Decizia civilă nr. 184/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 184/2013
Ședința publică din 20 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. P.
JUDECĂTOR I. U. JUDECĂTOR V. C.
GREFIER L. C. A.
S-a luat în examinare, în vederea soluționării, recursul declarat de intimata A.
F. P. A M. B., împotriva sentinței civile nr. 5211 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, în contradictoriu cu petenta SC. G. N. S. B., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri, având în vedere și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, tribunalul reține recursul în pronunțare.
Deliberând, constată;
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 5211 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta SC G. N. S., în contradictoriu cu intimata A. F. P. A M.
B. și în consecință s-a dispus modificarea procesului-verbal de contravenție seria A/2009 nr. 0090365 încheiat la data de_ de către A.F.P. B., în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii de 1.000 lei aplicată, cu sancțiunea "avertisment";; s-a dispus restituirea sumei de 500 lei, reprezentând jumătate din cuantumul amenzii contravenționale, achitată de petentă cu chitanța seria TS8 nr. 3234080/_ .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul- verbal de contravenție seria A/2009, nr. 0090365, încheiat la data de_ de către intimata A. F. P. B., s-a aplicat petentei SC G. N. S. sancțiunea amenzii de 1.000 lei, în temeiul art. 219 al. 2 lit. d din OG 92/2003, republicată, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 219 alin. 1 lit. b din același act normativ, constând în aceea că nu a depus în termenul prevăzut de lege declarațiile fiscale privind obligațiile de plată la bugetul de stat (cod formular 100) pentru trimestrul I, II și III al anului 2011, conform vectorului fiscal.
Actul sancționator îndeplinește toate cerințele de legalitate prevăzute la art. 17 din OG 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute (cuprinde mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator).
Referitor la temeinicia procesului-verbal de contravenție atacat, probele dosarului nu infirmă starea de fapt reținută în cuprinsul său, dar având în vedere condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta, împrejurarea că activitatea societății a fost suspendată temporar pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de_ până la data de_, prin Încheierea Tribunalului B. -Năsăud nr. 7676/_ pronunțată în dosarul nr. 35048/2009 (f.7), iar la data de_ petenta a înregistrat la AFP declarația pe propria răspundere din care rezultă că firma nu a avut activitate în anul 2011 (f.11), ținând cont și de faptul că nu a mai fost sancționată contravențional, instanța a apreciat că amenda aplicată de 1.000 lei este o sancțiune prea severă în raport de vinovăția acesteia, astfel încât în baza art.34 cu raportare la art. 6 și 7 din OG 2/200l, a admis în parte plângerea formulată, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii cu sancțiunea "avertisment";, dispunând totodată restituirea sumei de 500 lei, reprezentând jumătate din valoarea amenzii, achitată de petentă cu chitanța seria TS8 nr. 3234080/_ (f.5).
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta A.
F. P. B., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și rejudecând cauza în fond, a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În motivare s-a arătat că în fapt, contravenienta nu a depus în termenul prevăzut de lege declarațiile fiscale privind obligațiile de plata la bugetul de stat (cod formular 100) pentru trimestrul I, II si III al anului 2011 conform vectorului fiscal". Pentru neîndeplinirea acestei obligații legale a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1000 lei, prin aplicarea sancțiunii prevăzute la art.219 alin.2 litera d), fapta reprezentând contravenția prevăzută la art.219 aliniat 1) litera b) din O.G.nr.92/2003® - Codul de procedură fiscală.
Conform prevederilor art. 219 aliniat 1) lit. b) din O.G.nr.92/2003, cu modificările si completările ulterioare, fapta constituie contravenție: "Constituie contravenții următoarele fapte: ...b) neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor si veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume", iar potrivit alin. 2) lit. d) al aceluiași articol, este sancționată cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
Potrivit art.31 din O.G. 2/2001 "împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia."
Astfel, potrivit art.81 alin.1 din O.G. nr. 92/2003® declarația fiscală se depune de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta." Iar potrivit Ordinului nr.281/2004 modificat, "Declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat se completează și se depune de plătitorii de impozite, taxe și contribuții sociale cărora le revin, potrivit legislației în vigoare, obligațiile de plată la bugetul general consolidat cuprinse în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul general consolidat...".
In condițiile descrise, se apreciază că sancțiunea aplicată de organul fiscal în sarcina petentului, este temeinică și legală. De asemenea, se mai apreciază că nu se impune o eventuală transformare a sancțiunii amenzii în avertisment, deoarece prin stabilirea amenzii în cuantumul de 1.000 lei, orientată spre minimul amenzii, actul de clemență a fost deja aplicat de către organul constatator.
Referitor la motivele pentru care instanța de fond a admis plângerea contravențională și a dispus înlocuirea amenzii de 1.000 lei cu sancțiunea
"avertisment", se arată că în cazul de față, procesul-verbal de contravenție nr. 0090365/_ a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, iar la stabilirea gradului de pericol social al faptei, organele recurentei care au aplicat legea au procedat la evaluarea acestuia atât sub aspectul elementelor sale componente cât și a circumstanțelor în care aceasta a fost săvârșită, motiv pentru care contravenientei s-a aplicat minimul amenzii prevăzut de lege și anume 1.000 RON.
Potrivit primului articol al O.G. nr.2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, definește contravenția ca fiind fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege sau hotărâre a guvernului, a autorităților publice locale sau județene sau al Consiliului General a M. București.
Din conținutul definiției rezultă elementul definitoriu al contravenției: stabilirea faptei și a sancțiunii ei ca atare prin actul normativ, adică prin referire expresă la contravenție.
Aplicarea sancțiunii contravenționale se face potrivit actului normativ care stabilește și sancționează contravenția, în cazul de față este vorba de O.G.nr.92/2003 modificată.
Plecând de la legislația contabilă în vigoare, care stabilește obligațiile agenților economici referitoare la bilanțul și raportările contabile, aplicarea unor sancțiuni contravenționale apare necesară raportat la exigentele sporite pe care le presupune punerea în practica a acestor dispoziții legale și pe care, de altfel, contribuabilii le cunosc la data înființării societății. Aplicarea unei sancțiuni în acest caz nu reprezintă un scop in sine, ci un mijloc de formare a unui spirit de responsabilitate.
Pentru aceste considerente se solicită instanței să constate netemeinicia sentinței civile nr.5211/_, să o caseze iar după judecarea în fond să respingă plângerea contravenționala formulată de petentă.
In drept, s-au invocat disp. articolelor 304 si următoarele Cod procedură civilă, dispozițiile O.G.92/2003® privind Codul de procedură fiscală și Ordinul nr.821/2004.
Tribunalul, examinând în baza prev. art. 304 și 3041Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.
Instanța de fond în mod justificat a reținut că, raportat la faptul că petenta este la prima sa abatere, sancțiunea amenzii aplicate este prea severă, scopul legii putând fi atins și prin aplicarea sancțiunii avertismentului.
Sub acest aspect este de observat faptul că însăși recurenta arată în motivarea recursului că aplicarea unei sancțiuni nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de formare a unui spirit de responsabilitate față de respectarea prevederilor legale.
În situația în care petenta va săvârși din nou această faptă va fi avută în vedere la aplicarea sancțiunii împrejurarea că petenta a beneficiat o dată de înlocuirea amenzii cu avertisment.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. F. P. A M.
B.,
cu sediul în B., str. 1 D., nr. 6-8, jud. B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 5211 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI | GREFIER, | ||
I. P. | I. U. - V. | C. | L. | C. A. |
Red/dact: CV/HVA
_ /2 ex Jud. fond: O.G