Legea 215/2001 orașul este persoana juridică care are patrimoniu. Susținerile nu pot fi primite, întrucât se omite a se avea în vedere că în acțiunile în anulare în contencios, calitatea o are autoritatea emitentă a actului, iar în cauză s-a solicitat anularea actului administrativ,recunoașterea dreptului de către aceiași autoritate ce a emis actul.
Prin urmare, fiind vorba de anularea actului administrativ ce nu este emis de pârâtul doi ca reprezentant al autorității administrative ci în calitate de autoritate competentă cu atribuții în domeniul salarizării susținerile cu privire la excpeție și vădesc nefondate și vor fi respinse.
Alte argumente aduse constau în aceea că în mod greșit s-a reținut eliminarea sporului prin hotărâre judecătorească în condițiile în care anterior a existat o hotărâre de acordare a aceluiași spor; actul autorității a evidențiat cuprinderea acestuia și există norme în acest sens.
Susținerile nu pot fi primite, întrucât în determinarea salarizării funcționarilor din fonduri publice operează principiul legalității. Ori cu privire la sporul de dispozitiv invocat trebuie reținut că prin decizia nr.37 din decembrie 2009 a ÎCCJ privind recursul în interesul legii a stabilit ca sporul în discuție nu poate fi acordat și personalului primăriilor așa cum este situația în prezenta
cauză. În contextul celor statuate a fost generat ulterior demersul ce s-a finalizat cu hotărâri ce au relevat nelegalități și eliminării sporului.
Se susține că anterior a existat o hotărâre care stabilea acordarea. Susținerea nu poate fi reținută deoarece în mod firesc efectele unor hotărâri încetează atunci când cadrul legislativ, împrejurările ce au impus instituirea obligației încetează sau se modifică. Eliminarea sporului s-a realizat nu doar în contextul hotărârilor date în condițiile controlului Curții Constituționale, a demersului instituit de prefect ci și de cadrul legislativ prin care se arată că se vor avea în vedere doar sporurile acordate prin legi sau hotărâri a guvernului. Ori normele nu îl reglementează.
Faptul că acest spor s-a acordat anterior, nu îndreptățește la considerarea ulterioară de vreme ce se relevă încetarea. De altfel, chiar și numai în contextul statuărilor prin decizia în interesul legii pronunțate, sub aspectul nelegalității acestuia, includerea nu poate fi făcută.
Așadar, constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 C.pr.civ., Curtea urmează a da o soluție de respingere a recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M. F. L., M. T., G. C. M., F. F., B. D. I., O. C. C., B. D., B. I. ANA, T.
F. I., P. G., Ș. V., Ș. E. S., F. M. M., F. M. A., P.
R. M., R. S., C. R., L. V., L. C., R. M., L. I., S.
D., M. C., S. G. L., Ș. I. G., D. G., D. M., T.
F. I., M. C. S., B. G., S. G., C. I., C. SS, M.
L., C. M. C., S. C. L., M. F., I. V., I. G. ,
B. - G. C. S., C. - S. D., B. E., împotriva sentinței civile nr. 488 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-N. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
D. | MAR. CIAN | F. | T. | M. | H. D. | C. |
red.F.T./S.M.D.
2 ex. - _
jud.fond.B. L.
