Decizia civilă nr. 8691/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
DECIZIA CIV ILĂ NR. 8691/2013
Ședința publică din data de 17 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I. JUDECĂTOR: A. -I. A. JUDECĂTOR: DP GREFIER: M. N.
S-au luat spre examinare recursul promovat de recurenta G. N. DE
M. - C. R. C., împotriva sentinței civile nr. 1537 din_, pronunțate în dosarul nr._ * al Tribunalului Sălaj privind și pe intimații P.
I. G., C. V., M. F. L., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare se constată lipsa părților din litigiu.
Curtea urmează a lăsa cauza la a doua strigare în vederea respectării dreptului la apărare al părților.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează că prezentul recurs se află la primul termen de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită și s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în temeiul dispozițiilor art. 242 (2) C. pr.civ. La data de_, intimații au depus la dosar întâmpinare.
Curtea constată că recursul este declarat în termen, motivat, comunicat, scutit de la plata taxelor judiciare și timbru judiciar.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004, art. 3 pct. 3 C.pr.civ. și art.105, 106, 109 din Legea nr. 188/1999, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1537 din_ pronunțată în dosarul nr._ * al Tribunalului Sălaj s-a admis cererile formulate de reclamanții P. I. G., C.
V., M. F. L., în contradictoriu cu pârâta G. N. DE M. - C.
R. C. și în consecință s-a dispus anularea deciziilor de sancționare disciplinară nr. 4/_, 3/_ și 2/_ și a sancțiunilor aplicate.
A fost obligată pârâta la plata a câte 450 lei cheltuieli de judecată în favoarea fiecărui contestator.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cele trei decizii reclamanților li s-au aplicat sancțiuni constând în diminuarea drepturilor salariale pentru absențe nemotivate de la serviciu.
Astfel - prin Decizia 2/_ reclamantului M. F. L. i s-a diminuat salariul cu 5 % pentru lună pentru absențe nemotivate în luna octombrie, noiembrie 2010 și octombrie 2011.
Reclamantul C. V. a fost sancționat prin Decizia 3/2012 cu
,,avertisment"; pentru absențe nemotivate și pentru nerespectarea Ordinelor de deplasare.
De asemenea și P. I. G. a fost sancționat cu ,, avertisment"; pentru fapte similare prin Decizia 4/_ (f.4,5, 85).
În conținutul tuturor deciziilor se menționează la articolul 3 că ,, prezenta deciziei 24 poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării";.
Reclamanții au invocat în apărarea lor doar dispozițiile art.50 alin.3 lit. c și e din HG 1344/2007.
Este adevărat că potrivit raportului Comisiei de disciplină din cadrul C. ui R. C. din 5 ianuarie 2012 pentru cei 3 reclamanți s-au propus sancțiuni mai drastice iar ulterior pedepsele aplicate prin decizii au fost mai blânde dar acesta nu este un motiv pentru anularea deciziilor atâta vreme cât profită reclamanților .
De asemenea, nu au putut fi luate în considerare nici criticile reclamanților potrivit cărora L.188/1999 nu prevede sancțiunea ,, avertismentului"; așa cum s- a reținut în cele două decizii.
Este adevărat că potrivit art.77 al.3 din L.188/1999 sancțiunile disciplinare sunt ,, mustrarea scrisă, diminuarea drepturilor salariale cu 5 -20%, pe o perioadă de până la 3 luni și suspendarea dreptului de avansare în grade de salarizare sau după promovare în funcție publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani, dar sancțiunea ,, mustrării"; poate fi asimilată cu ,, avertisment"; .
Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 50 alin.3 lit.e din HG 1344/2007 instanța reține că potrivit acestei dispoziții legale, actul administrativ de sancționare trebuie să cuprindă în mod obligatoriu sub sancțiunea nulității absolute mențiunea privind instanța competentă la care poate fi contestată această cerință fiind îndeplinită prin individualizarea instanței sub dublu aspect al competenței atât material cât și teritorial.
Sub acest aspect, instanța a reținut că mențiunile din deciziile contestate, nu oferă celor sancționați, suficiente date pentru exercitarea căii de atac și pe cale de consecință - urmează a se admite cererile formulate de reclamanții P. I.
G., C. V., M. F. L., în contradictoriu cu pârâta G. N. DE M.
- C. R. C. și în consecință dispune anularea deciziilor de sancționare disciplinară nr. 4/_, 3/_ și 2/_ și a sancțiunilor aplicate.
În baza art.274 Cod procedură civilă a fost obligată pârâta la plata a câte 450 lei cheltuieli de judecată în favoarea fiecărui contestator.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs G. N. de M. -C.
G. solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul menținerii deciziilor de sancționare disciplinară ca fiind temeinice și legale
.
În motivele de recurs se invederează faptul că art.50 alin.3 din HG nr.1344/2007 nu prevede sancțiunea nulității absolute a actului administrativ, în cazul în care actul administrativ nu cuprinde o mențiune din cele precizate la lit.a, și e. Prin urmare, rezultă că lipsa unei singure mențiuni nu atrage nulitatea absolută a deciziilor, atâta timp cât celelalte mențiuni au fost stipulate.
Consideră că instanța de fond s-a grăbit să dispună anularea deciziilor și a omis faptul că reclamanții introducând contestațiile la instanța competentă, Tribunalul Sălaj, precum și faptul că nu s-a produs niciun prejudiciu, nu se justifică sancțiunea nulității deciziilor de sancționare disciplinară. Instanța de fond ar fi trebuit să analizeze acest impediment și raportat la aspectul practic al
introducerii contestațiilor de orice natură, la o altă instanță decât cea legal competentă, în sensul că în aceste situații, instanțele sunt obligate să-și decline competența în favoarea instanței competente, neconcretizându-se așadar nici în acest caz vreun prejudiciu.
Prin urmare, îna ceste ipoteze se poate vorbi despre incidența teoriei nulității remediabile.
Nu în ultimul rând, apreciază că nu ar trebui omise nici dispoz.art.133 C.pr.civ., care trebuie coroborate cu disp.art.50 alin.3 din HG nr.1344/2007 privind sancțiunea nulității "cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă: lipsa semnăturii se poate totuși îndeplini în tot cursul judecății; dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfățișare următoare, iar când este prezent în instanță, în chiar ședința în care a fost invocată nulitatea";.
Pârâtul-recurent menționează că potrivit art.106 alin.2 C.pr.civ.,
"judecătorul va putea să dispună îndreptarea neregularităților săvârșite cu privire la actele de procedură";.
Reclamanții-intimați P. I. G., C. V. și M. F. L. au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond
.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având în vedere prev.art.304, 304/1 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Reclamanții-intimați au fost sancționați prin diminuarea drepturilor salariale pentru absențe nemotivate d ela serviciu emițându-se cele trei decizii contestate.
Prima instanță a reținut că mențiunile din deciziile contestate nu oferă celor sancționați suficiente date pentru exercitarea căii de atac și prin urmare, acestea sunt nule.
Recurenta critică hotărârea primei instanțe din perspectiva dispoz.art.50 alin.3 ale HG nr.1344/2007 și susține că lipsa unei singure mențiuni în deciziile de sancționare nu atrage după sine nulitatea absolută a deciziilor atâta timp cât celelalte mențiuni au fost stipulate.
Contrar celor susținute de recurentă, Curtea reține că potrivit art.50 alin.3 din HG nr.1344/2007 este suficient lipsa unei singure mențiuni din cele expres și limitativ prev.de lege pentru ca actul administrativ să fie nul. Aceasta deoarece textul legal instituie îndeplinirea unor condiții expres prevăzute de lege care trebuie îndeplinite cumulativ și prin urmare, dispoziția legală având un caracter imperativ, neîndeplinirea acestor condiții atrage după sine excepția nulității absolute a actului.
Astfel, art.50 alin.3 din HG nr.1344/2007 prevede că actul administrativ trebhuie să cuprindă descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; temeiul legal în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară; motivul pentru care a fost aplicată o altă sancțiune decât cea propusă de comisia de disciplină îns ituația prevăzută la alin.2; termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată precum și instanța competentă la care poate fi contestat actul administrativ princ are s-a dispus sancțiunea disciplinară.
Raportat la prevederile textului legal și la lipsa mențiunii privind instanța competentă din deciziile contestate, în mod corect cu aplicarea legală a prevederilor art.50 alin.3 din HG nr.1344/2007 prima instanță a dispus anularea deciziilor de sancționare.
Susținerile recurentei privind incidența teoriei nulității remediabile nu își au aplicabilitatea în speță, câtă vreme așa cum s-a arătat mai sus ne aflăm în prezența unei nulități absolute.
Față de considerentele mai sus expuse, înt emeiul dispoz.art.312 alin.1 C.pr.civ., raportat la art.20 din Legea nr.554/2004, recursul declarat de pârâtă
G. N. de M. prin C. G. este neîntemeiat, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de G. N. de M. - C. R. C. împotriva sentinței civile nr.1537 din_ pronunțată în dosarul nr._ * al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
C. | I. A. | -I. | A. | D. | P. | M. N. |
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.P. R.
