Decizia civilă nr. 4885/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.4885/2013
Ședința publică din data de 29 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: A. A. M.
S. AL H.
G.: M. V. -G.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind recursul declarat de recurenta-reclamantă SC N. I. S. împotriva sentinței civile nr. 7262 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., în contradictoriu cu intimata-pârâtă Garda Financiară M., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 aprilie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 7262/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, s-a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de către reclamanta SC N. I.
S., împotriva cu pârâtei G. F. M. .
S-a constatat ca rămasă fără obiect excepția lipsei de interes a reclamantei invocată de pârâta Garda Financiară M. .
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că prin cererea înregistrată la data de_, sub numărul de mai sus, reclamanta SC N.
I. S., cu sediul în B. M., str. G. C., bl. 22, ap. 15, în contradictoriu cu pârâta Garda Financiară M., cu sediul în B. M., str. U. nr. 23A, a solicitat anularea procesului verbal încheiat la data de_ emis de Garda Financiară M. .
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de_ reprezentanții acesteia au fost contactați telefonic de către comisarul Gărzii Financiare, domnul Falticska Iosif solicitându-li-se să se prezinte la sediul Gărzii Financiare la data de_, pentru un control efectuat în baza unei sesizări a I.P.J. C. cu care una dintre societățile acestora se află într-un proces civil în stadiul procesual recurs.
Reclamanta prin administrator mai arată că s-a prezentat la sediul Gărzii Financiare M., cu actele contabile și a arătat comisarilor Gărzii Financiare că în conformitate cu prevederile O.U.G. 91/2003, G. F. nu are calitatea de a efectua controale în baza unei sesizări, menționând în scris că în conformitate cu art. l alin (3) din O.U.G. nr. 91/2003: "Garda
Financiară exercită controlul operativ și inopinat, cu excepția controlului fiscal, privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte din domeniul economic, financiar și vamal care au ca efect evaziunea și frauda fiscală", explicând comisarilor și conducerii Gărzii Financiare că sesizarea I.P.J. C. nu se încadrează în atribuțiile lor.
Referitor la cele reținute în Procesul Verbal, se arată că S.C. N. I. este dizolvată din data de_ și în consecință Garda Financiară nu avea calitatea de a controla această societate, singura situație în care acesta putea fi controlată fiind aceea în care ar fi existat indicii certe că societatea și-ar fi continuat activitatea deși avea activitatea suspendată și era dizolvată. În situația în care reclamanta ar fi emis facturi către alte societăți comerciale, acestea deducându-și TVA-ul, în timp ce societatea reclamantă nu l-ar fi declarat, cea care putea sesiza acest lucru era Direcția Generală a Finanțelor P. e, arătându-se că societatea reclamantă nu se află în această situație. Singura variantă în care se impunea vreun control era acela
în care existau indicii clare că s-ar fi comis vreo evaziune fiscală.
Se arată că în cuprinsul procesului verbal atacat societatea ar figura în evidențele contabile cu un stoc de marfă de 173.353 RON. Prin nota explicativă se specifică că ar putea fi o eroare de înregistrare contabilă, că societatea are stocuri de marfă, însă nu se ridică la această valoare, arătând că se impunea o inventariere faptică și scriptică în cadrul controlului de către comisarii Gărzii Financiare, însă aceasta nu s-a realizat.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Garda Financiară - secția
M., a solicitat respingerea cererii ca nelegală și nefondată. Pe cale de excepție, a arătat, în esență, că reclamanta nu a formulat în termenul legal de 30 de zile plângerea prealabilă împotriva procesului-verbal atacat, iar înscrisul intitulat "contestație"; a fost depus peste termenul prevăzut de lege, invocând totodată excepția inadmisibilității acțiunii, precizând că procesul- verbal atacat a fost trimis cu sesizare penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, în cuprinsul acestuia fiind consemnate fapte de natură penală, fiind sesizate și organele fiscale pentru valorificarea stării de fapt fiscale.
A mai reținut tribunalul că prin acțiunea formulată, reclamanta SC N.
I. S. prin administrator a solicitat anularea procesului-verbal încheiat la data de_ de Garda Financiară M., prin care s-a reținut încălcarea unor acte normative, respectiv art.9 alin.1 din Legea nr.241/2003 de către societatea comercială controlată, act prin care s-a stabilit un prejudiciu estimativ de 58.317 lei reținându-se însă că organul de urmărire va stabili dacă există sau nu prejudiciu, după care organele fiscale vor stabili în concret suma de plată. S-a invocat de către reclamantă prin administrator că acest proces-verbal a produs efecte juridice prin depunerea lui la Tribunalul Cluj într-un alt dosar cu atât mai mult cu cât la întocmirea acestui proces-verbal a fost încălcată procedura prevăzută de lege pentru efectuarea controalelor. De asemenea, procesul-verbal a fost contestat și sub aspectul împrejurării că societatea reclamantă a fost controlată anterior pentru aceleași facturi menționate în primul punct din procesul-verbal, facturi care apar înregistrate în registrul de intrări, însă nu și în registrul de TVA.
În raport de aceste considerente a fost invocată de către pârâtă excepția lipsei de interes.
Pârâta a invocat excepția tardivității depunerii plângerii prealabile și pe cale de consecință a nelegalității acțiunii, arătând că procesul-verbal este întocmit la_, iar plângerea prealabilă la_, precum și faptul că
nota de constatare dar și procesul-verbal de constatare ulterior nu au caracter fiscal așa cum este definit de Legea nr.554/2004 pentru că acest proces-verbal nu instituie drepturi și obligații pentru reclamant.
În ceea ce privește procesul-verbal contestat se arată că acesta este reglementat de OUG nr.91/2003 potrivit cărora la constatarea unor împrejurări privind fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar fiscal organele gărzii financiare întocmesc procese-verbale în baza cărora sesizează organele de urmărire penală cu privire la faptele constatate.
Acest act normativ se completează cu prevederile art.11 din H.G. nr.1324/2009 care precizează că aceste procese-verbale nu constituie titluri de creanță fiscală.
Prin încheierea dată în 08 octombrie 2012 ambele excepții au fost respinse de către instanță pe considerentul că prin cererea prealabilă a fost formulată de reclamantă prin administrator în limitele termenului de 6 luni prev. de art.7 alin.3 din Legea nr.554/2004.
Sub aspectul considerentelor de fond și de fapt ale acțiunii formulate de reclamantă, instanța a reținut următoarele:
Actele de control întocmite de comisarii Gărzii Financiare sunt acte administrative de control operativ și inopinat și se comunică direcțiilor generale ale finanțelor publice în a căror rază teritorială se află sediul social al agentului economic controlat, pentru luarea măsurilor fiscale, sau organelor de urmărire penală, după caz.
În cazul reclamantei, în procesul-verbal contestat organul de control nu a dispus și măsuri fiscale, astfel că reclamanta nu a suferit nici un prejudiciu.
Atâta timp cât comisarii Gărzii Financiare nu au încheiat vreun act sancționator la adresa contribuabilului verificat, în speță reclamanta prin administrator, - de pildă, un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții - acesta nu poate aduce litigiul în fața instanței de judecată. Restul proceselor-verbale nu pot fi contestate în instanță, pentru că ele nu sunt veritabile acte administrative.
Prin urmare, este posibil ca Garda Financiară să se prezinte lunar la sediul unei societăți comerciale, să colecteze toate informațiile și documentele necesare și să le transmită organelor de urmărire penală, iar la final să nu încheie nici un act sancționator.
Ca elemente de conținut, contestația formulată de către reclamantă prin administrator nu vizează aspectele consemnate în procesul-verbal și nota de constatare, reclamanta înțelegând să solicite anularea acestuia pentru anumite considerente legate de procedura de control și așa-zisa necompetență a comisarilor gărzii financiare de a efectua acest control.
Ca atare, procesul-verbal atacat este de fapt un act de sesizare al altor instituții competente, nefiind prin el însuși un document care să instituie obligații fiscale, pentru că nu creează, nu modifică și nu stinge obligații juridice între părți, acesta fiind baza elaborării altor documente de control de către alte instituții, documente care la rândul lor pot fi atacate în procedură judiciară penală sau contencioasă, după caz.
Pe cale de consecință, acest proces-verbal trebuie să urmeze o altă procedură judiciară și nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ conform art.5 alin.2 din Legea nr.554/2004.
Restul argumentelor invocate de către reclamantă prin administrator cu privire la probabilitatea utilizării acestui proces-verbal ca mijloc de probă într-un proces penal nu prezintă relevanță, și nici împrejurarea că acest proces-verbal ar fi produs consecințe juridice prin aceea că ar fi stat la baza
soluției pronunțate în dosarul nr._ * aflat pe rolul Judecătoriei C. Napoca, dosar în care judecarea cauzei a fost suspendată conform dispozițiilor art.244 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă. Acest dosar civil are ca obiect pretențiile civile formulate de către societatea N. Trading S. prin administrator și nu N. I. S., în contradictoriu cu pârâtul IPJ C. .
În concluzie, instanța a reținut că procesul-verbal contestat nu este un veritabil act administrativ în sensul prevăzut de Legea nr. 554/2004, motiv pentru care a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de către reclamanta SC N. I. S. împotriva pârâtei Garda Financiară M., constatându-se ca rămasă fără obiect excepția lipsei de interes a reclamantei invocată de pârâta Garda Financiară M. .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC N. I. S.R.L., solicitând casarea hotărârii atacate si admiterea acțiunii noastre așa cum ea a fost inițial promovata, pentru următoarele considerente:
1). Actul atacat este asimilabil unei expertize extrajudiciare depusa intr-un dosar civil_ *, aflat pe rolul Judecătoriei C. -Napoca. Acest Proces verbal a produs efecte juridice ireversibile, stând la baza unei hotărâri judecătorești pronunțata de Tribunalul Cluj in dosar civil_ . Aceste efecte nu pot fi înlăturate decât prin anularea Procesului Verbal emis de G.
F. M. la data de_ .
2). G. F. nu are competente conform O.U.G. 91/2003 Legea de organizare si funcționare a Gărzii Financiare, art. 1 alin (3), in a efectua controale in urma cărora sa emită acte ce echivalează cu expertize pentru terți. Prevederea legislativ e invocata are următorul cuprins: "G. F. exercita controlul imperativ si inopinat, cu excepția controlului fiscal, privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricăror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal care au ca efect evaziunea si frauda fiscala."
3). Mai mult decât atât la termenul din_ Tribunalul Maramureș a respins excepția inadmisibilității acțiunii pentru ca la_ sa revină si sa respingă ca inadmisibila acțiunea, astfel, aceeași instanța s-a contrazis la mai puțin de o luna, odată respingând excepția inadmisibilității, iar apoi considerând acțiunea inadmisibila.
Urmează ca in urma comunicării Sentinței Civile atacate, recurenta să revină cu un memoriu, completând motivele de recurs, in cuprinsul termenului de recurs daca va considera necesar, sperând ca instanța T. ui M. va înțelege sa respecte legea si sa motiveze hotărârea pronunțata in termenul legal de 30 de zile in conformitate cu art. 264 alin (1) C.pr.civ., raportat la art.20 alin (2) din Legea 554/2004.
Astfel, recurenta solicită admiterea acțiunii așa cum ea a fost formulata in sensul de a anula Procesul verbal din_ emis de garda F.
M. ; cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimata G. F. Secția M. a solicitat respingerea recursului ca nelegal si nefondat.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Reclamanta a solicitat prin acțiune anularea procesului-verbal încheiat la data de_ de Garda Financiară M., prin care s-a reținut încălcarea art. 9 alin.1 din Legea nr. 241/2003 de către societatea comercială controlată, act prin care s-a stabilit un prejudiciu estimativ de
58.317 lei reținându-se însă că organul de urmărire va stabili dacă există sau nu prejudiciu, după care organele fiscale vor stabili în concret suma de plată.
Procesul verbal atacat este reglementat de OUG nr. 91/2003 care arată că la constatarea unor împrejurări privind fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar fiscal organele gărzii financiare întocmesc procese-verbale în baza cărora sesizează organele de urmărire penală cu privire la faptele constatate. Art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1324/2009 precizează expres că aceste procese-verbale nu constituie titluri de creanță fiscală.
Pe lângă această precizare normativă expresă și neechivocă, Curtea mai reține că în procesul-verbal contestat organul de control nu a dispus și măsuri fiscale, astfel că reclamanta nu a suferit nici un prejudiciu prin actul însuși, care nu are caracterul unui act sancționator.
Din cele expuse în precedent, rezultă că procesul verbal atacat nu este act administrativ fiscal și nu poate fi cenzurat de instanța de contencios administrativ în procedura contenciosului administrativ. Situația este aceeași chiar dacă acest proces verbal a fost depus la Tribunalul Cluj. Dacă în procedura respectivă se va da eficiență probatorie sau de altă natură procesului verbal, fără îndoială că în virtutea dreptului de apărare reclamanta își va putea prezenta obiecțiunile prezentate în această procedură, față de care acțiunea sa este inadmisibilă iar instanța de contencios administrativ nu poate trece peste această inadmisibilitate.
Aceste considerente răspund susținerilor pertinente ale părților și le adresează direct sau implicit; Curtea este dispensată de analiza motivelor care nu sunt pertinente șirului logic al raționamentului reținut. T. s-a oprit la o chestiune cu privire la care a considerat că atrage prin ea însăși respingerea acțiunii, iar analizarea restului motivelor nu putea schimba soluția generată de elementul identificat ca hotărâtor;Curtea constată și validează demersul analitic al primei instanțe, acțiunea fiind inadmisibilă în contencios administrativ.
Pe cale de consecință, acest proces-verbal trebuie să urmeze o altă procedură judiciară și nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ conform art. 5 alin. 2 din Legea nr.554/2004.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.C. N. I. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 7262 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. L. R. A. A. M. S. AL H.
G.
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: C.L.
