Decizia civilă nr. 155/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 155/2013
Ședința publică din data de 14 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L. JUDECĂTOR L. T. B.
GREFIER I. D. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta A. N. A V. - D. R. PENTRU A. ȘI O. V. C., și recurenta A. N. A V., împotriva sentinței civile nr.5040/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosar nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna din părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care :
Instanța, analizând actele dosarului, constată lipsa părților și faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat în conformitate cu prev.art. 242 cod procedură civilă, judecarea cauzei și în lipsă, după care reține recursul în pronunțare.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 5040/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosar nr._ a fost admisă contestația la executare formulată de contestatorul G. D., în contradictoriu cu intimata A. N. A V., D. REGIONALĂ PENTRU A. ȘI O. V. C. și a
fost admisă excepția perimării executării silite efectuate în Dosarul de executare nr. 432/2002, de intimata A. N. A V., D. REGIONALĂ PENTRU A. ȘI O. V. C.
împotriva contestatorului și în consecință s-a dispus desființarea executării silite în acest dosar. S-a constatat intervenită prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanțelor fiscale ce izvorăsc din declarația vamală nr. 4431/_ și actul constatator nr. 417/_, emis de intimată în baza acestei declarații.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că potrivit Declarației vamale pentru călători nr. 4431/_, contestatorul G. D. a introdus în țară la data de_, autoturismul marca Suzuki, cu nr. de înmatriculare înmatriculat în Austria KF-4ZUE. Prin Actul constatator privind taxele vamale, nr. 417 din data de_, emis de Biroul Vamal Petea, s-a stabilit în sarcina contestatorului obligația de plată a unor drepturi vamale, în cuantum de
11.030.395 rol. În baza acestui act constatator devenit titlu executoriu, s-a demarat executarea silită împotriva debitorului, formându-se dosarul execuțional nr. 432/2002 fiind emisă somația nr. 11.477/J/2002, comunicată debitorului la data de_ .
Prin prezenta contestație la executare, contestatorul G. D. a solicitat instanței, să constate că a intervenit prescripția executării acestor obligații fiscale reținute în sarcina sa. O astfel de cerere poate fi formulată în cadrul contestației la executare, prescripția fiind una din modalitățile de stingere a creanțelor fiscale, conform art. 24 din OG 92/2003, cererea nefiind însă supusă termenelor de formulare a contestației la executare, prevăzute de art. 173 din același act normativ, ci având caracterul unei acțiuni în constatare.
Conform art. 131 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală "dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept";. Iar în ceea ce privește nașterea creanțelor și obligațiilor fiscale art. 23 din același act normativ prevede că dreptul de creanță fiscală și obligația
fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.
În cauză acest drept s-a născut s-a născut în data de_, data completării declarației vamale, acest act constituind baza de impunere care a generat obligația vamală. În continuare, instanța apreciază că nu a intervenit nici unul din cazurile de suspendare a prescripției, expres prevăzute de art. 132 din Cod de procedură fiscală, precum nici vreun caz de întrerupere a cursului prescripției prevăzute de art. 133 din același act normativ.
În ceea ce privește cazul de întrerupere a cursului prescripției prevăzut de art. 133 lit. c, (pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită), instanța reține că un astfel de caz de întrerupere poate să opereze, doar în situația în care executarea silită este dusă la bun sfârșit.
În cauză, intimata a emis somația de plată nr. 11477/J/2002, în Dosarul execuțional nr. 432/2002, comunicată contestatorul la data de_, însă de la data de_ și până la data de_, în acest dosar de executare nu s-au mai efectuat alte acte de executare.
Conform art. 389 Cod de procedură civilă, drept comun în materie: "Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei."; Astfel, având în vedere această dispoziție legală, și faptul că creditoarea a lăsat în nelucrare executarea silită în dosarul nr. 432/2002, timp de aproape 6 ani, instanța a admis cererea contestatorului și a constatat perimată executarea silită în acest dosar și pe cale de consecință a dispus desființarea tuturor actelor de executare îndeplinite în acest dosar. Aceste acte se desființează cu efect retroactiv considerându- se în consecință că nu au existat niciodată, astfel încât acestea nu pot avea efect întreruptiv al prescripției executării silite.
Nici somația nr. 532/2/_ emisă în același dosar, nu are efect întreruptiv al prescripției, deoarece aceasta a fost emisă după împlinirea termenului de prescripție a executării silite, termen ce s-a împlini la data de 1 ianuarie 2004.
Pentru argumentele înfățișate instanța a admis contestația formulată și a constatat intervenită prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanțelor fiscale ce izvorăsc din declarația vamală nr. 4431/_ și actul constatator nr. 417/_, emis de intimată în baza acestei declarații - creanța fiscală fiind astfel stinsă.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs, în termen legal, recurenta A. N. A V.
- D. R. PENTRU A. ȘI O. V. C., în nume propriu și pentru A. N. A V.
, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurată în sensul respingerii în tot a contestației la executare formulată de petentul G. D. .
În motivare, s-a arătat că instanța de fond face o confuzie între dreptul de a stabili obligațiile fiscale și dreptul de a cere executarea acestora. Totodată, instanța de fond invocă prevederile OG nr. 92/2003 în cenzurarea unor raporturi juridice născute încă din anul 1998, încălcând astfel principiul neretroactivității legii.
In fapt, în data de_ contestatorul a depus la Vama Petea o declarație vamala de calatori, prin care introduce în țară un autoturism. Prin aceasta declarație titularul introduce în țară un autoturism în regim de tranzit, având obligația ca în termen de 3 zile (termen indicat de autoritatea vamala pe actul in cauza) să se prezinte la Vama B. în vederea efectuării formalităților de import, obligație nerespectată de contestator. Potrivit art. 155 pct. 2 din HG nr. 626/1997 (in vigoare la data respectiva) în cazul în care tranzitul nu este încheiat în conformitate cu dispozițiile legale și în termenul dat de autoritatea vamala, "taxele vamale și alte drepturi de import se încasează, din oficiu, de birourile vamale în baza unui act constatator... » Potrivit art. 61 din Legea nr. 141/1997 (in vigoare la data respectiva) autoritatea vamală poate efectua un control asupra operațiunilor vamale în termen de 5 ani. Cu alte cuvinte, de la data depunerii declarației de călători de către G. D., autoritatea vamala avea un termen de 5 ani în care să procedeze la închiderea din oficiu a operațiunii vamale efectuate de către G. D. . Prin urmare, in temeiul art. 95 din Legea nr. 141/1197 (in vigoare la data respectiva) autoritatea vamala a procedat la închiderea din oficiu a tranzitului, emițând in acest sens AC nr. 417/_ .
Potrivit art. 155 pct 3 din HG nr. 626/1997 actul constatator la care se face referire mai sus constituie titlu executoriu. Abia de la emiterea acestui act autoritatea vamala are un titlu executoriu împotriva d-lui G. D. si prin urmare este in drept a demara procedura de executare silită
împotriva acestuia. Abia de la acest moment începe să curgă termenul de 5 ani de prescripție a dreptului de a cere executarea silita.
Prin somația nr. 11477/J/_, comunicata debitorului la data de_ conform confirmării de primire de la dosar, D. Regionala Vamala Interjudețeană C. a demarat procedura executării silite. Raportat la aceasta somație instanța de fond a reținut faptul ca ar fi intervenit perimarea executării silite. După cum prevedea încă și O.G. nr. 61/2002 privind executarea creanțelor bugetare, "executarea silita a creanțelor bugetare nu se perimează" (art. 40 pct 2). Aceeași prevedere este menținută si de OG nr. 92/2003 care la art. 138 pct. 4 arată cu claritate că "executarea silită a creanțelor fiscale nu se perimează.
Dat fiind faptul că debitorul nu a fost găsit cu venituri sau bunuri executarea silită a fost cu neputință să se ia alte măsuri de executare silită.
Ulterior, prin somația nr. 532/2/_ s-a reînceput procedura de executare silită a debitorului. In mod eronat arată instanța de fond că această somație nu ar avea efect întreruptiv de prescripție, nefiind emisă în termenul de 5 ani. Termenul de 5 ani pentru demararea executării silite a curs de la data comunicării AC nr. 417/_ si a fost întrerupt prin emiterea somației nr. 11477/J/_ . Prin comunicarea acestei somații a început să curgă un nou termen de prescripție care s-ar fi îndeplinit la data de_ însă care a fost întrerupt prin emiterea somației nr. 532/2/_
.
Intimatul G. D. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, invocând prevederile art. 389 alin. 1 din codul de procedură civilă și susținând că, nemaifiind îndeplinite acte de executare silită din data de_, perimarea a intervenit de drept la data de_ .
Mai relevă intimatul că OG nr. 61/2002, amintită de recurentă în motivarea recursului, a intrat în vigoare ulterior momentului în care a început să curgă termenul pentru intervenirea perimării, respectiv în data de_, astfel încât, având în vedere principiile aplicării legii în timp, instanța de fond în mod corect a apreciat că, intervenind perimarea executării silite la data de _
, sunt desființate de drept toate actele de executare silită îndeplinite în dosar.
Intimatul mai subliniază că ulterior nu a mai intervenit nici un act întreruptiv de prescripție, astfel că termenul de prescripție a dreptului de executare silită, calculat potrivit art. 98 din OG nr. 11/1996 privind executarea silită a creanțelor bugetare, era împlinit la data de_ .
Analizând actele și lucrările dosarului din prisma motivelor de recurs formulate, cât și din oficiu, potrivit art. 304 și 3041Cod procedură civilă
, tribunalul reține că recursul declarat de recurentă este fondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în cele ce succed.
Astfel, se constată că instanța de fond și-a întemeiat dispoziția de admiterea a contestației la executare silită formulată de contestatorul G. D. pe faptul constatării intervenirii prescripției dreptului de a executa silit creanțele fiscale ce izvorăsc din declarația vamală nr. 4431/_ și actul constatator nr. 417/_ .
Ca punct de plecare pentru calcularea termenului de prescripție de 5 ani prevăzut de art. 131 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prima instanță a avut în vedere data de _
, reprezentând data completării declarației vamale, apreciind totodată că somația de plată emisă de organul fiscal sub nr. 11477/J/2002, comunicată contestatorului la data de_, nu a întrerupt cursul prescripției câtă vreme ulterior emiterii acesteia și până la data emiterii somației nr._, executarea silită a fost lăsată în nelucrare, astfel încât, făcând aplicarea prevederilor de drept comun în materia executării silite, conținute de art. 389 din Codul de procedură civilă, a apreciat că executarea silită demarată prin somația nr. 11477/J/2002 era perimată de drept.
Tribunalul constată însă că instanța fondului nu a realizat o aplicare corespunzătoare a prevederilor legale în condițiile în care a apreciat ca fiind incidente prevederile de drept comun ale Codului de procedură civilă în materia perimării executării silite, fără a observa că dispozițiile cu caracter special aplicabile creanțelor fiscale, cum este cazul în speță, dispun în sensul că
"executarea silită a creanțelor fiscale nu se perimează"; (art. 142 alin. 4 din OG nr. 92/2003 rep.).
Analizând modul de aplicare a normelor de procedură fiscală în timp, ambele părți făcând trimiteri la principiile aplicării legii în timp, tribunalul urmează a verifica succesiunea în timp a actelor normative adoptate în această materie și existența și conținutul normelor tranzitorii.
În acest sens, luând în considerare ca moment de început al curgerii termenului de a solicita executarea silită a creanței fiscale, data completării declarației fiscale, respectiv_, tribunalul
constată că actul de executare silită constând în somația de plată comunicată contestatorului la data de_ a fost efectuat sub imperiul prevederilor OG 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare.
Acest act normativ a fost abrogat expres prin OG nr. 61/_, care în art. 40 alin. 2 conținea prevederea reluată în actualul cod de procedură fiscală, în sensul că "executarea silită a creanțelor bugetare nu se perimează";.
Deși este reală susținerea intimatului că acest din urmă act normativ a intrat în vigoare ulterior momentului la care a început să curgă termenul de perimare prevăzut de Codul de procedură civilă (OG nr. 11/1996 neconținând prevederi derogatorii de la dreptul comun în materia perimării executării silite), acest aspect nu prezintă relevanță sub aspectul susținut de intimat, câtă vreme noul act normativ conținea dispoziții tranzitorii exprese cu privire la aplicarea legii în timp, dispunând în art. 168 alin. 1 că "executările silite în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se vor continua potrivit dispozițiilor acesteia, actele îndeplinite anterior rămânând valabile";,
statuând asupra aplicabilității imediate a legii noi, sens în care, cum la momentul intrării acestuia în vigoare perimarea executării nu intervenise (nefiind îndeplinit încă termenul de 6 luni în care aceasta opera), actul de executare silită efectuat la data de_ a produs efecte depline, întrerupând prescripția dreptului de a cerere executarea silită, cu consecința curgerii, de la această dată, a unui nou termen pentru declanșarea executării silite, conform prevederilor OG nr. 92/2003 (și acest act normativ conținând o prevedere similară celei din OG nr. 61/2002, privind aplicarea legii noi executărilor în curs - art. 197 în forma în vigoare la data publicării, art. 239 după republicare).
Prin urmare, cum în cauză în mod nelegal a fost reținută intervenirea perimării de drept a executării silite și constatând că actele de executare silită, inclusiv cele ulterioare, au fost efectuate, în acest context, în interiorul termenului de prescripție defipt de art. 131 din OG nr. 92/2003 rep., în mod nelegal s-a reținut că a intervenit prescrierea dreptului de executare silită a creanței fiscale.
Față de cele ce preced, constatând că nu sunt date motive de nelegalitate a actelor de executare silită efectuate în temeiul declarației vamale 4431/1998 și a actului constatator privind taxele vamale nr. 417 din data de_, devenit titlu executoriu la scadență conform prevederilor art. 141 C. pr.fiscală, tribunalul, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de recurenta D. R. PENTRU A. ȘI O. V. C., în nume propriu și pentru A.
A V. împotriva sentinței civile nr. 5040/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosar nr._, pe care o va modifica în sensul că se va respinge, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul G. D. în contradictoriu cu intimata recurentă.
Totodată, se va lua act că în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta D. R. PENTRU A. ȘI O. V. C., în nume propriu și pentru A. N. A V. , împotriva sentinței civile nr.5040/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosar nr._ și în consecință:
- modifică sentința recurată în sensul că respinge contestația la executare formulată de contestatorul G. D. în contradictoriu cu intimata A. N. A V. - D. R. PENTRU A. ȘI O. V. C. .
Fără cale de atac. Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
P. M. D. E. L. L. T. B.
GREFIER,
D. M.
Red/dact: MAP/HVA
_ /4 ex
Jud. fond: I. F. M.
