Decizia civilă nr. 197/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ N r. 197/2013
Ședința publică din data de 28 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: D. E. L. JUDECĂTOR: L. T. B. JUDECĂTOR: A. P. M.
GREFIER: M. DP
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta SC G. DP S. împotriva Sentinței civile nr.5633/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata AFM B. - D. V. , având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
S-au analizat actele și lucrările dosarului, se constată că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, iar recurenta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a achita taxa de timbru de 98 lei și timbrul judiciar de 0,3 lei.
Instanța, din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului și reține recursul în pronunțare cu privire la excepție.
Deliberând constată;
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.5633/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. _
, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea SC G. DP S., în contradictoriu cu A. F. Pentru M. -D. venituri.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de_, intimata a emis pe numele contestatoarei decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii la Fondul de mediu nr.1 (nr. 119511/_ ) pentru suma de 276 lei (f. 66-67) reprezentând accesorii masa lemnoasa si terenuri (majorări și penalități). Decizia a fost comunicată contestatoarei la data de_, astfel cum rezulta din dovada existentă la dosarul cauzei (f. 68). La data de_, în baza deciziei Accesorii nr. 119511/_, intimata a emis titlul executoriu nr. 1994/_ pentru suma de 2.179 lei, din care suma de 1.903 lei reprezintă accesorii pentru perioada 01._, iar suma de 276 lei aferentă deciziei Accesorii nr. 119511/_ (f. 63). La aceeași dată, intimata a emis somația nr. 181241/_ în dosarul de executare nr. 1994/2011 (f. 64), pentru suma totală de 2.179 lei.
Potrivit art. 172 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. Pe de altă parte, conform art. 172 alin. 3 din
O.G. nr. 92/2003, contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Potrivit art. 141 alin. 2 C.pr.fiscală, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. În condițiile art. 86 alin.6 C.pr.fiscală, decizia de impunere și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii constituie și înștiințări de plată, de la data comunicării acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată.
Având în vedere textele legale menționate, precum și prevederile art. 88 lit. c din același cod, rezultă că deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii sunt acte administrativ fiscale asimilate deciziilor de impunere.
1
În cauza de față, contestatoarea a invocat în susținerea contestației la executare faptul că nu i s-a adus la cunoștință ce reprezintă sumele datorate și care este izvorul acestora, respectiv că nu i s- a prezentat ce reprezintă accesoriile pentru perioada 01._ și nu i s-a prezentat Decizia Accesorii nr. 119511/_, or, din actele dosarului de executare rezultă faptul că Decizia Accesorii nr. 119511/_ a fost comunicată contestatoarei la data de_, astfel cum rezultă din dovada de comunicare existentă la dosar (f. 68), în anexa la această decizie fiind indicat faptul că suma reprezintă majorări și penalități și fiind detaliat modul de stabilire al acestei sume (f. 67). Totodată, instanța a reținut faptul că sumele cuprinse în titlul executoriu au fost calculate prin raportare la dispozițiile legale incidente, cu respectarea acestora, contestatoarea fiind înștiințată cu privire la natura sumelor datorate si izvorul acestora.
Din considerentele expuse, instanța a apreciat ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. G. DP S.R.L., sens în care a respins-o.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta SC G. DP S., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii contestației la executare așa cum a fost formulată.
În motivare s-a arătat că sentința atacată este neîntemeiată, ținând cont de faptul că motivele pe care se sprijină sunt contradictorii și străine de natura pricinii, iar instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, astfel că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Actele de executare efectuate în dosar sunt netemeinice și nelegale deoarece nu i s-a adus la cunoștință ce reprezintă sumele datorate și care este izvorul acestora. Mai mult, a fost somată să achite anumite sume, fără a i se prezenta ce reprezintă "Accesoriile" pentru perioada 01._ și fără a i se prezenta Decizia Accesorii nr.119511/_ .
Instanța de fond nu a înțeles, în baza rolului active al acesteia, să solicite lămuriri Administrației F. pentru M., D. V., astfel că soluția atacată este neîntemeiată.
In drept s-au invocat disp. art. 304 (7), (8), (9), art. 399, art. 401 (1) si (1) ind. 1 art. 403 (1), art. 404 Cod procedură civilă și art. 172-173 OG 92/2003.
Intimata A. F. pentru M.
a depus la dosar întâmpinare,
prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea soluției instanței de fond ca legală și temeinică.
În motivare s-a arătat că în ansamblu, privitor la problematica supusă judecății, instanța de fond a dat o soluție corectă, apreciind că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru respingerea acțiunii formulate de S.C. G. DP S.R.L.. Prin urmare, simpla nemulțumire a recurentei de hotărârea pronunțată, neînsoțită de critici pertinente care să permită instanței analizarea aspectelor de nelegalitate ce ar putea conduce la desființarea hotărârii, nu este suficientă pentru admiterea prezentului recurs.
Cauza recursului constă în nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii ce se atacă pe această cale și care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de lege. Prin urmare, simpla nemulțumire a părții de hotărârea pronunțată nu este suficientă, după cum nu este suficientă nici afirmația generală că hotărârea atacată este nelegală sau netemeinică, recurentul fiind obligat să-și motiveze recursul în mod clar și precis, de o atare manieră care să permită instanței analizarea aspectelor de nelegalitate ce ar putea conduce la desființarea hotărârii.
Fiind o instanță de control și nu de judecată în fond, instanța de recurs nu judecă pricina, ci hotărârea instanței de fond.
Față de acest aspect, se arată că, recurenta nu face vreo referire la eventualele cauze de nelegalitate sau netemeinicie ce ar putea atrage casarea/modificarea sentinței civile atacate pe această cale și care să pună în discuție temeinicia soluției respingerii contestației ca neîntemeiată, ceea ce, în mod evident, echivalează cu nemotivarea recursului declarat, conduită procesuală care trebuie sancționată potrivit legii cu nulitatea recursului.
Se consideră recursul nefondat, în esență, deoarece în baza declarațiilor aferente lunilor ianuarie, februarie, martie, aprilie și iunie 2006, recurenta avea obligația lunară a plății, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea. Contestatoarea a achitat aceste obligații la data de_ cu O.P. nr. 270/1.
La fel ar fi trebuit achitate și obligațiile constituite prin declarațiile lunii iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2006, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii
2
următoare celei în care s-a desfășurat activitatea. Contestatoarea a achitat aceste obligații la data de_ cu O.P. nr. 154/2.
Cotele majorărilor (dobânzilor) de întârziere și a penalităților, pentru neplata la termen a obligațiilor de plată către bugetul F. pentru M., au fost calculate conform prevederilor: O.G. nr. 26/2001, pentru modificarea O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, care a intrat în vigoare începând cu data de 1 octombrie 2001. Potrivit art.13 din actul normativ menționat mai sus, pentru achitarea cu întârziere a obligațiilor bugetare, "debitorii datorează majorări de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere... ". Alin. (3) din același articol prevede că "plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare_ se sancționează cu o penalitate de întârziere de 0,5 % pentru fiecare lună și/sau pentru fiecare fracțiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a majorărilor de întârziere și/sau a penalităților".Pentru perioada 1 ianuarie 2003 - 31 decembrie 2003 "pentru neachitarea la termenul scadent a obligațiilor bugetare debitorii datorează dobânzi și penalități de întârziere ". Începând cu data de 01 ianuarie 2004, O.G. nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare a fost abrogată, intrând în vigoare O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, care la art. 115 prevede: "pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere ".
În acest sens, se precizează că legislația în domeniu permite și prevede obligația de calculare a dobânzilor și penalităților și nu există nicio dispoziție legală care să limiteze organul de control la aplicarea și calcularea de accesorii, fie dobânzi, fie penalități.
În același sens, se precizează că la art. 12 alin. 2 din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu prevede: "Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitori a obligațiilor de plată prevăzute la art. 9 alin. (1) Ut. a) - j) se datorează dobânzi și penalități de întârziere egale cu cele datorate pentru neachitarea la termen a obligațiilor fiscale."
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 115 Cod de procedură civilă, Codul de procedură fiscală, OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin legea nr. 105/2006.
La primul termen de judecată din data de_, văzând prev. art.11 cu referire la art.2 alin.2 din Legea nr.146/1997 și OG nr.32/1995, tribunalul a pus în vedere recurentei, prin apărător, obligația de a achita taxa de timbru în cuantum de 98 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.
Cum în ședința publică din_, tribunalul a constatat că aceste sume nu au fost achitate, din oficiu, a invocat excepția netimbrării recursului, astfel că față de dispozițiile art.20 alin.1-3 din Legea nr.146/1997,combinat cu art.3 alin.2 din OG nr.32/1995, cunoscut fiind principiul plății anticipate a taxelor judiciare de timbru, urmează a fi admisă excepția cu consecința anulării ca netimbrat a recursului declarat de recurenta SC G. DP S. împotriva Sentinței civile nr.5633/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu.
Anulează ca netimbrat recursul declarat de SC G. DP S. împotriva Sentinței civile nr.
5633/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ .
Irevocabilă. | ||
Pronunțată în ședința publică, azi, _ | . | |
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |
D. E. L. L. T. B. | A. | P. M. |
Red/dact DEL/HAV
_ /4ex/Jud. fond. C. R.R.
GREFIER,
M. DP
3
