Decizia civilă nr. 4494/2013. Contencios. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4494/2013
Ședința publică de la 19 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M. B.
Judecător G. -A. N.
G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurent T. T. împotriva sentinței civile nr. 734 din_ pronunțată în dosar nr._ al T. ui M.
, privind și pe intimat I. P. J. M. -S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai învederează faptul că la data de 2 aprilie 2013 s-a înregistrat întâmpinare.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 734 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul T. T. în contradictoriu cu pârâta I. P. M. - S.
P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 581 Cod pr. civilă, instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru prevenirea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări silite.
Aspectele învederate de reclamant nu îndeplinesc cerințele textului de lege enunțat anterior, în cauză nefiind dovedită urgența și existența unei pagube iminente.
Din perspectiva celor arătate și ținând seama de prevederile art. 581 și
582 Cod pr. civilă, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată, conform dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul TOMOIOAGĂ T. a declarat recurs
prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței atacate în
sensul de a ordona admiterea acțiunii sale și de obligare a pârâtei să autorizeze provizoriu circulația pe teritoriul România a autovehiculului său fără plata taxei pentru emisiile poluante instituită prin Legea nr. 9/2012, modificată prin O.U.G. nr. 1/2012.
În motivarea recursului, reclamantul a reiterat cele menționate în cererea de chemare în judecată, referitoare la nelegalitatea hotărârii deoarece taxa pentru emisiile poluante încalcă dreptul la libera circulație a mărfurilor în cadrul C.E. și principiul nediscriminării între produsele comunitare și cele naționale.
În continuarea recursului, reclamantul a invocat și a dezvoltat pe larg mai multe aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminator al taxei pentru emisiile poluante precum și motivele pentru care consideră că în speță sunt îndeplinite cerințele legale pentru ca cererea sa de ordonanță președințială să fie admisă, așa cum prev. art. 581 C.pr.civ.
Intimata I. P. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î.
A V. a depus întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, în cauză nefiind incidente nici una din situațiile prev. de art. 996 C.pr.civ., astfel încât cerința urgenței nu este îndeplinită.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Prin cererea înregistrată pe rolul T. ui M. sub nr. de mai sus, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta I. P. J. M. - S.
P. C. R. ul P. de C. si I. a Autovehiculelor, solicitând, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâtei la înmatricularea provizorie, prin emiterea autorizației de circulație provizorii pentru autoturismului proprietate personală până la soluționarea dosarului nr._ al T. ui M. .
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a achiziționat autoturismul menționat mai sus din spațiul comunității europene, unde era înmatriculat. Ulterior achiziționării, a demarat procedurile necesare înmatriculării autoturismului în România, dar pârâta a refuzat, motivat de faptul că nu a achitat taxa pentru emisii poluante. In dosarul mai sus indicat aceasta a solicitat înmatricularea definitivă, fără plata acestei taxe.
În susținerea cererii, s-a mai arătat că urgența măsurii se justifică prin aceea ca este în imposibilitate de a folosi mașina cumpărată, cu atât mai mult cu cât ea îi este absolut necesară.
Prin sentința recurată, acțiunea reclamantei a fost respinsă, considerându- se că nu este îndeplinită cerința urgenței și a existenței unei pagube iminente, situația expusă de către petentă neintrând sub incidența tezelor textului art. 581 alin. 1 C.pr.civ.
Anterior analizării motivelor de nelegalitate, cu titlu preliminar, instanța consideră necesară precizarea conform căreia sunt apreciate întemeiate susținerile legate de incidența în cauză a prev. art.28 din Legea nr. 554/2004, coroborate cu art.581 Cod procedură civilă, constatându-se admisibilitatea și compatibilitatea procedurii de ordonanță președințială în materia contenciosului administrativ generat de condiționarea înmatriculării autovehiculelor de dovada plății taxei pentru emisii poluante și contestarea acestei taxe, a cărei nelegalitate se susține că decurge din încălcarea normelor comunitare.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că criticile invocate prin recurs nu sunt de natură să infirme legalitatea soluției fondului, circumscrisă necesității analizării condițiilor speciale care se impun a fi întrunite potrivit art. 581 Cod
2
procedură civilă, pentru admiterea cererii de ordonanță președințială: 1) urgența;
2) caracterul vremelnic al măsurii și 3) neprejudecarea fondului .
În absența unei definiții legale a urgenței, aceasta se determină prin prisma " cazurilor grabnice"; enumerate în alineatul 1 al art. 581 Cod pr. civilă și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în cazul unei executări, ultima ipoteză fiind exclusă, având în vedere împrejurările invocate în cuprinsul cererii.
Or, reclamanta nu s-a prevalat de nicio împrejurare concretă pentru a justifica urgența, respectiv nu a indicat care este paguba iminentă și care nu s- ar putea repara, în absența măsurii solicitate pe calea ordonanței președințiale. Pretinsa privare de proprietate, cu încălcarea art.1 din Protocolul 1 al Convenției europene a drepturilor omului, nu justifică, prin ea însăși, admiterea cererii. Analiza limitării dreptului de proprietate, din perspectiva exigențelor impuse statelor prin paragraful 2 al art.1 din Protocolul 1 pentru a restricționa exercitarea folosinței bunurilor, în scopul de a asigura plata impozitelor și taxelor, trebuie făcută în mod particular, în funcție de situația fiecărei părți și numai condiționat de justificarea urgenței, impusă în dreptul intern ca o condiție esențială a ordonanței președințiale.
Urgența nu este o chestiune principială, ci se impune a fi stabilită de către judecător pe baza unor împrejurări concrete, care nu au rezultat din probele administrate în cauză.
Imposibilitatea folosirii vehiculului până la soluționarea irevocabilă a litigiului de drept comun nu justifică admiterea cererii, întrucât în absența unei hotărâri favorabile pronunțate în litigiul de fond și dat fiind efectul suspensiv de executare al recursului, impus de către legiuitor în materia contenciosului administrativ, reclamanta este readusă la statutul anterior refuzului de înmatriculare din partea pârâtei. Acest statut nu îi permitea exercitarea dreptului de a circula cu vehiculul, ulterior datei la care ar fi expirat perioada maximă de
90 de zile în care putea fi autorizată provizoriu circulația autovehiculelor neînmatriculate.
Dobândirea autovehiculului este supusă dispozițiilor legale care reglementează condițiile de înmatriculare a vehiculelor în România, condiții pe care se prezumă că partea le cunoștea în momentul în care a cumpărat vehiculul și pe care le-a acceptat, inclusiv sub aspectul duratei îndelungate a procedurilor judiciare în contenciosul administrativ determinat de refuzul autorității administrative de a înmatricula vehiculele de import fără plata taxei de poluare, ulterior, taxei pentru emisii poluante. Această circumstanță nu poate fi invocată în favoarea sa, câtă vreme și-a asumat toate consecințele regimului de înmatriculare a vehiculelor instituit prin Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006 și a optat pentru acest demers juridic, alternativ posibilității de a obține înmatricularea vehiculului, cu achitarea taxei cerute de lege, taxă a cărei restituire să o solicite pe calea unei acțiuni distincte în contencios.
Pe de altă parte, de remarcat este că reclamanta se prevalează de împrejurarea că aparența dreptului ar fi în favoarea sa, dar actul normativ incident la data depunerii cererii de înmatriculare nu este OUG nr. 50/2008, ci Legea nr. 9/2012.
Or, în ceea ce privește compatibilitatea acestei legi cu prevederile TFUE nu există încă o practică judiciară constantă și consacrată, dată fiind intrarea ei în vigoare abia la data de_, cele relevate de către CJUE în cauzele Tatu și Nisipeanu neputând fi transpuse, de plano și fără o analiză aplicată la noul act normativ, și în materia taxei pentru emisii poluante. Ca atare, orice considerații care ar fi făcute, în această procedură sumară, pe marginea acestor aspecte, ar
3
echivala, în mod evident, cu o prejudecare a fondului, acesta fiind de atributul exclusiv al instanței sesizate cu soluționarea dosarului nr._ .
Deși Curtea achiesează susținerilor conform cărora condiția caracterului vremelnic este îndeplinită, măsura solicitată având caracter temporar, până la soluționarea irevocabilă a litigiului de fond, numai îndeplinirea cumulativă a celor trei cerințe, în condițiile art. 581 Cod procedură civilă, justifică admiterea cererii. De asemenea, trebuie menționată și împrejurarea că este discutabilă compatibilitatea solicitărilor reclamantei cu dispozițiile art. 6 pct. 163din O.U.G. nr. 195/2002 și cu cele ale art. 6 alin. 4 din O.M.A.I. nr._, care stipulează
imperativ că măsura înmatriculării temporare este una excepțională, ea putând fi dispusă doar în anumite situații expres și limitativ reglementate.
Pentru toate aceste considerente, în baza prev. art. 582 și art. 312 alin. 1 C.pr.civ., recursul declarat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de reclamantul T. T. împotriva sentinței civile nr. 734 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, S. AL H. | JUDECĂTOR, M. B. | JUDECĂTOR, G. -A. N. |
G. , A. B. |
Red.G.A.N./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: V. I.
4
