Sentința civilă nr. 584/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 584/2013
Ședința publică de la 03 D. 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. P. N. DE A. SA B. M. în contradictoriu cu pârâtul M. M., F. ȘI P. S. - O. I. PT. P. O., S. D. R. U., R. N. V., având ca obiect suspendare executare act administrativ p-v nr. 955/CSN/_ .
La data de_ se depune la Registrul de valori recipisa de consemnare a cauțiunii în valoare de 298.487,16 lei
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 noiembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A.
P. N. DE A. SA B. M. în contradictoriu cu pârâtul
M. M., F. ȘI P. S. - O. I. PT. P. O., S.
D. R. U., R. N. V., se solicita ca prin hotărârea ce se va pronunța.să se dispună în temeiul art. 14 din Legea 554/2004 coroborat cu dispozițiile art. 21 pct. 19 din OUG 66/2011 suspendarea, până la soluționarea pe fond a cererii privind anularea actelor administrative, a executării titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanței bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergentă nr. 955/CSN/_ prin care s-a stabilit un debit în valoare de 3.076.150,69 Iei din care 2.362.520,48 lei debit aferent bugetului UE, 222.294,05 lei debit aferent bugetului de stat și 491.336,16 lei TVA recuperat de la bugetul de stat; Notei de Debit înregistrată sub nr. 4787/_ .
În motivele cererii de suspendare se arată că în conformitate cu dispozițiile
14 din Legea 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, este de competența instanței de contenicos administrativ cererea de suspendare a executării actului administrativ. Competența materială de soluționare a prezentei acțiuni aparține Curții de Apel C. raportat la dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004, coroborate cu dispozițiile art. 96 pct. 1 NCPC.
Potrivit prevederilor art. 21 alin. (19) din OUG 66/2011 "Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(20)Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe."
Art. 96 pct. 1 NCPC prevede: "Curțile de Apel judecă: 1. în primă instanță, cererile în materie de contencios adminsitrativ și fiscal potrivit legii speciale. "
Art. 10 din Legea 554/2004 prevede:
Litigiile privitul actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se solutionează in fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe si impozite, contribuții, datorii anuale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel la data 15-feb.2013 art. 10. alin. (I) din capitolul II modificat de art. 54, punctul 2. din titlul IV din Ieșea 76/2012)
(l")Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursalbilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile dc contencios administrativ si fiscal ale curților de apel";.
Potrivit art. 2 alin. 1 lit. j din OUG 66/2011, "în sensul prezentei ordonanțe termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: d) creanțe bugetare rezultate din nereguli -sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora." Având în vedere natura juridică a creanțelor ce tind a se recupera prin actele contestate, relevante sub aspectul competenței materiale sunt dispozițiile legale ce o determină în funcție de valoarea creanței contestate care este în cuantum de 3.076.150,69 lei, astfel că, Curtea de Apel C. este competentă să soluționeze prezenta cerere de suspendare.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate cere instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ. In speță, sunt întrunite condițiile pentru suspendarea actelor administrative atacate, întrucât există împrejurări de fapt și de drept care crează o îndoială serioasă asupra legalității Procesului-verbal și a Notei de debit și care constituie astfel un caz bine justificat, iar prin suspendarea executării se previne o pagubă iminentă cu consecințe grave nu numai asupra reclamantei ci și asupra beneficiarilor programelor și activităților aferente Proiectului " Servicii sociale integrate și formare vocațională pentru persoanele cu dizabilități.
Ca urmare a recomandărilor din cuprinsul Raportului de audit nr. 50782/_ și a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la OIRPOSDRU NV cu nr. 1389/CCSN/_, echipa de control din cadrul OIRPOSDRU N. V. a procedat la efectuarea verificărilor cheltuielilor decontate pe toată perioada de implementare a Proiectului A POSDRU/96/6.2/S/54702 cu titlul "Servicii sociale
integrate și formare vocațională pentru persoane cu dizabilități" cod SMIS 22480, respectiv a Cererilor de rambursare nr. 1, 2, 3, 4 și 5.
In urma verificărilor efectuate, organele de control din cadrul OIRPOSDRU
V. a declarat ca neeligibile toate tipurile de cheltuieli care au contribuit la înființarea întreprinderilor de economie socială atât pentru beneficiar cât și pentru partenerul Fundația Phoenix Speranța Mediaș, fiind astfel identificate ca
neeligibile cheltuieli cu resurse umane, cu cazarea, transportul, diurna aferente personalului și cele cu transportul aferente participanților, cheltuieli pentru derularea Proiectului, cu informarea și publicitatea, cheltuieli de tip FADR, cheltuieli indirecte/cheltuieli generale de administrație. Prin urmare, la finalul verificărilor, s-a întocmit Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare înregistrat sub nr. 955/CSN/_ stabilindu-se un debit în valoare de 3.076.150,69 lei din care 2.362.520,48 lei debit aferent bugetului UE, 222.294,05 lei debit aferent bugetului de stat și 491.336,16 lei TVA recuperat de la bugetul de stat.
P. N. de A. SA contestă temeinicia și
legalitatea stabilirii de către organele de control în Procesul-verbal și Nota de Debit, a creanței bugetare rezultate din nereguli, pentru considerentele ce le vom expune în continuare.
Sub un prim aspect, pecizează faptul că, în cauză sunt îndeplinite cumulativ, cerințele legale pentru suspendarea actelor administrative, câtă vreme acestea au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor legale aplicabile și interpretarea eronată a acestora, respectiv cele prevăzute în Ghidul Solicitantului și Contractul de finanțare, H.G. 759/2007 și art. 2 și 3 din Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului economiei și finanțelor nr._ ,ORDIN Nr. 1117/2170 din 17 august 2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor
finanțate prin P. operațional sectorial "D. resurselor umane 2007 - 2013" și contrar principiului proporționalității prevăzut în art. 2 lit. n din OUG 66/2011.
Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ-fiscal, trebuie îndeplinite cumulativ 2 condiții:
să existe un caz bine justificat, în sensul art. 2 alin. 1 lit. t din Legea 554/2004 cu modificările ulterioare, ca fiind împrejurarea legată de starea de fapt și de drept care este de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului adminitrativ. în speță această condiție este îndeplinită având în vedere motivele invocate cu privire la nelegalitatea actului atacat pe care le vom detalia în continuare;
să se facă dovada unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea 554/2004 ca fiind " prejudiciul material viitor și previzibil sau după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.""" In speță, este îndeplinită această condiție, întrucât suma menționatăîn cuprinsul Procesului-verbal de stabilire de nereguli este semnificativă, în cuantum de 3.076.150,69 lei și există iminența unei pagube grave prin blocarea activității asociației.
Necesitatea asigurării unei protecții jurisdicționale provizorii persoanelor ale căror drepturi au fost lezate prin emiterea unor acte administrative este recunoscută și pe plan European prin Recomandarea R(89) 8 adoptată de Consiliul de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei, aplicabilă și României, potrivit căreia instanța în calitate de autoritate jurisdicțională chemată să decidă măsura de protecție provizorie, trebuie să țină cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente și să acorde asemenea măsuri atunci când executarea actului administrativ este de natură a crea pagube grave, dificil de reparat. Astfel, prin punerea în executare a Procesului-verbal și a Notei de debit, s-ar produce o pagubă imminentă în patrimonial reclamantei. De asemenea, apreciem că, pentru analizarea existenței cazului bine justificat pentru admiterea cererii, trebuie să facă aplicarea principiului proporționalității prin cântărirea intereselor părților, și să se ia în considerare și interesul menținerii desfășurării normale a activității
reclamantei și Recomandarea R(89) 8 adoptată de Consiliul de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei, aplicabilă și României.
In continuare invederează instanței argumentele legate de fondul cauzei pe care le-a invocat în cuprinsul contestației adminsitrative.
În Procesul-verbal atacat se specifică faptul că, din verificarea Cererii de rambursare nr. 2 s-a constatat că au fost solicitate la decontare și validate de către O. I. cheltuieli aferente creerii a 2 structuri de economie socială, activitate neeligibilă pe DMI 6.2 în cadrul căruia a fost depus și aprobat Proiectul. Învederează expres faptul că, Proiectul este încadrat corect pe Axa 6.2, structura de economie socială înființată în Proiect nu coincide cu cele definite pe Axa 6.1, în cazul de față fiind vorba de cu totul un alt concept, de adaptare a modelului olandez AAA. Pentru Proiectul cu ID54702 înființarea a două "^J structuri sociale nu constituie nici finalitatea proiectului și nici realizarea unui ^
indicator. Aceasta reprezintă mediul protejat (A. IBILIZARE) în care persoana cu dizabilități este angajată pentru a se dezvolta prin instruire, consiliere personală și profesională (ACT. E) prin serviciile prestate de experții formați în cadrul proiectului (ACREDITARE).
Finalitatea Proiectului în cazul de față sunt modificările legislative privind îmbunătățirea sistemului de servicii sociale prestate persoanelor cu dizabilități. Pentru a realiza acest demers este nevoie de transferul modelului alternativ olandez (AAA, cu toate componentele sale) adaptat corespunzător, experimentat local în România, apoi diseminat și implementat la nivel național. în acest context, Structurile de Economie S. (denumite așa în spiritul legii economiei sociale care urmează să fie adoptată în România) reprezintă mediul protejat (loc de muncă cu timp parțial), deci sunt doar instrumente de realizare a indicatorilor specifici DMI 6.2. Structurile de Economie S. create în cadrul Proiectului (conform planului de activități) sunt de fapt entități/departamente din cadrul ONG-urilor. Pentru a nu crea confuzie cu DMI 6.1 a definit structura socială ca Centru de Incluziune S. cu formă de angajare cu timp parțial de lucru, activitate eligibilă în DMI 6.2.
Organele de control, mai constată faptul că, Proiectul A. inițial a fost respins, dar ulterior formulării contestației a fost admis condiționat de către Comitetul de Soluționare a Contestațiilor constituit la nivelul AM, dar pe lista proiectelor admise condiționat nu apare Proiectul A. ID 54702, astfel că, nu au fost luate până la această dată măsuri de remediere a observațiilor evaluatorilor fapt ce a avut drept consecință efectuarea de către A. și rambursarea de către OIR a unor cheltuieli neeligibile. Totodată se precizează în cuprinsul Procesului- verbal că, Ia nivelul organismului intermediar nu au fost transmise de către AM condiționările formulate de evaluator în vederea urmăririi și remedierii acestora.
Totodată, învederează faptul că, potrivit regulii "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria culpa invocând nerespectarea de către el însuși a unor norme legale care au caracter imperativ, ori așa cum se poate observa, în Procesul-verbal atacat se invocă propria culpă a Autorității de Management care de altfel este responsabilă cu gestionarea proiectelor strategice din cadrul Axei prioritare 6 "Promovarea incluziunii sociale".
In conformitate cu prevederile art. 9 din Contract, Obligațiile părților, lit. B pct. 2 " AMPOSDRU are obligația de a informa Beneficiarul, cu privire la 40) rapoartele, concluziile și recomandările care au impact asupra Proiectului acestuia, formulate de către Comisia Europeană și de către orice altă autoritate competentă. "
Pct. 3 AMPOSDRU are obligația de a sprijini Beneficiarul prin furnizarea informațiilor sau clarificărilor pe care acesta le consideră necesare pentru implementarea Poriectului. "
Pct. 6 In vederea validării cheltuielilor, AMPOSDRU are obligația verificării tuturor operațiunilor efectuate pentru implementarea Poriectului pe care le consideră necesare, a cererilor de rambursare și a rapoartelor tehnico- financiare transmise de către beneficiar. "
Precizează expres faptul că, AMPOSDRU nu a respectat aceste obligații contractuale, întrucât după admiterea Proiectului, beneficiarul A., nu a primit niciodată din partea AM sau OIR, așa cum în mod evident impunea procedura, observații ale evaluatorilor sau recomandări cu privire la "admiterea ț condiționată" a Proiectului, aspect care ar fi fost în măsură să genereze eventuala remediere a celor invocate de Autoritatea de Audit. Mai mult, pe parcursul implementării Proiectulului AM sau OIRPOSDRU, organisme care monitorizează Proiectul nu au avut un punct de vedere oficial referitor la aspectul încadrării pe axă, al interpretării termenului de "întreprinderi de economie socială/structuri ale economiei sociale,, și nici eventuale recomandări care să-1 orienteze pe beneficiar în sensul abordării ideii de "structură de economie socială" și a modului de înființare a acesteia.
Proiectul A. în discuție este Proiectul al cărui obiectiv principal este transferul modelului alternativ olandez (A-A-A cu toate componentele care-1 implică) nu se putea implementa, nefiind viabil conceptul în sine, fără aceste
"structuri ale economiei sociale", al căror SINGUR INCONVENIENT este probabil faptul, că nu au fost denumite corespunzător în Cererea de finațare, creând în mod iluzoriu în "aprecierea" Autorității de Audit, ideea unor viitoare
"ÎNTREPRINDERI DE ECONOMIE S. ", de altfel nedefinite și nereglementate legal nici la acest moment.
Diferența dintre cele două denumiri nefiind argumentată juridic din cauza lipsei legislației, înființarea "întreprinderilor de economie socială" pe axa necorespunzatoare (care de altfel sunt structuri sociale necesare adaptării modelului olandez), nu putea face obiectul Raportului de audit, pentru simpla interpretare a termenului.
Fără a ține cont de întregul context al Proiectului și de necesitatea înființării acestora pentru a adapta modelul olandez realității românești, tară a lua în considerare monitorizarea organismelor responsabile, care au acceptat și confirmat implicit ideea Proiectului pe tot parcursul derulării acestuia, a înființării structurilor, făcând abstracție de intreaga procedură legală ulterioară aprobării Proiectului, Autoritatea de Audit, degenerează și intrepretează într-un mod absolut tendențios "denumirea" structurii, făcând în acest sens recomandări nefondate privind aplicarea unor masuri contradictorii de către OIRPOSDRU, punând în acest fel beneficiarul de bună credință într-o situație paradoxală- aceea de a-i fi imputate la sfârșitul Proiectului sume aprobate anterior.
Corespunzător punctului B, alin. 3, din Contractul de finanțare, A. în calitate de beneficiar al Proiectului, a solicitat în nenumărate rânduri punctul de vedere al OIR POSDRU N. V., referitor la înființarea intreprinderilor de economie socială și alte aspecte referitoare la derularea activităților în acest sens. Raportat la punctul B, alin. 1 din Contractul de finanțare, AMPOSDRU/OIRPOSDRU, avea obligația contractulă de a "informa în timp util cu privire la orice decizie luată care ar putea afecta implementarea proiectului".
Apreciem că invocarea aspectului privind neâncadrarea pe axa corespunzătoare, nu doar ca denaturează întreaga idee a Proiectului, însă afectează în mod implicit Proiectul, activitățile acestuia, eforturile aproape imposibile depuse de toti cei implicați în Proiect.
In sensul invocat de Autoritatea de Audit, pe parcursul derulării Proiectului, respectiv aproximativ 3 ani, atât AM cât și OIRPOSDRU NV, având misiunea monitorizării din punct de vedere tehnic și financiar a Proiectului, aveau obligația luării unei decizii cu privire la "conformitatea" înființării structurilor de economie socială, pentru a nu genera și sesiza la sfârșitul Proiectului un aspect paradoxal-acela al declarării neeligibile a unor cheltuieli admise si declarate eligibile de către același organism.
Documentul generat de OIR, aduce în lumină un aspect fară precedent în implementarea fondurilor la nivel european și anume, acela al unei realități pur românești - două organisme, respectiv AM/OIRPOSDRU având misiunea de a sprijini, consilia, de a face recomandări, de a monitoriza beneficiarii proiectelor europene, apreciază ca neeligibile cheltuieli pe care în urma cu un an le declarau eligibile.
Apreciază poziția OIRPOSDRU NV, ca o interpretare partinică, netransparentă, de natură a încalcă însuși principiile programului de finanțare. Referitor la aspectele invocate în Raportul de audit cu privire la achiziția imobilului compus din teren și clădire, interpretarea Raportului de evaluare, acestea au o natură tendențioasă, având în vedere că întreaga procedură de achiziție a respectat întru totul criteriile legale impuse, asa cum se poate dovedi din documentele existente și verificate atât de auditorul independent, cat și de OIR POSDRU NV la Cererea de rambursare 2.
Corespunzător Cererii de rambursare 2, toate cheltuielile solicitate prin această cerere, au fost aprobate spre rambursare în totalitate, acestea fiind declarate eligibile.Toate documentele care au stat la baza solicitării de rambursare, au fost avizate de către ofițerul OIR și mai mult, au fost verificate cu ocazia efectuării misiunilor de control generate de numeroasele alerte de nereguli care s-au dovedit nefondate, impietând atat activitatea organizației cat și derularea activităților din Proiect.
Precizează expres faptul că, prin: Cererea de rambursare nr. 1 au fost solicitate la rambursare cheltuieli în cuantum de 1.304.260,97 lei, iar în urma verificării documentelor justificative, s-au constatat ca fiind neeligibile cheltuieli în valoare de doar 9.581,98 lei; Cererea de rambursare nr. 2 au fost solicitate la rambursare cheltuieli în cuantum de 1.304.260,97 lei, iar în urma verificării documentelor justificative, s-au declarat eligibile toate cheltuielile efectuate; Cererea de rambursare nr. 3 au fost solicitate la rambursare cheltuieli în cuantum de 1818.903,43 lei, iar în urma verificării documentelor justificative, s-au constatat ca fiind neeligibile cheltuieli în valoare de doar 81.444,63 lei; Cererea de rambursare nr. 4 au fost solicitate la rambursare cheltuieli în cuantum de 896.178,49 lei, iar în urma verificării documentelor justificative, s-au constatat ca fiind neeligibile cheltuieli în valoare de doar 25.844,99 lei; Cererea de rambursare nr. 5 au fost solicitate la rambursare cheltuieli în cuantum de 898.735,91 lei, iar în urma verificării documentelor justificative, s-au constatat ca fiind neeligibile cheltuieli în valoare de doar 149.480,25 lei.
In conformitate cu prevederile art. 7 pct. 9 din Contractul de finanțare, -A. a transmis AMPOSDRU toate cele 5 Cereri de rambursare însoțite de: Evidența cheltuielilor; Raportul tehnico-financiar; Raportul de verificare a cheltuielilor emis de auditorul financiar independent, în conformitate Ghidului Solicitantului.
Sumele stabilite în sarcina reclamantei prin Procesul-verbal și menționate în Nota de Debit, nu sunt datorate de aceasta întrucât majoritatea cheltuielilor efectuate în cadrul Proiectului se încadrează în categoria celor eligibile, cu excepția sumelor declarate neeligibile prin Scrisorile standard de informare aferente fiecărei Cereri de rambursare, care sunt așa cum se poate observa într- un cuantum redus..
Art. 2 alin. 1 din OUG 66/2011, Stabilește ca " a)neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;
Ori, în speță, în utilizarea și adminsitrarea de către reclamantă a fondurilor aferente Proiectului, nu a survenit nicio "neregulă" în sensul avut în vedere de OUG 66/2011, prin urmare, nu se poate vorbi despre o creanță bugetară născută din nereguli imputabilă reclamantei. Ca atare, având în vedere că nu se poate reține nicio neregulă în sensul art. 2 din OUG 66/2011 care să fie imputabilă reclamantei și nici încălcarea de către aceasta a vreunei prevederi legale sau contractuale aplicabile în cadrul derulării Proiectului, sumele stabilite prin actele adminsitrative contestate nu îndeplinesc cerințele legale pentru a fi considerate o creanță rezultată din nereguli imputabile în sensul OUG 66/2011.
Din punctul nostru de vedere, reclamanta a respectat normele comunitare și prevederile naționale incidente, realizarea cheltuielilor care au fost stabilite inițial ca eligibile prin Scrisorile standard de informare emise de către pârâtă, iar ulterior declarate ca fiind neeligibile tot de către către pârâtă, a fost intrinsecă și indispendabilă funcționării Proiectului implementat de A. .
Precizează expres faptul că, OUG 66/2011 consacră prin art. 2 lit. n principiul proporționalității: " - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv."
Raportat la toate aceste considerente, apreciază că, în urma verificării documentelor justificative, cheltuielile solicitate la rambursare prin cele 5 cereri de rambursare și o dată acceptate ca fiind eligibile prin Scrisorile standard de informare a beneficiarului, constatările din Procesul-verbal atacat sunt nelegale și netemeinice, iar sumele stabilite de plată în sarcina A. nu se justifică.
In final, conchide prin a arăta faptul că, prin pornirea executării împotriva reclamantei, se crează posibilitatea producerii unui prejudiciu material, de natură a conduce la imposibilitatea continuării Proiectului. Prin urmare pornirea executării silite împotriva reclamantei este iminentă, paguba ce urmează să-i fie produsă în propriul patrimoniu este evidentă. Cazul bine justificat derivă din faptul că procedura administrativă nu este finalizată, iar executarea, înainte de definitivarea acestei proceduri și mai înainte ca instanța de judecată să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei constatate prin actul administrativ, constituie un motiv întemeiat la adoptarea soluției de suspendare a executării actului administrativ contestat.
În concluzie, învederează instanței faptul că, prin cele argumentele anterior expuse, am probat îndoiala puternică asupra prezumției de legalitate existentă în legătură cu emiterea actelor administrative, precum și prevenirea "pagubei iminente în condițiile în care procedura de executare silită a creanței ar fi demarată de către pârâtă.
Nu în ultimul rând, arată faptul că, conform dispozițiilor legale aplicabile și cu respectarea termenului legal instituit în acest sens, reclamanta a formulat contestație împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire
a creanței bugetare și a Notei de Debit prin care a solicitat anularea în tot a acestora ca fiind nelegale și netemeinice.
In practică s-a statuat că: "In mod evident în procedura reglementată de art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, nu se poate realiza o examinare aprofundată a motivelor de nelegalitate și temeinicie invocate, leguitorul cerând numai conturarea unor elemente care să "pună sub semnul întrebării prezumția de legalitate pe care se fundamentează caracterul executoriu al actului administrativ. "
Prin precizarea de cererii de suspendare se solicită în temeiul art. 14 din Legea 554/2004 coroborat cu dispozițiile art. 21 pct. 19 din OUG 66/2011
suspendarea, până la soluționarea pe fond a cererii privind anularea actelor administrative, a executării titlului executoriu reprezentat de: Procesul- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 1058/CCSN/2Z09.2013 prin care s-a stabilit un debit în valoare de 2.984.871,53 lei din care 2.288.764,72 lei debit aferent bugetului UE, 215.354,23 lei debit aferent bugetului de stat și 480.752,28 lei TVA recuperat de la bugetul de stat; Notei de Debit înregistrată sub nr. 5233/_ .
Se arată, în conformitate cu prevederile art. 204 alin 1 NCPC, reclamanta este în termenul legal care îi permite să-și precizeze cererea de suspendare formulată la data de_, întrucât în acest dosar nu s-a stabilit primul termen de judecată.
Art. 240 alin. NCPC prevede: " Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. în acest caz instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului pârâtului, în vederea formulării întâmpinării.
Învederează instanței faptul că, ulterior comunicării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 4809/CSN/_ prin care s- a stabilit un debit în valoare de 3.076.150,69 lei și Notei de Debit înregistrată sub nr. 4787/_, care fac obiectul cererii de suspendare înregistrată la data de_ sub nr. de dosar_, reclamantei i s-a comunicat la data de_, Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 1058/CCSN/_ prin care s-a stabilit un debit în valoare de 2.984.871,53 lei din care 2.288.764,72 lei debit aferent bugetului UE, 215.354,23 lei debit aferent bugetului de stat și 480.752,28 lei TVA recuperat de la bugetul de stat și Nota de Debit înregistrată sub nr. 5233/_ .
În conformitate cu prevederile art. 31 din OG 66/2011:
(l)Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora.
(2)în condițiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului. "
Prin Procesul-verbal a cărei suspendare o solicită prin prezenta precizare, debitul stabilit inițial s-a modificat în sensul micșorării acestuia de la valoarea de 3.076.150,69 lei, la valoarea de 2.984.871,53 lei.
Facil se poate constata că, în cuprinsul P-v nr. 1058/CCSN/_, se menționează faptul că, "în urma verificăriîlor efectuate de către echipa de control
la momentul introducerii creanței bugetare în sistemul informatic, s-a identificat existenta unei erori materiale în redactarea P-V nr. 4809/_ . în conf. OUG 66/2011, art. 38 alin. 1 Ut f, acest proces verbal anulează procesul verbal cu nr. 4809/_ de către OIRPOSDRU N. -V. . Echipa de control a reluat verificările în temeiul OUG 66/2011 art. 31 alin. 1. "
Sub un prim aspect, învederăm instanței că, intimata nu putea anula P-V nr. 4809/_ decât în situațiile limitativ prevăzute de OUG 66/2011. Astfel că, temeiul de drept invocat de pârâtă pentru a-și anula propriul Proces-verbal nr. 4809/_ a cărui suspendare am solicitat-o prin cererea introductivă de instanță, este greșit, întrucât aceasta nu avea temei legal de anulare decât în situația soluționării favorabile a contestației formulate înpotriva acestui P-V. împotriva P-V 4809/_, reclamanta a formulat contestație în conformitate cu prevederile art. 46 din OUG 66/2011, astfel că, intimata trebuia să se conformeze dispozițiilor art. 50 alin. 1 din OUG 66/2011, care prevăd:
"Art. 50
(1)Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz."
Totodată art. 18 din Normele Metodologice din 211 publicate în M.O. 659 din_ de aplicare a OUG 66/2011 prevăd:
" Anularea titlurilor de creanță rezultate din nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora se poate realiza, în tot sau în parte, numai în următoarele condiții:
a)ca urmare a soluționării unei contestații administrative depuse împotriva titlului de creanță, prin decizie motivată de admitere în tot sau în parte a contestației în favoarea debitorului;
b)prin hotărâre definitivă și irevocabilă a instanțelor judecătorești " Mai mult, art. 50 alin. 4 din OUG 66/2011, prevede:
" 4)în cazul admiterii contestației, se decide anularea titlului de creanță atacat și, după caz, emiterea unui nou titlu, care va avea în vedere strict considerentele deciziei."
Raportat la prevederile legale anterior citate, intimata trebuia să procedeze în conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 și 2 din OUG 66/2011, respectiv să emită un nou proces-verbal în care să fie menționate erorile materiale de calcul identificate și nu să anuleze P-V4809/_ .
Este adevărat că, art. 38 din OUG 66/2011 la lit f) prevede ca modalitate de stingere a creanțelor rezultate din nereguli, anularea, dar anularea nu se poate dispune decât în condițiile prevederilor art. 50 alin. 4 și ale art. 18 din Normele Metodologice din 211 publicate în M.O. 659 din_ de aplicare a OUG 66/2011.
Raportat la toate aceste considerente, ne menținem cererea de suspendare așa cum a fost formulată și precizată în sensul suspendării celor 2 Procese verbale: nr. 4809/_ și nr. 1058/CCSN/_ emise de intimată.
Sub un alt aspect, precizează faptul că pentru a oferi o protecție suplimentară contra abuzurilor administrației, art. 14 alin. 5 din Legea 554/2004, instituie suspendarea ope legis, fără a fi necesar un demers al persoanei vătămate, în ipoteza în care autoritatea publică emite un nou act administrativ, cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță.
Pe fondul cererii de suspendare, învederează instanței faptul că, având în vedere că prin P-V a cărei suspendare o solicităm s-au făcut modificări doar cu privire la cuantumul sumelor datorate, își menține argumentele invocate
inițial, apreciind că, sumele stabilite în sarcina reclamantei prin Procesul-verbal 1058/CCSN/_ și menționate în Nota de Debit, nu sunt datorate de aceasta
întrucât majoritatea cheltuielilor efectuate în cadrul Proiectului se încadrează în categoria celor eligibile, cu excepția sumelor declarate neeligibile prin Scrisorile standard de informare aferente fiecărei Cereri de rambursare, care sunt așa cum se poate observa într-un cuantum redus. De asemenea, reclamanta a respectat normele comunitare și prevederile naționale incidente, realizarea cheltuielilor care au fost stabilite inițial ca eligibile prin Scrisorile standard de informare emise de către pârâtă, iar ulterior declarate ca fiind neeligibile tot de către către pârâtă, a fost intrinsecă și indispendabilă funcționării Proiectului implementat de A. .
În final, conchide prin a arăta faptul că, prin pornirea executării împotriva reclamantei, se crează posibilitatea producerii unui prejudiciu material, de natură a conduce la imposibilitatea continuării Proiectului. Prin urmare pornirea executării silite împotriva reclamantei este iminentă, paguba ce urmează să-i fie produsă în propriul patrimoniu este evidentă. Cazul bine justificat derivă din faptul că procedura administrativă nu este finalizată, iar executarea, înainte de definitivarea acestei proceduri și mai înainte ca instanța de judecată să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei constatate prin actul administrativ, constituie un motiv întemeiat la adoptarea soluției de suspendare a executării actului administrativ contestat.
Precizează expres că, până la acest moment nu a fost soluționată contestația formulată împotriva P-V 4809/_ .
Analizând cererea de suspendare întemeiată pe dispoz.art.14 din Legea nr.554/2004, coroborat cu dispozițiile art.21 pct.19 din OUG nr.66/2011 în raport de actele depuse, de motivele invocate, Curtea reține următoarele
:
Prin cererea formulată de reclamanta A. P. N. de A.
SA B. M. în contradictoriu cu pârâta M. M., F. și P. S.
, O. I. Pentru P. O. S. D. R. U., R. N-V
s-a solicitat suspendarea actelor administrative, respectiv a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr.995CSN din_ prin care s- a stabilit un debit în valoare de 3.076.150,69 lei inițial, iar ulterior așa cum s-a precizat un debit în valoare de 2.984.871,53 lei din care 2.288.764,72 lei debit aferent bugetului UE, 215.354,23 lei debit aferent bugetului de stat și 480.752,28 lei TVA de recuperat de la bugetul de stat până la soluționarea pe fond a cererii privind anularea actelor administrative.
În susținerea cererii s-a invocat atât dispozițiile art.14 din Lege anr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare arătându-se că reclamanta a îndeplinit condițiile impuse de textul legal sus menționat pentru admiterea acestei cereri, cât și prevederile art.21 pct.19 din OUG nr.66/2011.
Este cunoscut că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate precum și faptul că actul administrativ unilateral este el însuși titlu executoriu, neexecutarea lui fiind contrară unei bune ordini juridice într-un stat de drept.
În consecință, suspendarea actului administrativ ca operație juridică de întrerupere vremelnică a efectului acestuia, apare ca o situație de excepție de la regula executării din oficiu (executio ex officio ).
Prin noua reglementare a contenciosului administrativ, s-au instituit proceduri speciale de suspendarea executării actului administrativ prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, atât în faza procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din lege cât și în faza sesizării instanței cu cererea de anulare a respectivului act administrativ.
Într-adevăr, potrivit art. 14 alin (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea producerii unei pagube iminente, odată cu
sesizarea autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate cere instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond.
În cauză, reclamanta A. P. N. de A. SA B.
M. a formulat având ca temei legal textul art.14 din Legea nr.554/2004, mai sus citat o cerere de suspendare a executării unui act administrativ respectiv a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr.1058/CCSN din_ și a Notei de debit înregistrată sub nr.5233 din_, până la pronunțarea instanței de fond.
În fapt, prin actele administrative sus menționate s-a stabilit o obligație de plată în sarcina reclamantei în sumă de 2.984.871,53 lei urmare a recomandărilor din cuprinsul raportului de audit nr.50782 din_ și a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la O.I.R.P.O.S.D.R.U. N-V cu nr.1389/CCSN/_, procedându-se astfel la efectuarea verificărilor cheltuielilor decontate pe toată perioada de implementare a proiectului POSDRU/96/6.2/S/54702 cu titlu "Servicii sociale integrate și formare vocațională pentru persoane cu dizabilități"; cod SMIS 22480, respectiv a cererilor de rambursare nr.1,2,3,4 și 5.
În urma verificărilor efectuate organele de control din cadrul OIRPOSDRU N-V au declarat ca neeligibile toate tipurile de cheltuieli care au contribuit la înființarea intreprinderilor de economie socială, atât pentru beneficiar, cât și pentru partenerul Fundația Phoenix Speranța Mediaș, fiind astfel identificate ca neeligibile cheltuieli cu resurse umane, cu cazarea, transportul, diurna aferente personalului și cele cu transportul aferente participanților, cheltuieli pentru derularea proiectului, cu informarea și publicitatea, cheltuieli de tip FADR, cheltuieli indirecte, cheltuieli generale de administrație. Prin urmare, la finalul verificărilor s-a întocmit procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare.
Reclamanta contestă temeinicia și legalitatea stabilirii de către organele de control în procesul verbal și nota de debit a creanței bugetare rezultate din nereguli, subliniind astfel un prim aspect privind îndeplinirea cumulativă a cerințelor legale pentru suspendarea actelor administrative câtă vreme acestea au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor legale și interpretarea eronată a acestora.
În principal, se invocă dispoziții cuprinse în ghidul solicitantului și contractul de finanțare în HG nr.759/2007, art.2 și 3 din Ordinul comun al Ministrului M., F. și Egalității de Șanse, și al Ministrului Economiei și finanțelor nr._ ; nr.1117/2170 din_ pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin programul operațional sectorial "D. resurselor umane 2007-2013"; și contrar principiului proporționalității prevăzut de art.2 lit.n din OUG nr.66/2011.
Pentru admisibilitatea cererii de suspendare a actului administrativ atacat se impun a fi îndeplinite condiții cumulative referitoare atât la obiectul suspendării cât și la temeiul de fapt al acesteia.
Cât privește condiția referitoare la obiectul suspendării instanța reține că actul administrativ a cărei suspendare se solicită este susceptibil de executare în sensul că acesta produce efecte în curs, a căror stopare poate fi realizată prin cererea de suspendare. Aceasta deoarece s-a dispus obligația de plată a unui debit cu titlu de nereguli financiare.
Pe de altă parte, textul art. 14 alin 1 din Legea contenciosului administrativ impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
-existența unui caz bine justificat adică o împrejurare de fapt și de drept care este de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ (conform art. 2 alin 1 lit t din Legea nr. 554/2004).
Cu alte cuvinte existența cazului bine justificat impusă de textul art 14 din legea contenciosului administrativ poate fi reținută în ipoteza în care din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate.
Pornind de la cele mai sus arătate, instanța reține că pentru a putea fi analizate de către instanță, aceste împrejurări trebuie arătate explicit în demersul judiciar al cererii de suspendare, fără ca fundamentarea acestora să fie făcută pe motivele de anulare, deoarece motivele deduse spre judecată instanței care soluționează cererea de suspendare trebuie să fie diferite de analiza a ceea ce se cere instanței care soluționează cererea de anulare.
Ori, în ceea ce privește această condiție, reclamanta s-a rezumat să facă trimitere la criticile de nelegalitate exclusiv pe fondul cauzei, inducând astfel ideea unei prejudecăți a fondului cauzei cu prilejul soluționării cererii de suspendare, ceea ce este inadmisibil.
Așa cum a statuat întrega practică judiciară, cerința cazului bine justificat presupune invocarea și dovedirea unor elementele de fapt și de drept de natură a demonstra, în cadrul procedurii sumare de cercetare a actului administrativ contestat, existența unor indicii de nelegalitate al acestuia. Simplele susțineri făcute în conținutul cererii de suspendare a executării actului administrativ, nu sunt suficiente pentru înlăturarea prezumției de legalitate de care se bucură actul, întrucât dispozițiile legale cuprinse în art.2 alin.1 lit.t din Legea nr.554/2004, se referă în mod expres la împrejurări de fapt și de drept și nicidecum la afirmațiile părților. De aceea, susținerea reclamantei privitoare la necesitatea aprecierii asupra intereselor părților, menținerii desfășurării normale a activității acestuia, împrejurarea că aceste cheltuieli au fost inițial validate de către pârâtă, precum și invocarea neîncheierii procedurii administrative, nu sunt aspecte de nelegalitate care să poată fi apreciate ca fiind împrejurări de fapt și de drept de natură a constitui cazul bine justificat, apt să conducă la suspendarea executării actului administrativ.
Cu alte cuvinte, reclamanta nu a argumentat și nici nu a identificat nicio împrejurare de fapt și de drept care să fie de natură să pună sub semnul îndoielii prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ atacat.
Aspectele de nelegalitate ale acestuia nu pot fi analizate în această procedură și prin urmare, ceea ce trebuia dovedit era existența unor imprejurări de fapt și de drept care să conducă la suspendarea executării actului administrativ, ceea ce nu s-a demonstrat în cauză.
Considerentele expuse mai sus duc la concluzia reținerii ca neîntemeiată a condiției cazului bine justificat. Chiar dacă este suficient ca o singură condiție din cele prevăzute expres de lege să fie neîndeplinită pentru respingerea cererii, Curtea reține însă că în speță nu s-a făcut dovada nici condiției privind necesitatea prevenirii pagubei iminente prin prisma circumstanțierii legale a acesteia (art.2 alin.1 lit.ș din Legea nr.554/2004). Aceasta deoarece argumentele susținute de reclamantă nu au fost în măsură să dovedească îndeplinirea acestei cerințe.
Astfel, executarea unei obligații bugetare, stabilită printr-un act administrativ fiscal care se bucură de prezumția de legalitate nu poate constitui prin ea însăși o pagubă, în sensul art.2 alin.1 lit.ș din Lege anr.554/2004. Chiar dacă din punct de vedere economic orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, din punct de vedere juridic, paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită apatrimonioului. Însă, raportat la aparența de
legalitate a actuluia dministrativ fiscal analizat, justificată și de prezența prezumției de validitate și de autenticitate, executarea de îndată a acestuia nu ar putea produce o pagubă în patrimoniul reclamantei deoarece măsura aplicată nu constituie, prin ea însăși o dovadă a iminenței producerii unei pagube, dificil de remediat în cazul anulării actului administrativ.
Din această perspectivă, susținerea reclamantei potrivit căreia pornirea executării silite împotriva sa este iminentă, iar paguba ce urmează să-i fie produsă în propriul patrimoniu este evidentă, nu este în măsură să satisfacă cerința de dovedire a eminenței producerii unei pagube.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că în speță reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor impuse de dispozițiile art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 coroborat cu dispozițiile art.21 pct.19 din OUG nr.66/2011, motiv pentru care cererea de suspendare formulată urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Respinge cererea de suspendare formulată și precizată de reclamnata A.
P. N. DE A. SA -B. M. în contradictoriu cu pârâta M.
M., F. SI P. S. - O. I. PENTRU P. O., S.
D. R. U. - REGIUNE N. V. .
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel C., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică din 3 decembrie 2013.
PREȘEDINTE | GREFIER | |||
C. | I. | M. | N. | ȚÂR |
red.C.I./A.C.
4 ex. - _
