Decizia civilă nr. 557/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 557/R
Ședința publică din 24 Mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. P.
- judecător
JUDECĂTORI: M. H.
C. G.
G. ier: A. O.
Pe rol fiind pronunțarea soluției la recursul declarat de recurentul - petent H. N. D., B., V., nr.69, județul M. împotriva sentinței
civile nr. 246 din_ a Judecătoriei Vișeu de Sus
pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție, împotriva intimatului IPJ MARAMUREȘ.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din_, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea s-a amânat la data de_, și, respectiv la data de azi, când, în urma deliberării, s-a pronunțat hotărârea de mai jos:
T.
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 246/_ pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._ s-a respins plângerea contravențională formulată de petentul
H. N. -D., domiciliat în B., str.V. nr.69, jud.M., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al J. ețului M., cu sediul în B. -M., str.22 D. nr.37, jud.M. . Fără cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței prima instanță reține următoarele:
În data de_, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 700 lei și avertisment, dispunându-se și suspendarea exercitării dreptului său de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art.102 alin.3 lit.e OUG 195/2002 și art.147 alin.1 ROUG 195/2002, constând în aceea că, a condus auto marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare_, pe DN 18, str.Al.I.Cuza din B., cu o viteză de 102 km/h în localitate și nu avea asupra sa documentele autoturismului condus și actul de identitate.
În acest sens, s-a întocmit procesul-verbal seria AP nr.2131896, care cuprinde, strict formal, toate mențiunile prevăzute de art.17 din OG 2/2001 sub sancțiunea nulității, ce ar fi putut fi constatată și din oficiu.
Din cuprinsul procesului-verbal, reiese faptul că au fost respectate dispozițiile art.19 din OG 2/2001, fiind menționate CNP-ul martorului și semnătura, criticile petentului în acest sens fiind lipsite de fundament. Faptul că s-au îndeplinit în mod neriguros cerințele art.19 din OG 2/2001, adresa martorului fiind omisă, nu a cauzat nici o vătămare petentului, care nu a contestat refuzul său de a semna actul întocmit.
Sub aspectul temeiniciei actului, petentul nu a propus probe de natură a răsturna prezumția de care se bucură procesul-verbal, iar pe de altă parte, intimatul a depus toate înscrisurile relevante care susțin veridicitatea situației de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal.
Înregistrarea video a abaterii este clară, evidențiază numărul de înmatriculare a autovehiculului petentului și confirmă faptul că petentul a circulat cu viteza de 102 km/h în localitate, contrar susținerilor acestuia, fiind măsurată și viteza proprie de deplasare a autospecialei, iar buletinul de verificare metrologică, atestă faptul că aparatul radar folosit măsura atât în regim staționar cât și în regim de deplasare.
Punctul 4 al NML 021-05 la care face referire petentul în concluziile scrise a fost abrogat, potrivit Ordinului nr.187/2009 privind modificarea și completarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor";, înregistrarea efectuată reprezentând o probă legală.
Sancțiunile aplicate corespund criteriilor de individualizare prevăzute de art.5 din OG 2/2001 și art.21 alin.3 din OG 2/2001, fapta săvârșită de către petent prevăzută de art.102 alin.3 lit. e OUG 195/2002 nefiind de gravitate redusă.
Întrucât procesul-verbal atacat a fost întocmit în mod legal și temeinic, potrivit art.34 din OG 2/2001, se va proceda la respingerea plângerii.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Petentul a formulat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței, casarea sentinței și admiterea plângerii în sensul anulării procesului - verbal.
Sentința primei instanțe este criticată pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
este adevărat că prin Ordinul nr. 187/2009 au fost abrogate disp. pct. 4 al NML 021-05, însă prin același ordin a fost modificat pct. 14, pct. 3 subpunct. 3.3 paragraful 3.3.4 ";cinemometrul utilizat în regim de deplasare trebuie să măsoare atât viteza autovehiculului țintă, cât și viteza autovehiculului de patrulare;
de asemenea a fost modificat și pct.5, pct.3 subpunct. 3.1.1 lit. c
,,în regim de deplasare pentru măsurarea vitezei autovehiculului
aflat în trafic eroarea este de ± 4 % din valoarea măsurată pentru viteze mai mici sau mai mari de 100 km/h;
prevederile legale descrise mai sus denotă că aplicându-se aceste norme, viteza de deplasare a autovehiculului condus de către recurent este diminuată cu 4,08 km/h, ceea ce conduce la o viteză reală de 98km/h, la o cu totul altă încadrare a faptei săvârșite și mai mult de atât și la diminuarea contravenției aplicate, precum și la măsuri complementare reținute de către agentul constatator.
În drept se invocă art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Intimatul I. M. a formulat întâmpinare la recurs, poziția
procesuală exprimată oral de reprezentantul său la dezbaterea recursului fiind de respingere ca nefundat.
În recurs nu s-au administrat probe.
Analizând recursul prin prisma criticilor pe care se întemeiază potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă T. constată următoarele:
Faptele pentru acre a fost sancționat sunt descrise în cuprinsul procesului
verbal prin care se reține că recurentul petent a condus în data de_ autovehiculul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare_ pe str. A.I.Cuza din orașul B. cu o viteză de 102km/h și fără a avea asupra sa documentele vehiculului și actele de identitate.
Cea de a doua faptă sancționată de art. 147 din HG 1391/2006 și art. 101 pct. 1 din OUG 195/2002 nu a fost contestată, sub aspectul realității, de recurentul petent în primă instanță și nici în recurs, fără a face obiectul plângerii.
Recurentul a atacat procesul - verbal numai cu privire la fapta prevăzută de art. 102 pct.3 lit. e) din OUG 195/2002, fără a contesta însă identitatea sa cu conducătorul autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, ci numai valoarea vitezei cu care circula efectiv.
Proba principală a săvârșirii acestei fapte și legală în același timp potrivit art. 109 din OUG 195/2002 a constat în înregistrarea cu aparatul radar a cărei omologare este confirmată de înscrisurile depuse la filele 21-22 din dosarul de fond. Conform atestatului depus la f. 20 din același dosar T. reține că agentul contestator era autorizat să utilizeze aparatul radar.
Recurentul a contestat legalitatea înregistrării numai din rațiuni de ordin tehnic prin prisma regulilor cuprinse în Normele de metrologie legală 021 - 05.
Prin urmare, nu se justifică nici o vătămare cauzată dreptului la apărare în legătură cu semnarea procesului - verbal de un martor, din perspectiva art. 19 din OG 2/2001, întrucât nu s-a contestat veridicitatea probei esențiale a săvârșirii faptei.
În aceste condiții semnarea procesului - verbal de către un martor a atestat numai refuzul recurentului de a semna procesul - verbal, refuz pe care nu l-a combătut în fața instanței învestite cu sancționarea plângerii.
T. a analizat acest aspect în temeiul art.34 din OG 2/2001 pentru a complini omisiunea primei instanțe care nu a cenzurat critica adusă procesului
verbal prin plângere în sensul că martorul secundar nu este identificat decât cu CNP, fără a se menționa adresa. Întrucât specificul contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. 3) din OUG 195/2002 este constatarea săvârșirii acesteia prin mijloace de înregistrare tehnică omologate audierea martorului semnatar al procesului - verbal era fără eficiență practică în raport de motivele concrete ale plângerii.
T. mai constată că înregistrarea pe suport CD respectă criteriile NML - 021 -05 sub toate aspectele, inclusiv cele prevăzute la pct. 1 și pct. 3 și pct. 5, pct. 3 subpunct3.1, paragraful 3.1.1.
Este nefondată critica adusă primei instanțe cu privire la neaplicarea limitei de eroare de ± 4% prevăzută de acest ultim text de legal întrucât, așa cum prima instanță a reținut, această limită nu se aplică la operațiunea de înregistrare efectivă a vitezei de către agentul radar, ci exclusiv la omologarea și emiterea buletinului de avizare metrologică.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă T. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
RESPINGE
ca nefondat recursul declarat de către recurentul - petent H.
N. u D., împotriva sentinței civile nr. 246 din_ pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus, pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 mai 2013.
Președinte, M. P. | J. ecător, M. H. | J. ecător, C. G. |
G. ier, A. O. |
Red. MH/ _
Tred. A.O. /_ - 2 ex
J. ecător la fond: Ana M. L.
