Decizia civilă nr. 2578/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 2578/2013
Ședința publică din data de 27 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamantul B. R. M. împotriva sentinței civile nr. 8130 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F.
P. A J. C. și A. F. P. A M. C. -N., având ca obiect - contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ intimata-pârâtă A. F.
P. C. -N. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare, iar la aceeași dată recurentul a depus în probațiune un set de înscrisuri.
Se constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art.
242 pct.2 C.pr.civ.
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.8130 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al Tribunalului C. a fost admisă excepția calității procesuale pasive a pârâtei D.
G. a F. P. C. ; admisă excepția inadmisibilității invocate de pârâta A.
F. P. C. -N., respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. R. M. în contradictoriu cu A. F. P. C. -N.
; respinsă cererea formulată în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P.
C. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a F. P. este întemeiată în contextul actelor ce atestă că instituția ce a emis actul atacat este pârâta A. F.
P. și al dispozițiilor art.1 din Legea nr.554/2004.
Referitor la excepția inadmisibilității se reține că în condițiile contestării deciziei nr.1. în temeiul art.205 și următoarele C.pr.civ.a fost emisă decizia nr.53/2011 care nu a fost atacată în instanță. În schimb prin cererea înregistrată la data de_ reclamantul a solicitat Administrației F.
P. a municipiului C. -N. să procedeze la corectarea erorilor materiale de calcul rezultate ca urmare a interpretării greșite a dispozitivului Deciziei penale nr. 50/A/2008 a Tribunalului C., cerere respinsă prin adresa nr.24027/_ (fila 73), iar acum solicită în contencios administrativ îndreptarea erorilor materiale de calcul din cuprinsul Deciziei nr. 1. /2010, modificarea acesteia și exonerarea sa de la plata sumei de 20.087 lei ca nedatorată.
Potrivit art. 48 din O.G. nr. 92/2003, forma în vigoare la data emiterii actului administrativ fiscal contestat, "Organul fiscal poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul actului administrativ fiscal, din oficiu sau la cererea contribuabilului";, iar pct. 47.1 din H.G. nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală explicitează această noțiune în sensul că "Erorile materiale reprezintă greșelile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților din raportul juridic fiscal sau cele de calcul ori altele asemenea. Aceste erori nu pot privi fondul actului, respectiv existența sau inexistența obligațiilor fiscale stabilite prin actul administrativ fiscal";.
În susținerea admisibilității cererii, reclamantul B. R. M. pretinde că aspectele învederate de el s-ar subsuma erorilor de calcul menționate în textele legale redate, însă cererea sa de exonerare de la plata obligațiilor fiscale accesorii reprezintă în realitate o solicitare de constatare a inexistenței acestor obligații, lovită de interdicția legală expresă. Reclamantul nu indică o greșeală concretă de calcul, ci contestă însuși dreptul organului fiscal de a percepe accesorii la debitul stabilit prin hotărâre judecătorească.
De asemenea, în condițiile în care prin decizie sunt stabilite doar accesoriile, este evident că numai prin anularea acesteia s-ar putea înlătura obligația stabilită în sarcina reclamantului, modificarea solicitată de acesta în sensul eliminării întregii sume care face obiectul actului administrativ fiscal nefiind o operațiune viabilă.
O altă subliniere a reclamantului mai reține instanța este că art. 48 din Codul de procedură fiscală s-a modificat ulterior promovării cererii de chemare în judecată, doar în forma actuală prevăzându-se expres că "Prin erori materiale, în sensul prezentului articol, se înțelege orice greșeli de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite din actele administrative fiscale, cu excepția acelora care atrag nulitatea actului administrativ fiscal, potrivit legii, sau care privesc fondul actului administrativ fiscal"; (art. 48 alin. 3).
Această argumentare, deși corectă, nu afectează cele expuse deja, atâta vreme cât Normele metodologice de aplicare a Codului erau în vigoare, în forma expusă, la data de_ și sunt, deci, pe deplin aplicabile.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamantul B. R. M.
solicitând admiterea, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În susținerea celor solicitate se arată că în mod greșit a fost respinsă cererea deoarece nu a contestat decizia nr.1. din_ ci eroarea de calcul a acestei creanțe prin interpretarea greșită de către A. F. P. a dispozitivului sentinței penale nr.50/_ a Tribunalului C. rămas definitivă prin decizia nr.436/R/_ . Astfel se arată că suma de 20.087 lei a fost calculată eronat. În ciuda faptului ca suma de 29.759 lei conținea deja penalități datorate pentru debitul principal în valoare de 5.762 lei, intimata a stabilit în sarcina mea accesorii suplimentare în sumă de 20.087 lei.
Reclamantul a achitat suma de 29.759 lei ce a fost stabilită prin hotărârea judecătorească mai sus menționată, conform chitantelor cu nr. 5742666/_, 574265/_, 572064/_, 629125/_, 617014/_ .
Intimata a calculat în mod eronat penalitățile datorate, astfel încât suma de
20.087 lei a fost stabilită prin calcularea de penalități de întârziere raportat la suma de 29.759 lei, ajungându-se în această situație la aplicarea de penalități la penalități.
Conform prevederilor legale, sumele penalizatoare curg pana la achitarea integrală a sumei restante, respectiv a debitului integral. Totodată penalitățile trebuie calculate raportat la debitul principal, care în situația de față este de 5.762 lei, nu la debitul principal cumulat cu penalitățile ce au fost deja aplicate. În acest mod s-a ajuns în situația în care accesoriile stabilite au fost calculate în mod eronat prin aplicarea cotelor legale privind majorări, dobânzi și penalități de întârziere asupra întregii sume de despăgubiri civile (29.759 lei) și nu doar asupra debitului principal (5.762 lei).
Nu avea de ce să conteste decizia fiscală în sine pentru că se datorau accesorii la suma de 5762 lei pe care le-a și achitat, ci ceea ce a cerut este un calcul corect al accesoriile.
Pe de altă parte, precizează că S.C. .Squadra B. " S.R.L., devenită ulterior S.C. "Papides" S.R.L., prin sentința comercială nr. 73/C/2009/_ pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr._ a intrat în insolvență și a fost radiată de la O.R.C.
Totodată, conform art. 41 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 "Nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel sau cheltuială, numite generic accesorii, nu vor putea fi adăugate crențelor născute anterior datei deschiderii procedurii"., astfel de la data în care a fost pronunțată sentința comercială de mai sus, nu se mai puteau calcula dobânzi sau penalităti de întârziere asupra creantelor firmei.
Pentru acest motiv, accesoriile ar fi trebuit calculate doar pentru un nr. de 200 de zile de întârziere, respectiv pentru perioada_ -_, data la care societate a intrat în insolvență.
Potrivit acestui raționament, intimata trebuia să stabilească în sarcina reclamantului obligația de plată constând în suma de 1.153 lei, cu titlu de penalități datorate pentru perioada_ -_, potrivit următorului calcul: 5.762 x 0,1% x 200 zile = 1,153 Iei. Astfel, diferența de 18.934 lei ( 20.087-1.153
= 18.934) este în mod clar nedatorată.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata D. G. a F.
P. C.
a solicitat respingerea recursului în considerarea că în mod corect a fost respinsă cererea ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin întâmpinarea depusă intimata A. F. P. C. a arătat ca urmare a deciziei nr.36 din_ s-a procedat la corecția înregistrării sumei globale menționate în dispozitivul deciziei penale înregistrându-se distinct suma 5.762 lei debit și 23.997 accesorii, acesta aducându-se la cunoștința recurentului.
În ce privește susținerea că nu se puteau calcula dobânzi și penalități arată intimata că susținerea este nefondată deoarece starea de insolvență putea fi invocată pe calea contestației prevăzute de art.205 și următoarele din OG nr.92/2003. pe de altă partea starea de insolvență nu profită recurentului obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente. Consecința solidarității pasive este faptul că fiecare debitor în parte poate fi urmărit de creditor pentru totalitatea datoriei care alcătuiește obiectul obligației.
Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele:
Prin demersul introductiv recurentul în contradictoriu cu intimatele a solicitat instanței să dispună îndreptarea erorilor în materia de calcul cuprinse în conținutul deciziei din_ prin care s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumei de 20.080 lei, exonerarea de plata penalităților nefiind datorate.
În susținere a arătat în esență că a fost greșit interpretat de autorități dispozițiile deciziei penale în pofida faptului că hotărârea conținea deja cuantumul penalităților datorate, că suma a fost achitată.
Așa cum reiese din expunerea de mai sus prima instanță a respins demersul în considerarea în esență că nu a fost contestată decizia dată în soluționarea contestației; erorile nu pot privi fondul actului respectiv existența sau inexistența obligațiilor fiscale stabilite prin actul administrativ fiscal.
Față de cele reținute recurentul susține că nu obligațiile dispuse prin decizie a contestat ci eroarea de calcul prin interpretarea greșită a dispozitivului deciziei penale și faptul că nu se datorau penalități în condițiile evocării insolvenței.
Actele depuse la filele 35-42 dosar și anume decizia nr.36 din_ și adresa departament Serviciu Colectare și executare silită nr.7711/_, atestă că autoritatea a soluționat demersul recurentului vizând dobânzile și penalitățile în raport de argumentele aduse și în fața instanței de recurs - insolvență ; că autoritatea și-a reconsiderat poziția comunicând recurentului o altă înregistrare - corecție a calculului invocat ca fiind greșit. Ori în atare situație a reconsiderării poziției dar și a posibilității conferite de legea contenciosului a contestării deciziei comunicate în 2013, decizie dată în soluționarea demersului vizând calculul eronat, cererea de îndreptare a erorilor rămâne fără obiect.
Așadar față de cele arătate în baza art.312 C.pr.civ. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004 Curtea urmează a da o soluție de respingere a recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul B. R. M. împotriva sentinței civile nr. 8130 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
D. | M. | F. | T. | M. H. |
GREFIER
D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./_
