Decizia civilă nr. 11403/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 11403/2013
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. -I. A.
Judecător DP
Judecător C. I. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul C. LOCAL AL C. C. împotriva sentinței civile nr. 3424 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj în contradictoriu cu intimata C. D. având ca obiect suspendare executare act administrativ suspendare executare hotărâre; suspendare executare dispoziție.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. Romana Hirițiu cu împuternicire avocațială aflată la fila 65 din dosar și intimata personal asistată de av. N. V. cu împuternicire avocațială aflată la fila 72 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea intimatei-concluzii scrise prin care se solicită respingerea recursului.
Un exemplar se comunică cu reprezentanta recurentului.
Curtea declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În susținere se arată că postul de inspector pentru achiziții publice a fost înființat de soțul reclamantei . Hotărârea de Consiliu Local prevede desființare a 4 posturi și nu două aceste posturi fiind desființate cu aprobarea ANFP. Nu sunt reale susținerile reclamantei conform cărora ar exist un post vacant, acesta fiind ocupat și chiar dacă ar exista nu s-ar putea oferi reclamantei întrucât este necesară ocuparea acestuia de către o persoană cu funcții superioare.
Intimata la solicitarea instanței arată că în ceea ace privește fondul cauzei încă nu a fost stabilit termen de judecată, dosarul aflându-se în procedura regularizării.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. În susținere se arată că nu există nici o legătură între poziția ocupată de intimată și faptul că a fost numită de P.
, întrucât între aceștia doi nu există stabilită și confirmată o relație de căsătorie. Nu este dovedită nici afirmația conform căreia aceasta nu a înregistrat autoritatea în SEAP, postul de inspector de achiziții publice a fost ocupat înființat printr-un act guvernamental, el neputând fi desființat de către P. ,
desființarea posturilor de acest gen excede atribuțiilor acestuia. Nu sunt probate nici criticile privind paguba iminentă .
Mai arată că scriptul depus la data de_ a fost depus cu depășirea termenului legal de recurs. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
În replică, reprezentanta recurentului arată că a fost formulat răspuns în termenul legal, nefiind aceeași situație, principiul se păstrează. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Curtea declară închisă faza dezbaterilor și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A,
Prin sentința civilă nr. 3424 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj s-au respins excepțiile nulității cererii de chemare în judecată, lipsei calității procesuale passive a C. ui local al C. C. și a C.
C., precum și a excepției inadmisibilității acțiunii invocate de pârâtul C. local al C. C. .
S-a admis cererea formulată de către reclamanta C. D., în contradictoriu cu pârâții: C. C., C. LOCAL AL C. C., și în consecință: s-a suspendat executarea HCL nr. 13/_ a C. ui local al localității C., până la soluționarea fondului cauzei.
S-a suspendat executarea Dispoziției nr. 40/_ a C. C., până la soluționarea fondului cauzei.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei 16, 30 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtul C. local că potrivit disp. art. 14 din Legea nr. 554/2004 "în cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate";.
Cu privire la momentul de la care începe să curgă acest termen, instanța a reținut termenul de 60 de zile se calculează din momentul admiterii cererii de suspendare, depășirea lui echivalând cu încetarea de drept a efectelor suspendării.
Prin urmare susținerile pârâtului cu privire la inadmisibilitatea cererii dat fiind expirarea unui termen de 60 de zile de la comunicarea actului administrativ contestat nu pot fi primite, astfel că excepția invocată va fi respinsă.
Prin Hotărârea C. ui local al comunei C. nr. 13/_ s-a aprobat numărul de funcții și organigrama aparatului de specialitate al primarului comunei C. conform anexelor ce fac parte din hotărâre, cu expunerea de motive de la fila 16, privind desființarea a patru posturi, printre care și cel de inspector achiziții publice și respectiv inspector situații de urgență. (f. 11-14).
Dat fiind această hotărâre, s-a emis Dispoziția nr. 40 din_ privind încetarea raportului de serviciu a reclamantei, funcționar public, postul de inspector de achiziții publice ocupat de reclamantă fiind desființat (f. 16).
Potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, iar cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond
În cauză, instanța a apreciat că sunt întrunite cerințele prevăzute cumulativ de art. 14 al. 1 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ: cazul bine justificat și paguba iminentă.
Conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 modificată, cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Prin urmare, condiția existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în situația în care se există îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu.
Instanța are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenței dreptului, întrucât, în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ, nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
Sub aspectul cazului bine justificat, instanța a apreciat că argumentele invocate de reclamantă referitor la nelegalitatea procesului de reorganizare se circumscriu noțiunii de caz bine justificat, în sensul urmărit de legiuitor.
Instanta nu poate sa procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se intemeiaza cererea de anulare a actului administrativ, ci se va limita la verificarea acelor imprejurari vadite de fapt si de drept care produc o indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ.
În acest context motivele de nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită, în special cel relativ la modalitatea de reorganizare a instituției publice, adică existența unor posturi vacante prin încetarea de drept a raporturilor de serviciu potrivit art. 98 alin. 1 lit. d) și nerespectarea disp. art. 99 alin. 5 din Legea nr. 188/1999 cu privire la obligația autorității publice de a pune la dispoziția funcționarilor publici posturile vacante, sunt, în aparență, întemeiate.
Pârâții nu au făcut apărări pe aceste aspecte, iar din adresa Agenției Naționale a Funcționarilor P. i nr. 12866/2013 rezultă că sunt inițiate cercetări cu privire la îndeplinirea condițiilor privind încetarea de drept a raportului de serviciu al secretarului comunei (f. 21). Invocarea OG nr. 77/2013 nu poate fi primită raportat la data intrării în vigoare a acestui act față de data emiterii actelor administrative contestate.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție, s-a reținut că paguba iminentă, astfel cum este definită de art. 2 al.1 lit. ș) Legea nr. 554/2004, presupune existența, în cuprinsul actului vizat, a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire, i-ar produce reclamantei un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza executării actului.
Instanța a reținut că măsura eliberării din funcție a reclamantei are un astfel de caracter, prin lipsirea în totalitate a acesteia de drepturile salariale, aspect care este de natură a demonstra caracterul imediat și previzibil al pagubei materiale care poate fi suferită de reclamantă și membri familiei acesteia.
La acestea se adaugă și Recomandarea nr.89/8/_ a Comitetului de Miniștri din cadrul C. ui Europei, în care se arată că se impun a fi luate măsuri corespunzătoare de către autoritatea judecătorească atunci când executarea unei decizii administrative ar fi de natură să provoace daune particularilor, în scopul evitării acestora.
Astfel, fiind îndeplinite condițiile legale, instanța a admis cererea formulată și va dispune suspendarea executării, până la soluționarea cauzei în fond.
Văzând disp. art. 451-455 Cod procedură civilă, raportat la principiul disponibilității, pârâții, căzuți în pretenții au fost obligați, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 16, 30 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C. C., reprezentat prin primar F. L. N., solicită casarea sentinței criticate și trimiterea cauzei spre rejudecare în principal, iar în secundar solicita admiterea recursului, casarea sentinței criticate și în urma rejudecării cauzei respingerea acțiunii promovata de numita C. D.
.
În motivele de recurs se arată că solicită casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare având în vedere faptul că în fața instanțe de fond cadrul procesul a fost greșit determinat atât de către reclamantă cât și de către prima instanță.
Astfel pârâți în cauză sunt C. Local C. si C. C. iar obiectul cauzei este suspendarea aplicării Hotărârii consiliului local C. nr. 13/2013 și a Dispoziției primarului nr. 40/2013.
Arată faptul ca acest post de inspector achiziții publice a fost infiintat de soțul reclamantei, care la acea data ocupa funcția de P. al comunei C.
.reclamanta a ocupat postul de consilier personal al primarului dupa care a fost infiintat acest post de inspector achiziții publice expre pentru reclamanta. Reclamanta a ocupat postul de consilier personal al primarului dupa ce primarul soțul reclamantei si-a concediat consilierul personal ca sa poată sa isi angajeze sotia(reclamanta).
Având in vedere atribuțiile postului de inspector achiziții publice si vazand legislația in vigoare privind achizițiile publice care prevede ca 40% din valoarea achizițiilor publice prevăzute in planul de achiziții anual sa fie efectuate online in
S. ul Electronic Achiziții P. e (SEAP),iar reclamanta nici nu a inregistrat autoritatea contractanta in sistemul SEAP conform atribuțiilor de servicu pe care le avea.
Menționează că Hotărârea C. ui Local prevede desfintarea a 4 posturi nu doua cum susține reclamanta, aceste posturi fiind desfintate cu aprobarea (avizului favorabil) a Agenției Naționale A Funcționarilor P. i. Desfintarea acestor 4 posturi fiind necesara din cauza fondurilor insuficiente si a bugetului mic pe care C. C. il are.
Având în vedere aceste aspecte considerăm că în cauza de față comuna C. nu are calitate procesuală pasivă, nefiind formulată nici o pretenție față de ea, în schimb trebuie introdusă în cauză primarul comunei în calitatea de autoritate a administrației publice locale emitentă a actului a cărui suspendare se solicită. Ori acceptarea unei astfel de stări de fapt, în care se dispune suspendarea unui act administrativ dar autoritatea emitentă nu este parte în proces, duce la încălcarea gravă a dreptului la apărare. Aprecierea că primarul comunei avea cunoștință de cauză, având în vedere că el reprezintă comuna in instanță nu poate fi primită, fiind inacceptabilă creerea unor confuzii între calitatea primarului de reprezentant al unității administrativ teritoriale, în calitate de autoritate a administrației publice locale sau chiar ca reprezentant al comisiei locale de fond funciar. Chiar dacă vorbim de aceași persoană fizică perspectiva atribuțiilor si responsabilităților funcției sunt total diferite.
În măsura în care onorata Curte va considera ca motivele mai sus invocate nu sunt suficiente pentru o casare cu trimitere spre rejudecare, solictăm casarea sentinței si în urma rejudecării cauzei respingerea acțiunii ca fiind netemeinică si nelegală. în acest sens înțelegem să arătăm că instanța de fond, în mod greșit a respins excepția noastră privind anularea cererii de chemare în judecată raportat la dispozițiile art 196 alin 1 NCPC. Astfel în motivarea respingerii excepției instanța de fond arată că în cadrul procedurii prealabile reclamanta a complinit toate lipsurile semnalat, inclusiv cele privind indicarea persoanei pârâților. O astfel de motivare este nelegală, instanța făcând confuzie între procedura contencioasă și cea necontencioasa. Ori dispozițiile art 196 sunt imperative si se referă la condițiile de nulitate a cererii de chemare în judecată. Singura lipsă care
poate fi complinită ulterior este lipsa semnăturii pe cererea de chemare în judecată, potrivit dispozițiilor art 196 alin 2 NCPC. Prin respingerea acestei excepții instanța a primit și a judecat o cererea de chemare în judecată lovită de nulitate fapt ce constituie o încălcare a regurilor de procedură care atrag nulitatea, potrivit art 488 alin l pct 5.
Instanța de fond în motivarea sentinței criticate arată că temeiul legal al acțiunii o constituie art 14 din Legea contenciosului administrativ din România potrivit căruia "In cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente,..." se poate solicita suspendarea aplicării unui act administrativ. Mai departe instanța arată că prin sintagma de "cazuri bine justificate" se poate
înțelege, potrivit definiției date de art 2 alin 1 lit t "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința
legalității actului administrativ". Raportat la aceste două texte de lege instanța a apreciat că motivele invocate de reclamantă referitor la nelegalitatea procesului de reorganizare se circumscriu noțiunii de caz bine justificat. In acest sens instanța de fond a reținut faptul că reorganizarea este aparent nelegală având în vedere că există unele posturi vacante prin încetarea de drept a raporturilor de serviciu si că autoritatea avea obligația de a pune la dispoziție reclamantei acest posturi vacante. Consideră că o astfel de motivație privește aspecte referitoare la fondul cauzei si mai mult exced sintagmei de "cazuri bine justificate"
Consideră că instanța de fond avea obligația, si posibilitatea, de a analiza în lini mari dacă au fost respectate procedurile legale necesare adoptării actelor administrative a căror suspendare se solicită, deoarece doar în asemenea situație putem vorbi de o împrejurare legata de starea de fapt si de drept care ar fi de natura să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actelor administrative contestate, alte aspecte privesc fondul problemei fapt ce excede art 14 din Legea nr. 554/2004, text de lege invocat în promovarea acțiunii.
Mai mult susținerile instanței de fond cum că ar exista un post vacant si anume cel de secretar sunt greșite acest post fiind ocupat. Chiar si în cazul în care ar fi vacant acest post nu poate fi oferit reclamantei fiind o funcție de conducere, iar potrivit reglementărilor legale în vigoare postul de secretar se ocupă în urma organizării unui concurs, la care pot participa doar persoanele care îndeplinesc condițiile specifice postului. Ori instanța de fond nici nu a avut posibilitatea de a analiza daca reclamanta îndeplinește aceste condiții specifice si nici nu avea competenta să o facă, raportat la obiectul cauzei.
Referitor la cea de-a doua condiție de admisibilitate a cererii de suspendare, instanța de fond a considerat că prin aplicarea actelor administrative a căror legalitate se contestă se poate produce o pagubă iminetă reclamantei, fără să se aplece si să analizeze motivele invocate de către noi în intimpinare. De altfel în considerentele sentinței nu se recăseste nici o motivație în urma căreia apărarea noastră să fi fost respinsă sau considerată nelegală.
Astfel prin întâmpinarea formulată a arătat că reclamanta dispune si de alte surse de venituri prin care îsi poate asigura traiul de zi cu zi. Ea are o activitate independentă prin care realizează venituri aspect necercetat de către instanța de fond.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având în vedere prevederile art.488 C.pr.civ., Curtea reține următoarele
:
Prima instanță a admis cererea formulată de reclamanta C. D. și a dispus suspendarea executării HCL nr.13 din_ a C. ui local a loc.C. precum și a executării dispoziției nr.40 din_ a C. C., până la soluționarea fondului cauzei. Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că în speță sunt întrunite cerințele prevăzute cumulativ de art.14 alin.1 din Legea
nr.554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ: cazul bine justificat și paguba iminentă.
Sub aspectul cazului bine justificat, instanța a apreciat căa rgumentele invocate de reclamantă referitor la nelegalitatea procesului de reorganizare se circumscriu noțiunii de caz bine justificat, în sensul urmărit de legiuitor, câtă vreme instanța nu poate să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază cererea de anulare a actuluia dministrativ, limitându-se la verificarea acelor împrejurări vădite de fapt și de drept care produc o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ. În acest context, prima instanță a reținut în special motivul relativ la modalitatea de reoganiazre a instituției publice, adică existența unor posturi vacante prin
încetarea de drept a raporturilor de serviciu potrivit art.98 alin.1 lit.d și nerespectarea disp.art.99 alin.5 din Legea nr.188/1999 cu privire la obligația autorității publice de a pune la dispoziția funcționarilor publici, posturile vacante, care sunt în aparență întemeiate. Mai mult decât atât, pârâții nu au formulat apărări pe aceste aspecte, iar din adresa Agenției Naționale a funcționarilor P. i nr.12866/2013 rezultă că sunt inițiate cercetări cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru încetarea de drept a raportului de serviciu al secretarului comunei.
Prima instanță a reținut ca fiind îndeplinită și cea de a doua condiție, impusă de textul legal, respectiv paguba iminentă arătând că măsura eliberării din funcția reclamantei are un caracter care ar produce un prejudiciu prin lipsirea în totalitate a acestuia de drepturi salariale, aspect care este de natură a demonstra caracterul imediat și previzibil al pagubei materiale suferită de aceasta.
Criticile invocate de pârâții-recurenți se referă la faptul că postul reclamantei intimate de inspector achiziții publice a fost înființat de chiar soțul acesteia care ocupa funcția de primar la acea vreme, iar intimata nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu, respectiv nu a înregistrat autoritatea administrativ în sistemul electronic de achiziții publice.
Aceste aspecte sunt simple afirmații, lipsite de orice suport probator și exced totodată motivării instanței de fond și apărărilor formulate în fața primei instanțe.
Prin urmare, acestea nu pot constitui critici aduse hotărârii primei instanțe devreme ce se situează în afara considerentelor reținute de aceasta.
Cu privire la aspectele ulterior circumscrise reiterate instanței de recurs, Curtea reține că acestea vizează aspecte privind posturile desființate, atât postul de inspector achiziții publice ocupat de reclamanta-intimată, cât și cel de inspector în cadrul serviciului "SITUAȚII DE URGENȚĂ"; (ale cărui atribuții erau exercitate de către reclamantă fiind incluse în fișa postului acesteia) fac parte din categoria posturilor unice.
Având în vedere acest caracter, ambele posturi au fost înființate urmare a avizului favorabil exprimat prin OUG nr.32/2010, împrejurare invederată de reclamantă prin întâmpinare. Ca atare, postul ocupat de reclamanta-intimată, acela de inspector achiziții publice având caracter de "post unic";, fiind înființat printr-un act normativ, în virtutea principiului simetriei actelor juridice, nu putea fi desființat decât în același mod, tot printr-un act similar, respectiv o ordonanță a guvernului.
Din această perspectivă, Curtea reține ca un motiv în plus față de cele deja arătate, existența condiției cazului bine justificat, respectiv a împrejurării de natură să producă o îndoială serioasă asupra legalității celor două acte administrative a căror executare s-a cerut a fi suspendată.
De asemenea, criticile privind faptul că posturile au fost desființate din cauza bugetului mic al C. C., nu pot fi reținute,ele neavând legătură cu obiectul dedus judecății.
Critica vizând necesitatea introducerii în cauză a P. ului comunei C., ca organ emitent al Dispoziției nr.40 din_ al cărui drept la apărare ar fi fost încălcat, nu poate fi primită, devreme ce P. ul comunei C. a uzitat de toate
drepturile procesuale conferite de lege, respectiv a formulat întâmpinare în fața primei instanțe, s-a prezentat în fața primei instanțe în mod personal susținând toate apărările invocate în calitate de organ emitent al dispoziției și nu în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale (comuna C. ).
Incidența dispoz.art.196 alin.1 din N.C.P.C., vizând nulitatea acțiunii introductive invocată de recurenți pe motivul că reclamanta nu ar fi indicat părțile care au calitatea de pârâți decât în cadrul procedurii regularizării, iar instanța ar fi confundat procedura contencioasă cu cea necontencioasă, este exclusă. Faptul că, instanța de fond a reținut că reclamanta a complinit toate
lipsurile semnalate vizând pârâții în cadrul procedurii regularizării, nu poate produce efecte asupra nulității acțiunii introductive, în speță nefiind vorba de o confuzie gravă între procedura contencioasă și cea necontencioasă.
Față de toate considerentele mai sus expuse, Curtea constată că în speță nu este prezent niciunul din motivele de recurs prev.de art.488 C.pr.civ., motiv pentru care în temeiul dispoz.art.496 alin.1 C.pr.civ., recursul fiind neîntemeiat urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C. LOCAL C. cu sediul în C., str.Principală, nr.277, reprezentat prin Președintele F. Iosif împotriva sentinței civile nr.3424 din 08 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta să plătească intimatei C. D. cu domiciliul în C. nr.276/A, jud.Sălaj, suma de 3000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
A. | I. A. D. | P. | C. | I. | M. N. | ȚÂR |
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
