Decizia civilă nr. 376/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 376/2013
Ședința publică din 12 Iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: V. C. JUDECĂTOR I. P. JUDECĂTOR A. P. M.
GREFIER L. C. A.
Pe rol fiind soluționarea recursul declarat de recurent contestatorul B. A. - S., împotriva Sentinței civile nr. 6855/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ în contradictoriu cu intimata C. J. DE A. DE S. B. -N., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul B. A. S., lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care;
Recurentul arată instanței că nu are alte cereri, motiv pentru care solicită cuvântul în susținerea recursului.
Nemaifiind alte cereri, tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia
Recurentul solicită admiterea recursului casarea sentinței atacate și în principal trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru a se pronunța asupra tuturor criticilor aduse titlului executoriu, iar în subsidiar casarea sentinței atacate și rejudecând cauza admiterea contestației așa cum a fost formulată și precizată la instanța de fond. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxe timbru
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 6855/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. _
, s-a respins ca nefondată contestația la executare formulată de contestatorul B. A. -S., în contradictoriu cu intimata C. DE A. DE S. B. -N. .
S-a respins ca neîntemeiată cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Obiectul prezentei cauze nu îl poate reprezenta titlul de creanță fiscală ce a stat la baza declanșării executării silite, ci doar modul cum intimata a respectat procedurile de executare silită.
Ca un prim aspect, susținerile contestatorului în sensul că nu a fost informat cu privire la obligațiile sale nu pot fi primite, câtă vreme decizia de impunere nr. 725/_ a fost comunicată personal contestatorului, acesta semnând pentru luare la cunoștință în data de_ (a se vedea în acest sens înscrisul de la fila 6 din dosarul de executare anexat în fotocopie la prezentul dosar), aspect necontestat de nicio parte, titlul de creanță respectiv putând fi atacat în contencios administrativ la Tribunalul B. -N. . Însă, contestatorul nu a înțeles să atace decizia de impunere, astfel că aceasta a rămas să producă efecte ca atare, instanța de executare neavând competența de a pune în discuție titlul de creanță fiscală menționat câtă vreme, așa cum s-a menționat anterior, legea prevede o altă cale pentru atacarea acestuia.
În altă ordine de idei, instanța a reținut că somația și titlul executoriu au fost comunicate contestatorului tot personal, acesta semnând pentru luare la cunoștință în data de_, executarea silită fiind declanșată în mod legal prin comunicarea somației și titlului executoriu. Însă,
contestatorul nu face niciun fel de obiecțiuni cu privire la modalitatea și procedura de executare, toate motivele contestației la executare fiind legate de titlul de creanță fiscală ce nu poate face obiect al contestației la executare, acesta putând fi cenzurat doar de instanța de contencios administrativ. Astfel, potrivit prevederilor art. 399 alin. (3) C.proc.civ., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac, însă, în speță, contestatorul nu a formulat calea de atac prevăzută în acest sens de lege, și anume nu a acționat în contencios administrativ la Tribunalul B.
-N., astfel că nu sunt admisibile apărări de fond împotriva titlului executoriu. Din acest motiv, instanța va înlătura toate susținerile contestatorului în sensul că titlul de creanță nu este legal, iar calculul sumelor datorate potrivit acestuia nu este corect, etc., întrucât toate aceste apărări puteau fi valorificate doar pe calea acțiuni la instanța de contencios administrativ, fiind nerelevante în cadrul procesual actual.
Față de cele expuse, instanța a apreciat ca cererea formulată de contestator este nefondată și o va respinge ca atare.
Instanța a respins cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, întrucât aceasta din urmă nu a căzut în pretenții în condițiile art. 274 C.proc.civ., astfel că nu putut fi obligat la plata cheltuielilor de judecată solicitate de contestator.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurentul B. A. S., care a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței atacata si rejudecând să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru a se pronunța asupra tuturor criticilor aduse titlului executor si a executării însăși iar, in subsidiar, să se caseze sentința atacată, si rejudecând cauza să se admită contestația așa cum a fost ea formulata și precizată în fața instanței de fond., cu cheltuieli de judecată atât in fond cat si in recurs.
In motivarea recursului s-a arătat că, hotărârea este netemeinică si nelegală motiv de recurs prev de dispozițiile art 304 punc.8 si 9 cod de proc civ. instanța de judecata a interpretat greșit actul dedus judecații, a schimbat înțelesul acestuia si a pronunțat o sentința lipsită de temei legal cu aplicarea greșita a legii in materie.
S-a mai arătat că, recurentul a formulat o contestație la executare împotriva titlului executor nr. 11/_ emis de către C. J. de asigurări de sănătate B. -N. ., prin care acesta a fost somat sa achite suma de 7333,09 lei reprezentând contribuții la asigurări neachitate, fără a menționa în baza cărui contract si raportat la ce perioada. In momentul în care a fost comunicat acest titlu de creanța împreună cu titlul executor si somația de plata, cu executare efectivă, singura cale de urmat era cea a contestației la executare, contestație în cadrul căruia se puteau face si apărări de fond împotriva titlului.
Prima critică adusă hotărârii pronunțate este aceea, că instanța de fond a nesocotit in totalitate dispozițiile art. 399 alin 3 cod de proc civ., nu a aplicat corect legea, raportat la starea de fapt la momentul eliberării titlului executor si raportat la legislația în vigoare, deoarece comunicarea titlului executor nu a respectat, cerințele minime ale codului fiscal, (art. 43-46 C.pr.fiscală) astfel că singura cale de atac era contestația la executare.
O a doua critică adusa hotărârii pronunțate este aceea că, instanța de fond, în temeiul rolului sau activ, trebuia sa sesizeze încă de la primul termen Tribunalul BN în situația în care se consideră neinvestită legal cu soluționarea cauzei. Totodată, înțelege să critice sentința si sub aspectul nejudecării fondului, magistratul, care a soluționat prezenta cauza trebuia sa facă verificări si sub aspectul legalei comunicări a titlului si a legalei puneri in executare, existenta sau neexistenta încheierii de încuviințare a executării, deoarece la acea data nu erau considerate creanțe, fiscale, abia după investirea cu soluționarea cauzei, s-au schimbat raporturile jurisdicționale si creanțele (colectarea si stabilirea cuantumului) au intrat in administrarea ANAF.
Se impune de asemenea trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, motivat de aspectul că, nu a fost soluționată cauza pe fondul ei, instanța s-a rezumat a analiza, doar unele din aspectele invocate în contestație, iar în situația în care s-ar retine cauza spre rejudecare înțelege să își mențină toate aspectele invocate in fața instanței de fond cu privire la contestația la executare si cu privire la contestația la titlu.
Textele legale aplicabile în materie si invocate în susținerea contestație nu au fost analizate sau care au fost analizate respectiv art. 399 punc.3 C.pr.civ. au fost greșit interpretate sau poate
greșit înțelese si astfel a fost schimbată și natura si înțelesul actului dedus judecății, aplicându-se greșit legea în soluționarea contestație la executare și la titlu. Procedura administrativ fiscala, de care se face vorbire în sentință, în cursul anului 2010, nu există, CNAS BN, nu primea asemenea contestații si nici nu avea compartiment de soluționare contestații în organigrama de funcționare. Chiar dacă era ordonator de fonduri publice si erau aplicabile unele legii general fiscale, actele emise de către aceasta unitate aveau caracterul unor acte civile, supuse in totalitate legislației civile, respectiv Codului de proc.civilă, Legea 544/2006 a contenciosului administrativ de care face vorbire este aplicabil altor acte ale administrației locale.
In concluzie, raportat la criticile aduse sentinței atacate se impune să se admită recursul formulat in termen, să se caseze în totalitate sentința atacata si rejudecând să se trimită cauza spre rejudecare instanței de fond pentru a se pronunța asupra tuturor criticilor aduse titlului executor si a executării însăși iar in subsidiar să se caseze sentința atacata, si rejudecând cauza să se admită contestația așa cum a fost ea formulata si precizata în fata instanței de fond. Cu obligarea la plata cheltuielilor d e judecata a celor ce se opun admiterii recursului atât în fond cât și în recurs.
In drept au fost invocate disp. art. 299 si urm 304 pct. 8,9 si urm, 312, 274,242 alin. 2 Cod de proc.civ.
Recursul este nefondat.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Instanța de fond în mod justificat a reținut că în circumstanțele în care somația și titlul executoriu i-au fost comunicate personal contestatorului în data de_ formele de executare silită au fost îndeplinite cu respectarea prev. art. 44 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
În această situație prezenta contestație la executare silită, contestație ce este reglementată de disp. art. 172-173 din același act normativ, este neîntemeiată.
Referitor la decizia de impunere nr. 725/_, act care de asemenea i-a fost comunicat personal contestatorului aceasta nu poate forma obiectul contestației la executare sub forma contestației la titlu deoarece legea prevede pentru anularea sau modificarea acesteia o altă procedură și o altă competență.
Astfel decizia de impunere poate fi contestată numai la tribunal ca instanță de contencios fiscal și numai în temeiul prev. art. 205-218 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și nu în temeiul Codului de procedură civilă și nici a Legii nr. 544/2006 a contenciosului administrativ, cum în mod eronat susține petentul în prezentul recurs.
Față de aceste considerente, în baza disp.art.3l2 alin.l C.pr.civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul B. A. S., domiciliat în B., str.O. nr.lA, bl. l, ap.l3, jud.B. -N., împotriva sentinței civile nr.6855 din 26.06.20l2 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr.ll4l0/l90/201l.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de l2 iunie 20l3.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | ||||
V. C. | I. P. | A. P. M. | L. | C. | A. |
Red/dact CV/CR 2 ex/ 27.06.20l3
Jud.fond: O. C. V.
