Decizia civilă nr. 526/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 526/2013
Ședința publică de la 19 Aprilie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE R. -M. V.
Judecător B. G. Z. Judecător I. P. Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe recurent M. C. N. -DP C. și pe intimat C. N., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatului, av. C. S., lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța verificând competența, în temeiul art. 159 ind. 1 alin. 4 raportat la art. 34 al. 2 din OG nr. 2/2001, constată că este competentă să soluționeze prezentul recurs.
Reprezentantul intimatului depune la dosar întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri, în temeiul art. 150 C.pr.civ, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefundat, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.13257/_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, a fost admisă plangerea formulata de petentul C. Nicolaie impotriva procesului verbal de contraventie nr. 721/_ incheiat de intimatul M. C. -N., DP C. și s-a dispus inlocuirea amenzii contraventionale de 500 lei cu sanctiunea "Avertisment";.
În motivarea acestei soluții, instanța de fond a reținut, în esență că, prin procesul-verbal mentionat mai sus, s-a retinut in sarcina petentului, savarsirea faptei contraventionale prevazuta de art. 7 pet 20 din HCL nr. 505/2009 privind neintretinerea de catre persoanele fizice si juridice in perfecta stare de functionare a fatadelor, geamurilor, vitrinelor si reclamelor publicitare apartinand imobilelor detinute sub orice forma si amplasarea pe perioada neutilizarii spatiilor comerciale de mash-uri cu imagini ale mun. C.
N. aprobate de primarie, in exteriorul geamurilor si vitrinelor. Totodată, a reținut că, sub aspectul legalitatii, acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art.17 din OG nr.2/2001 referitoare la mentiunile obligatorii ce trebuie prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar sub aspectul temeiniciei actului de sancționare, a apreciat că situația de fapt reținută de organul constatator a fost recunoscută de petent în cuprinsul plângerii. În concluzie,
văzând împrejurările în care s-a săvârșit contravenția, atitudinea de recunoaștere a faptei de către petent, precum si faptul ca in patrimoniul intimatei nu s-a produs nici un prejudiciu, instanța a apreciat că organul constatator a realizat o greșită individualizare a sancțiunii aplicate, fapta petentului prezentând o gravitate mai redusă, ceea ce îndreptățește instanța să considere că, pe viitor, petentul nu va mai repeta respectiva faptă.
Împotriva hotărârii instanței de fond M. C. -N. a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate, pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ., cu consecința respingerii plângerii contraventionale.
În motivarea recursului, recurentul a precizat că, referitor la susținerea instanței de fond cu privire la faptul că agentul constator a realizat o greșită
individualizare a sancțiunii aplicate, fapta petentului prezentând o gravitate mai redusă, din nicio prevedere a OG nr.2/2001 nu reiese obligativitatea mentionării în cuprinsul procesului-verbal a criteriilor de individualizare a pedepsei. A arătat că sancțiunea amenzii contraventionale aplicate este proportională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind stabilită la nivelul minim prevăzut de hotărârea de consiliu local pentru contraventia reținută, iar sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea că petentul se conformează conduitei prin raportare la HCL nr. 505/2009, motiv pentru care nu se justifică reindividualizarea sanctiunii aplicate.
Intimatul C. N. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului în temeiul art. 315 alin. 1 C.pr.civ., apreciind că motivele recursului sunt insuficient dezvoltate și se circumscriu punctului 9 art.304 C.pr.civ. De asemenea, a precizat că rationamentul instanței de fond a fost perfect legal, instanța de fond analizând la modul obiectiv toată starea de fapt și în mod motivat a admis plângerea petentului.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art.304, art.3041C.proc.civ., instanța constată că argumentele invocate de către prima instanță pentru a se dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului sunt neîntemeiate.
Astfel, simpla atitudine de recunoaștere a faptei săvârșite nu poate fi un argument pentru înlăturarea sancțiunii amenzii, întrucât o astfel de interpretare ar da oricărui contravenient posibilitatea de a nu plăti amenda prin recunoașterea faptei săvârșite.
Faptul că în patrimoniul intimatei nu s-a produs un prejudiciu de asemenea, nu este de natură să justifice înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, întrucât în speță contravenția reținută în sarcina petentului (neintretinerea de catre persoanele fizice si juridice in perfecta stare de functionare a fatadelor, geamurilor, vitrinelor si reclamelor publicitare apartinand imobilelor detinute sub orice forma si amplasarea pe perioada neutilizarii spatiilor comerciale de mash-uri cu imagini ale mun. C. N. aprobate de primarie, in exteriorul geamurilor si vitrinelor) prin natura sa, de regulă nu produce niciun prejudiciu intimatei. În plus scopul urmărit prin prevederea acestei fapte ca și contravenție nu este protejarea patrimoniului municipiului ci asigurarea unui aspect îngrijit al acestuia.
T. ul nu observă în speță niciun element în baza căruia să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, fapta petentului corespunzând celei tipice pentru care legiuitorul a prevăzut ca regulă sancțiunea amenzii, iar agentul constatator a aplicat această amendă în cuantumul minim.
T. ul mai constată că prima instanță a apreciat că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa prin procesul-verbal, care a fost legal întocmit, iar sub acest aspect petentul nu a formulat recurs.
În consecință, constatând că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa și că în mod greșit prima instanță a procedat la înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, tribunalul va admite recursul, va modifica sentința atacată și, în consecință va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de M. C. -N. impotriva Sentintei civile nr. 13257/_ pronuntata in dosar nr._ al J. i C. -N.
, pe care o modifica in sensul că:
Respinge ca neîntemeiată plangerea formulata de petentul C. Nicolaie domic. in G., str. Sanatoriului, nr.30B, jud. Hunedoara impotriva procesului verbal de contraventie nr. 721/_ incheiat de intimatul M.
C. -N., DP C. cu sediul in C. -N., str. M. nr. 3-5, jud.
C. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Aprilie 2013.
Președinte, R. -M. V. | Judecător, B. G. Z. | Judecător, I. P. |
Grefier, A. P. |
Red. 2 ex, BGZ/AP, _
