Decizia civilă nr. 5880/2013. Anulare act emis de autoritati publice locale
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 5880/2013
Ședința publică de la 21 Mai 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. -I. A.
Judecător C. I.
Judecător DP
Grefier A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta SC O. L. SA
Z. și de către pârâta P. M. Z. împotriva sentinței civile nr. 1/_ pronunțată de Tribunalul Sălaj, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale anulare dispoziție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Hîrza Roxana Natalia în reprezentarea intereselor recurentei-reclamante și consilier juridic Contraș
pentru recurentul-pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul reclamantei este legal timbrat, iar recursul pârâtei este scutit de plata taxei judiciare de timbru. La data de 10 mai 2013 s-a înregistrat întâmpinare formulată de Municipiul Z.
, iar la 15 mai 2013, întâmpinare formulată de reclamanta O. L. SA.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
Reprezentanta reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar o expertiză extrajudiciară (memoriu tehnic), pentru a dovedi suprapunerea amplasamentului pensiunii edificate în anul 2007 pe locul unde a exista o casă Parter, demolată anterior anului 2007. Reprezentanta pârâtei Primăria Zalău solicită respingerea cererii în probațiune, nefiind admisibilă o asemenea probă în recurs și, oricum, memoriul tehnic depus nu poate schimba situația de fapt existentă.
Cutea, după deliberare, raportat la dispozițiile procedurale care reglementează proba cu înscrisuri, constată că memoriul tehnic depus de reclamantă este inadmisibil în recurs, mai mult, această probă nu a fost administrată în condiții procedurale. Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reprezentanta recurentei-reclamante solicită admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată în totalitate, în sensul anulării Deciziei nr. 11188/2012 și a Dispoziției nr.658/2012, în ce privește obligarea reclamantei la plata sumei de 22.608 lei reprezentând impozit și accesorii pentru imobilul situat în Z., str. C. nr.21.
Cu privire la recursul pârâtei, solicită respingerea acestuia ca nefondat, pentru argumentele expuse prin întâmpinare.
Reprezentanta pârâtei Primăria Zalău solicită respingerea recursului reclamantei, ca nefondat, pentru considerentele arătate prin întâmpinare. Solicită admiterea recursului declarat de Primăria Zalău, așa cum a fost formulat, modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantei.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1 din 0_ a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea precizată a reclamantei SC O. L. SA Z., în contradictoriu cu MUNICIPIUL Z., prin primar și, în consecință, s-a anulat în parte Decizia nr. 11188/_, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 11188/_ și Dispoziția nr. nr. 658/_, privind obligarea reclamantei la plata sumei de 12874, 21 lei reprezentând impozit pe clădiri și accesorii aferente debitului, pentru imobilul
"Hotel Griff";, cu privire la care au fost acordate facilități fiscale constând în scutirea de impozit pe clădiri în cuantum de 24.500 lei/an pe timp de 5 ani, în baza HCL nr. 348/_ precum și cu privire la obligarea reclamantei la plata sumei de 7693 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii aferente debitului principal pentru imobilul situat în Z., b-dul M. V., bloc IJGCL, ap. 28, jud. Sălaj. S-a respins cererea reclamantei de anulare a Deciziei nr. 11188/_ emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 11188/_ și a Dispoziției nr. 658/_ ,în ceea ce privește obligarea reclamantei la plata sumei de 22.608,12 lei reprezentând impozit și accesorii aferente debitului, pentru imobilul "casă familială";, situat în Z., str. C. nr. 21, jud. Sălaj și, în consecință, s-au menținut actele administrativ - fiscale contestate în ceea ce privește obligația de plată a sumei de 22.608,12 lei reprezentând impozit și accesorii aferente debitului,pentru imobilul "casă familială";, situat în Z., str. C. nr. 21, jud. Sălaj. S-a admis cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 647,5 lei (27,5 lei - taxă de timbru + timbru judiciar și 620 lei onorariu avocațial).
Față de starea de fapt reținută, instanța de fond a constatat că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte.
În ceea ce privește obligarea reclamantei la plata sumei de 12874,21 lei reprezentând impozit pe clădiri și accesorii aferente debitului,pentru imobilul "Hotel Griff";, instanța a reținut următoarele:
Prin HCL Z. nr. 348/_, a fost aprobată solicitarea S. O. LSR.L. privind scutirea e la plata impozitului pe clădiri pentru construcția "Hotelul Griff";, situat în Z., str. C., nr. 21, realizat în baza A.C. nr. 918/_, construcție recepționată la data de_, la valoarea de inventar de 1.750.000,00 lei, adică 519.288 euro, valoare declarată și spre impozitare.(f.20,). În Referatul nr. 51611/_, anexă la HCL nr. 348/_, se precizează următoarele: "Se constată că sunt îndeplinite condițiile pentru a putea fi supusă (n.n. solicitarea contribuabilului),Consiliului Local, spre analiză și emitere a unei hotărâri în acest sens. Dacă se va aproba facilitatea fiscală, scutirea de la plata impozitului pe clădire începe cu data de întâi a lunii următoare de la aprobare, contribuabilul beneficiind de o scutire în valoare de 24.500 lei pentru un an de zile. Având în vedere că investiția realizată este un hotel, iar contribuabilul va calcula, reține și vira la bugetul local taxa hotelieră de 5% asupra veniturilor realizate, propunem aprobarea facilității fiscale pentru cinci ani"; (f.21). Potrivit prevederilor art. 286 al. 6 Cod fiscal în forma în vigoare la data acordării facilității, " Consiliul local poate acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren, datorate de către persoanele juridice care efectuează investiții de peste 500.000 euro pe o perioadă de până la 5 ani inclusiv. Potrivit prevederilor art. 286 al.7 Cod fiscal ,"; În cazul investițiilor de peste 500.000 euro, finalizate și puse în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentei legi, consiliul local poate stabili cota de 0,25% la calculul impozitului pe clădiri, pe o perioadă de 3 ani inclusiv";.
Nu sunt întemeiate susținerile pârâtului,potrivit cărora este legală impunerea investițiilor efectuate ulterior acordării facilităților fiscale conform art. 286 al. 6 Cod fiscal, de la data recepției până la data de_ (data reevaluării construcției respective), la valoarea de inventar de 229.822,62 lei, sumele de plată rezultate în urma efectuării acestei operații, fiind calculate la valoarea de 12.874,21 lei (7.815,00 lei rămășiță ani precedenți și 5.059,21 lei accesorii aferente). Nu sunt întemeiate nici
susținerile pârâtului potrivit cărora faptul că societatea a mai executat lucrări suplimentare care au dus la creșterea valorii de inventar peste cea recepționată, adică peste 1.750.000 lei, nu mai reprezintă interes din punct de vedere al scutirii aprobate.
Mai întâi, se observă că, datorită opiniilor diferite asupra modului de interpretare a legislației fiscale în vigoare, referitoare la impozitarea valorii investițiilor efectuate după recepționarea finală a lucrărilor autorizate și luate în analiza acordării facilităților fiscale, organul fiscal a luat hotărârea de suspendare a inspecției fiscale, până la lămurirea aspectelor controversate, în conformitate cu H.C.L. nr. 348/2007.
Apoi, în raportul de inspecție fiscală s-a reținut că "Scutirea de la plata impozitului pe clădiri este pe o perioadă de 5 ani, pentru o valoare a bazei impozabile de 1.750.000,00 lei și o valoare a impozitului pe clădiri de 24.500,00 lei pe an, conform Referatului nr. 51611/_ ce se constituie parte integrantă din H.C.L. nr. 348/2007. Ulterior, la data de_, conform documentului "Fișa cont 212 Construcții" pe anul 2008 depusă de contribuabil, au fost recepționate investiții realizate la imobilul "Hotel Griff", în valoare de 229.822,62 lei, investiții suplimentare pentru care agentul economic nu beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădiri, nefiind cuprinse în baza impozabilă luată în calcul la acordarea de facilități fiscale.Ca urmare, am procedat la impunerea investițiilor respective, de la data recepției până la data de_ (data reevaluării construcției respective), la valoarea de inventar de 229.822,62 lei. Sumele de plată rezultate în urma efectuării acestei operații, în valoare de 12.874,21 lei, sunt prezentate detaliat mai jos (Recapitulația calculului sumelor de plată reprezentând impozit pe clădiri - punct f), și sunt constituite din 7.815,00 lei rămășiță ani precedenți și 5.059,21 lei accesorii aferente."; În raportul de inspecție fiscală s-a mai reținut că "la data de_, clădirea "Hotel Griff" a fost reevaluată, valoarea impozabilă stabilită prin raportul de reevaluare fiind de 1.750.000, 00 lei. Această valoare, rezultată în urma reevaluării, coincide cu valoarea bazei impozabile luat în calcul la momentul acordării scutirii de la plata impozitului pe clădiri pentru acest obiectiv, de către C. L. Z. ";. (f.165).
Analizând prevederile art. 286 al. 6 Cod fiscal, s-a constatat că scutirile de la plata impozitului pe clădiri se pot acorda persoanelor juridice care efectuează investiții de peste 500.000 euro pe o perioadă de până la 5 ani inclusiv. Așadar, pentru aprobarea facilităților fiscale conform art. 286 al. 6 Cod fiscal, condițiile stabilite prin temeiul legal sunt: o valoare a investițiilor mai mare de 500.000 euro și finalizarea clădirii la data acordării scutirii, iar finalizarea clădirii se dovedește prin recepția la terminarea lucrărilor. Astfel după cum susține pârâtul, este evident că acordarea scutirilor trebuie raportată la situația din momentul acordării facilităților, însă, contrar susținerilor pârâtului, textul legal în baza căruia s-a acordat scutirea (art. 286 al. 6 C.fiscal) nu impune terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în proiectul de execuție până la data acordării facilităților fiscale. Dimpotrivă, potrivit art. 286 al. 6 Cod fiscal, pot beneficia de scutiri de la plata impozitului pe clădiri persoanele juridice care efectuează investiții de peste 500.000 euro pe o perioadă de până la 5 ani inclusiv. Este de observat și că, în baza art. 286 al. 7 C.fiscal, se putea stabili cota de 0,25% la calculul impozitului pe clădiri, pe o perioadă de 3 ani inclusiv, în cazul investițiilor de peste 500.000 euro, finalizate și puse în funcțiune la data intrării în vigoare a C.fiscal.
Mai mult, în urma reevaluării clădirii "Hotel Griff";, s-a reținut, de către inspectorii fiscali, că valoarea rezultată în urma reevaluării, coincide cu valoarea bazei impozabile luată în calcul la momentul acordării scutirii de la plata impozitului pe clădiri pentru acest obiectiv, de către Consiliul Local al M. Z. . Prin urmare, nu s-a constatat modificarea bazei de impozitare cu privire la acest imobil,neexistând astfel obligația contribuabilului de a depune o declarație rectificativă a valorii impozabile.
Chiar și în situația în care s-ar fi reținut o modificare a bazei de impozitare, singura obligație a contribuabilului de a depune o declarație rectificativă a valorii impozabile, potrivit art. 81 al. 3 C.procedură fiscală, care prevede că obligația de a depune declarația fiscală se menține și în cazurile în care: a fost efectuată plata
obligației fiscale; obligația fiscală respectivă este scutită la plată, conform reglementărilor legale; pentru obligația fiscală nu rezultă, în perioada de raportare, sume de plată, dar există obligația declarativă, conform legii. Nedepunerea acestei declarații fiscale nu poate avea drept consecință impunerea din oficiu a investițiilor efectuate ulterior acordării facilităților fiscale conform art. 286 al. 6 Cod fiscal, de la data recepției până la data de_, atât timp cât reclamanta a beneficiat, până în cursul lunii decembrie 2012 (timp de 5 ani, începând cu data de întâi a lunii următoare finalizării clădirii, clădirea fiind finalizată la data de_ ), de scutiri de la plata impozitului pe clădiri, întrucât a efectuat investiții de peste 500.000 euro.
De altfel, chiar organele fiscale au avut îndoieli cu privire la modul de interpretare a legislației fiscale în vigoare, referitoare la impozitarea valorii investițiilor efectuate după recepționarea finală a lucrărilor autorizate și luate în analiza acordării facilităților fiscale,motiv pentru care au luat hotărârea de suspendare a inspecției fiscale, până la lămurirea aspectelor controversate. Ulterior însă, în susținerea argumentelor privind necesitatea impunerii investițiilor efectuate de reclamantă ulterior acordării facilităților fiscale prin HCL 348/_, nu au fost invocate alte prevederi legale în vigoare în afara celor privind obligativitatea contribuabilului de a depune declarații rectificative a valorii impozabile. Or, în dreptul fiscal funcționează principiul de interpretare în dubio contra fiscum, conform căruia prevederile legale incerte se interpretează în contra autorităților fiscale. De asemenea, potrivit art. 3 Cod fiscal, impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:
certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
eficiența impunerii prin asigurarea stabilității pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice și juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiționale majore.
Astfel fiind, instanța a admis în parte acțiunea precizată a reclamantei S. O.
LS și a dispus anularea în parte a Deciziei nr. 11188/_ ,emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 11188/_ și Dispoziția nr. nr. 658/_, privind obligarea reclamantei la plata sumei de 12874,21 lei reprezentând impozit pe clădiri și accesorii aferente debitului,pentru imobilul "Hotel Griff";, cu privire la care au fost acordate facilități fiscale constând în scutirea de impozit pe clădiri, admiterea cererii formulate în acest sens urmând a avea drept consecință exonerarea reclamantei de la plata acestor sume.
În ceea ce privește obligarea reclamantei la plata sumei de 7693 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii aferente debitului,pentru imobilul situat în Z.
, b-dul M.V., bloc IJGCL, ap.28, jud. Sălaj, instanța de fond a reținut faptul că potrivit prevederilor art. 254 al. 1 C. fiscal, în cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită. Potrivit prevederilor art.254 al. 5 C.fiscal, orice persoană care dobândește, construiește sau înstrăinează o clădire are obligația de a depune o declarație fiscală la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii. Potrivit prevederilor art.254 al. 7 C.fiscal, înstrăinarea unei clădiri, prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii respective nu are stinse orice creanțe fiscale locale, cu excepția obligațiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde este
amplasată clădirea sau al celei unde își are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligațiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale. Actele prin care se înstrăinează clădiri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept. Reclamanta susține că nu se impunea în sarcina sa achitarea impozitului pe clădire, întrucât nu a fost încheiat un contract de vânzare - cumpărare în formă autentică, acest apartament nu a fost întabulat niciodată pe societate,aceasta având doar calitate de promitent-cumpărător, iar plata acestui impozit s-a făcut de către SC L. Rom SRL, în baza unei înțelegeri dintre cele două persoane juridice.
Analizând textele legale mai sus menționate, că impozitul pe clădire se datorează de către persoana care a dobândit în cursul anului respectivul imobil. Totodată, impozitul pe clădire se datorează de către persoana care a dobândit imobilul, cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită.
Or, potrivit Raportului de inspecție fiscală nr. 11188/_ și a Dispoziției nr. 658/_
, deși s-a reținut ca dată a achiziționării imobilului_, calculul impozitului s-a făcut pentru perioada_ -_ (f.165 verso-166).
În adresa nr. 18129/_ emisă de P. M. Z., existentă la fila 15 din dosar, se menționează că "apartamentul nr. 28, bloc IJGCL, b-dul M.V., figurează, începând cu anul 2004 și până în prezent, ca fiind declarat de SC L. ROM SRL, impozitul fiind achitat în întregime de acest contribuabil, la data de_ nu figurează cu restanțe la plata impozitului pentru acest imobil";. Potrivit art.26 din OG nr.92/2003 privind Cod procedură fiscală "plătitor al obligației fiscale este debitorul sau persoana care în numele debitorului, conform legii, are obligația de a plăti … impozite";. Așadar, legea nu interzice ca plățile reprezentând impozite pe imobile să se facă de o altă persoană decât dobânditorul imobilului.
Instanța apreciază că raporturile dintre contestatoare și persoana juridică care a plătit acest impozit trebuie să fie reglementate pe cale separată, dar nu se poate impune contestatoarei să plătească din nou aceste sume. Or, pentru suma de 7693 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii aferente debitului, prin Decizia de impunere nr. 11188/_ s-a realizat o dublă impunere. Față de cele mia sus expuse, s-a dispus anularea acestei decizii, a raportului de control și a dispoziției de soluționare a contestației, și pentru suma de 7693 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii aferente debitului,pentru imobilul situat în Z., b-dul M.V., bloc IJGCL, ap.28,jud. Sălaj, cu consecința exonerării reclamantei de la plata acestei sume.
În urma inspecției fiscale efectuate, s-a constatat că în evidențele contabile ale contribuabilului a fost înregistrată casa de locuit situată pe strada C. nr. 21 în perioada 2004 - 2008. Reclamanta susține, în cererea introductivă, faptul că imobilul a fost demolat la momentul începerii construcției "Hotel Griff";, la începutul anului 2005 (f.4). Se impune a se preciza faptul că imobilul casă de locuit a fost achiziționat la data de_, iar prin autorizația nr. 480/_, s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru modernizare și mansardare construcție existentă (D+M), situată pe strada C. nr. 21, Z., înscrisă în CF 1762, nr. topo 703/4/2/1 - 703/4/2/2 (f. 110). Totodată, reclamanta a obținut autorizația nr.918/_, pentru executare lucrări de construire pensiune (D+P+1E+M), pe imobilul înscris în CF 1762, nr. topo 703/4/2/1 - 703/4/2/2 (f. 108).
La sfârșitul anului 2006, în baza Hotărârii AGA nr. 3/_ a SC O. L. IFN SA, terenul intravilan în suprafață de 547,00 mp, a fost comasat cu terenul intravilan în suprafață de 590,00 mp teren intravilan cu casă, situate în Z., str. C., nr. 21 (f.81). Abia în data de_, administratorul SC O. L. IFN SA a solicitat Primăriei M.
Z. a se elibera o dovadă din care să rezulte faptul că pe str. C., nr. 21, Z. nu mai exista casă. Petentul a menționat că în urmă cu 3 ani a început construirea unei hale pe locul vechii case, care a fost dărâmată întrucât, la încercarea de refacere, s-a prăbușit, dovada fiindu-i necesară pentru radierea casei (f. 92). Urmare a acestei
cereri, s-a eliberat petentului Certificatul nr. 57238/_ (f.93), iar în data de_ a fost emisă contribuabilului Autorizația de desființare a imobilului situat pe strada C. nr. 21, Z., înscris în CF 2587/N, nr. topo CAD.4149 (f. 97).
În baza Raportului de inspecție fiscală nr. 11188/_, cu privire la acest imobil s-au calculat impozit și accesorii aferente datorate pentru perioada 2006-2008 (f.166), reținându-se că nu a fost lămurit acest aspect, de către contribuabil, în timpul controlului, la adresa respectivă, contribuabilul deținând o suprafață totala de teren de 1137 mp, din care s-a construit pe o suprafața de 345,26 mp, și nu se dovedește că noua clădire a fost ridicată peste vechiul amplasament. Prin Declarația de impunere nr. 1447/_, contribuabilul a declarat imobilul numai pentru anul 2004, motiv pentru care calculul obligațiilor fiscale s-a raportat doar la această perioadă. Reclamanta a făcut dovada plății sumei datorate cu titlu de obligații fiscale pentru acest imobil, însă numai pentru anul 2004 (f. 263-264).
Conform art. 254 al. 2 C.fiscal "în cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă";. Conform art.254 al.3 C.fiscal " în cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe clădiri se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane";. Conform art.254 al.4 C.fiscal "în cazul extinderii, îmbunătățirii, distrugerii parțiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea";.
În conformitate cu prevederile art. 254 alin 6 C.fiscal "orice persoană care extinde, îmbunătățește, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligația de a depune o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări. ", dispoziții ce nu au fost respectate de către contribuabil, probatoriul existent la dosar nefăcând dovada faptului că imobilul situat pe str. C. nr.
21 - casă familială ar fi fost demolat la începutul anului 2005. Pentru aceste considerente, s-a admis în parte acțiunea precizată a reclamantei S. O. LS Z.
, conform dispozitivului mai sus citat.
Împotriva acestei sentințe, au formulat recurs atât reclamanta S. O. LS
Z. cât și pârâtul M. Z.
solicitând admiterea recursurilor.
În recursul reclamantei S. O. LS Z.
se solicită admiterea acestuia, modificarea parțiala a sentinței recurate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată în totalitate, în sensul anulării Deciziei nr. 11188/_, emisă în baza Raportului de inspecție fiscala nr. 11188/_ și a dispoziției 658/_ și în ceea ce privește obligarea reclamantei la plata sumei de 22.608,12 lei reprezentând impozit și accesorii aferente, pentru imobilul "Casă familială", situat în Z., str. C. nr. 21, jud. Sălaj, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, raportat la cele reținute de către instanță, reclamanta apreciază că aceasta nu a procedat la o cercetare temeinică a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, care dovedesc cu certitudine faptul că imobilul pentru care i-a fost stabilită suma 22.608,12 lei, nu exista fizic în perioada 2006-2008, acesta fiind demolat încă din anul 2005. Astfel, imobilul despre care se face vorbire, reprezentând Casa Familiala - situata în Z., str. C. nr. 21, a fost achiziționat de către subscrisă de la vânzătoarea Deac M., prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat la notar sub nr. 3096 în data de_ . după cum se poate observa din cuprinsul contractului, acest imobil în suprafață de 590 mp, reprezentând grădină și casă, era înscris în CF nr. 1762 Z., nr. top. 703/4/2/1 și nr. top 703/4/2/2. Ulterior, la data de_, intimata ne-a emis Autorizația de Construire nr. 480, prin care ne-a fost permisă executarea lucrărilor de Modernizare și mansardare locuința existentă (D+P), pe imobilul situat în
Z., str. Cișan nr. 21, înscris în CF 1762 nr. top 703/4/2/1-703/4/2/2. întrucât în timpul efectuării acestor lucrări, imobilul s-a prăbușit, la data de_ a obținut Autorizația
de Construire nr. 918, în vederea edificării unei pensiuni ( D+P+1E+M) în suprafață de 345,26 mp, pe imobilul situat în Z., str. C. nr. 21, înscris în CF 1762 nr. top. 703/4/2/1-703/4/2/2. Astfel, după cum se poate observa din înscrisurile mai sus menționate, rezultă fără echivoc că construcția pensiunii în suprafață de 345,26 mp a fost efectuată pe amplasamentul casei familiale și a terenului aferent în suprafață totală de 590 mp. În ceea ce privește susținerea intimatei, conform căreia, la aceeași adresă reclamanta deține o suprafață totală de 1137 mp, din care a construit pe o suprafață de 345,26 mp, nefiind dovedit faptul că noua clădire a fost ridicată pe vechiul amplasament, reclamanta învederează că suprafața totală de 1137 mp a rezultat în urma Actului de comasare notarial, a documentației tehnice și a schiței întocmite de către expertul Șofron Sabin, conform cărora au fost comasate, parcela de teren în suprafață de 590 mp înscrisă inițial în CF 1762, top 703/4/2/1-703/4/2/2 (teren achiziționat în anul 2004 cu privire la care a obținut autorizațiile mai sus menționate în decursul anului 2004) și parcela de teren în suprafață de 547 mp înscrisă în CF 1782/N, nr. cad. 4089 (achiziționată în anul 2006). Ca urmare a acestei operațiuni, a fost obținut nr. cad. nou 4194, suprafața totală de teren fiind intabulată în CF 2587/N Z. prin încheierea de întabulare 17097/_ (convertit în CF electronic 54978 Z. ). Astfel, din toate aceste înscrisuri rezulta fără echivoc faptul că, construcția pensiunii în suprafața de 345,26 mp a fost demarată în anul 2004 pe vechiul amplasament al casei familiale și a terenului aferent în suprafață totală de 590 mp, aceasta fiind și unica variantă posibilă văzând suprafețele menționate. Abia ulterior, în anul 2006, la această suprafață alipindu-se suprafața de 547 mp, astfel încât sa rezulte suprafața totală deținută în proprietate de 1137 mp. Faptul că la momentul obținerii Autorizației de Construire nr. 918/_ pentru construirea pensiunii, având în vedere și proiectul pentru autorizarea execuției lucrării, nu s-au făcut verificări temeinice cu privire la soarta vechiului imobil, casă familială existentă fizic pe teren, constituie culpa exclusivă a intimatului, acesta emițând o autorizare de construire pe amplasamentul vechiului imobil fară a dispune totodată necesitatea desființării acestuia.
Prin hotărârea atacată, instanța enumera dispozițiile art. 254 al. 2, 3, 4 și 6, reținând că reclamanta nu a respectat obligațiile reglementate în cuprinsul acestora. Referitor la acest aspect, reclamanta apreciază că, cu toate că s-a conformat acestor dispoziții legale, nu este nicăieri prevăzută sancțiunea impozitării retroactive a unui imobil inexistent, nedeclarat a fi demolat sau prăbușit, în perioada pentru care s-a calculat impozitul și accesoriile aferente, neexistând practic niciun fundament legal pentru obligația de plată a sumei de 22.608,12 lei. Totodată, neobținerea autorizației de desființare a unei construcții, potrivit Legii 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, constituie contravenție, reclamanta nefîind niciodată sancționată pentru săvârșirea acesteia, tocmai în considerentul derulării evenimentelor în maniera arătată. Pentru toate aceste motive, reclamanta solicită admiterea recursului formulat, modificarea parțială a hotărârii atacate și pe cale de consecință admiterea în integralitate a cererii introductive formulate și precizate.
În recursul declarat de și pârâtul M. Z. se solicită respingerea în totalitate a acțiunii ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că a acordat, în conformitate cu H.C.L. 348/_, o facilitate fiscală în cuantum de 24.500 lei/an fiscal pentru imobilul "Hotel Griff" situat în Z., str. C., nr. 21, pentru investițiile realizate și finalizate de către reclamantă până la data la care a fost aprobată acordarea facilității fiscale. Valoarea acesteia a fost indicată în Referatul care a stat la baza Hotărârii prin care Consiliul Local a aprobat acesteia pe o perioadă de 5 ani, și care face parte integrantă din acesta. Instanța de fond în mod eronat a apreciat faptul că impunerea spre impozitare a investițiilor efectuate ulterior acordării facilităților fiscale conform art. 286 alin 6 Cod fiscal, de la data recepției și până la data de_, s-a făcut în mod neîntemeiat. Tot eronate sunt și considerentele instanței prin care apreciază că susținerile noastre, cu privire la faptul că societatea a mai executat lucrări care au condus la creșterea valorii
de inventar, nu sunt întemeiate. Pârâtul susține că facilitatea fiscală s-a acordat prin scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru imobilul "Hotel Griff finalizat și a cărui valoare era de 1.750.000 lei, iar calculul obligațiilor fiscale, făcut cu respectarea dispozițiilor art. 253 alin 1 Cod Fiscal, a condus la o valoare de 24.500 lei/an.
Modalitatea de acordare a facilităților fiscale are la bază "Regulamentul privind stimularea atragerii de investitori în vederea susținerii dezvoltării economice durabilă a municipiului Z. și acordarea de facilități fiscale în caz de calamități naturale", regulament ce a fost aprobat prin HCL 148/_ și care prevede în mod expres la art. 4 faptul că "Facilitățile fiscale se acordă în conformitate cu art. 286 alin 6 din Lega 571/2003 privind Codul Fiscal, pentru investiții noi de peste 500.000 euro". Astfel, valoarea de 1.750.000 lei, a fost înregistrată în data de_ prin nota contabila nr. 1 în baza procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, (anexa nr.2)
In cursul anului 2008 la data de 30.06 se înregistrează în contul clădirii ca și lucrări executate in suma de 229.822,62 Iei. După acest moment, valoarea clădirii înregistrata în documentele contabile este de 1.750.000 lei plus valoarea de 229.822,62 lei, până la data de_ când are ioc reevaluarea clădirii, prin care se revine la valoarea de 1.750.000 lei. Aceste operațiuni se regăsesc înregistrate în evidenta contabila si nu se poate face abstracție de ele.
Astfel că, în urma verificării fiscale ce a fost efectuată în baza avizului de inspecție fiscală nr. 19374/_, începând cu data de_ . s-a constatat, așa cum se arată în raportul de inspecție fiscală nr. 11188/_, înregistrarea în contabilitate a unor investiții ulteriore ce au condus la creșterea valorii de inventar a imobilului situat
Z., str. C., nr. 21. Apoi, așa cum rezultă din Referatul nr.51611/_ (anexa nr.3) parte integranta a HCL nr.348/_, facilitatea fiscală este de 24.500 lei pentru un an de zile si pentru o perioada de 5 ani. Nerespectarea acestei prevederi, adică aplicarea facilității si pentru alte investiții ulterioare, in cazul de fata de 229.822,62 lei, începând cu_ ar fi dus in realitate la o facilitate de 27.717 lei/an fiscal, pe când în consiliul local a fost aprobata facilitatea de 24. 500 lei/an fiscal.
Tot cu ocazia inspecției fiscale, ce a avuta în vedere perioada_ -_, s- a constatat că, pentru valorile înregistrate în contabilitate ca urmare a investițiilor noi realizate nu au fost declarate, în vederea înregistrării în evidențele fiscale. Aceste noi investiții au condus la o creștere a valorii de inventar pentru acest imobil față de data recepției finale, iar în conformitate cu dispozițiile art. 81 alin 3 din OG 93/2009 - Codul de procedură fiscală, revine contribuabilului obligația a depune o declarație fiscală rectificativă ori de câte ori se modifică baza de impunere. Dacă contribuabilul ar fi respectat aceste dispoziții legale i-ar fi fost adusă la cunoștință, la momentul declarăii, faptul că aceste diferențe de valoare a imobilului, ce au fost realizate după acordarea facilităților, sunt supuse impozitării, iar instanța de fond în mod greșit a apreciat ca impunerea la impozitare a acestora s-a tăcut ca o sancțiune a nerespectării dispozițiilor mai sus invocate. Ceea ce trebuia și trebuie a fi înțeles este faptul că nedeclararea modificărilor aduse bazei de impunere a condus la impunerea acestor obligații fiscale doar ca urmare a finalizării inspecției fiscale și a emiterii Deciziei de modificare a bazei de impunere nr. 11185/_ .
Inspecția fiscal a avut ca obiectivele tocmai: verificarea bazelor de impunere; verificarea realității declarațiilor fiscale și informative în corelație cu datele din evidența contabilă, registrele societății sau orice alte documente justificative existente, precum și alte declarații depuse în conformitate cu legile speciale; verificarea corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor de către contribuabil; verificarea respectării prevederilor legislației fiscale și contabile; stabilirea diferențelor obligațiilor de plată, precum și a accesoriilor aferente acestora, iar în urma efectuării acesteia au fost constatate aspectele care au condus la modificarea bazei de impunere și la stabilirea în sarcina contribuabilului a diferențelor de plată în cuantum total de 43.176,14 lei.
Pentru imobilul "Hotel Griff" situat în Z., str. C., nr. 21, a fost stabilit un impozit de 7815,00 lei și accesorii aferente în valoare de 5.059,21 lei raportat la
valoarea investițiilor realizate, în cuantum de 229.822,62 lei, ulterior recepției lucrărilor și până la data de_ (data reevaluării construcției).
In conformitate cu prevederile art. 254 alin 6 orice persoană care extinde, îmbunătățește, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligația să depună o declarație în acest sens la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări. Mai mult de atât HG 44/2004 pct. 70 "(1) Contribuabilii persoane fizice și persoane juridice sunt obligați să depună declarațiile fiscale în condițiile prevăzute la pct. 66 - 68, chiar dacă aceștia beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit pe clădiri, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Faptul că prin reevaluarea clădirii "Hotel Griff s-a ajuns la valoarea de 1.750.000,00 lei, nu poate fie un motiv pentru a decide că impunerea spre impozitare a diferenței de valoarea față de cea avută în vedere la stabilirea facilității fiscale s-a făcut în mod neîntemeiat. Astfel, art. 286 alin 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevedea în mod expres în forma în vigoare la data acordării facilității că se pot acorda facilități fiscale persoanelor juridice care efectuează investiții de peste 500.000 euro de la data întâi a lunii următoare finalizării clădirii. Facilitatea fiscală a fost solicitată de la data finalizării clădirii, iar valoarea acesteia la acea dată a fost de 1.750.000 lei, și pe cale de consecință scutirea acordată a fost în cuantum de 24.500 lei/an fiscal.
Având în vedere că pentru aprobarea facilităților fiscale condițiile stabilite prin temeiul legal sunt: o valoare a investițiilor mai mare de 500.000 euro și finalizarea clădirii, conform art. 286 alin 7 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar finalizarea clădirilor se dovedește prin recepția la terminarea lucrărilor, care presupune terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în proiectul de execuție, este evident că acordarea scutirilor trebuie raportată la situația din momentul acordării facilităților. Acest lucru a fost dovedit de către reclamantă, la momentul acordării facilității fiscale, prin documentele depuse în vederea dovedirii îndeplinirii condițiilor impuse pentru admisibilitatea acordării de facilități fiscale.
In anexa nr. 1 prezentăm copia Autorizației de construire nr. 918/_, cu o valabilitate pentru durata de execuție de 36 luni, calculate de la data începerii efective a lucrărilor, iar în anexa nr. 2 este prezentat Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1/_, în care la punctul 4.2 se face precizarea "S-au executat toate lucrările din documentație". Aceste două documente care sunt documente cu referință tehnică reprezintă documente justificative legale care dovedesc că această clădire a fost finalizata la data_ .
Nota contabila nr. 1/0_ reprezintă documentul justificativ economic prin care se înregistrează constatările din documentele tehnice în patrimoniul societății. Faptul că societatea a mai executa lucrări suplimentare, în valoare de 229.822,62 lei, care au dus la creșterea valorii de inventar, peste cea recepționată, adică peste
1.750.000 lei, nu mai reprezintă interes din punct de vedere al scutirii aprobate. Pârâtul mai menționează că nu a interzis efectuarea de noi investiții însă, orice modificare a bazei de impozitare atrage obligația contribuabilului de a depune o declarație rectificativă a valorii impozabile, și prin urmare, conduce la majorarea obligațiilor fiscale datorate.
Pe de altă parte, pârâtul mai arată că pentru apartamentul nr. 28, situat în Z., b-dul M. V., bl. IJGCL, contribuabilul avea obligația, ca în termen de 30 de zile de la data la care a înstrăinat imobilul, de a depune o declarație fiscală, așa cum este expres prevăzut în art. 254 alin 5, articol care mai stipulează la alin 61 că declararea clădirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este condiționată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru si publicitate imobiliară", iar din documentele contabile verificate de către reprezentanții instituției noastre reiese în mod foarte clar că imobilul a fost achiziționat în anul 2001 conform facturii fiscale nr. 2587301/_, iar înstrăinarea imobilului a avut loc la data de_, în baza facturii nr. 2356903
(anexa nr. 8), motiv pentru care exista obligația de plată a impozitului până la această dată. Dat fiind faptul că acest imobil nu a fost declarat de către contestator în vederea impozitării de la cumpărarea și până la vânzarea acestuia, motiv pentru care s-a procedat la impunerea spre impozitare pentru anul 2006. Si în cazul apartamentului nr. 28, situat în Z., b-dul M. V., bl. IJGCL instanța de judecată în mod greșit a apreciat că prin impunerea la impozitarea numai pentru anul 2006 cu toate că a fost achiziționat în anul 2001, nu justifică obligarea contribuabilului la plata obligațiilor fiscale pentru acest imobil. Ceea ce instanța de judecată nu a avut în vedere la admiterea cererii cu privire la aceste imobile este tocmai faptul că inspecția fiscală a vizat perioada_ -_ .
În final, pârâtul a arătat că, așa cum reiese din evidențele contabile și din facturile emise de către reclamantă, se poate observa că imobilul situat în Z., b-dul
V., bl. IJGCL, a fost deținut de către aceasta și a fost înstrăinat de către reclamantă la data de_, conform facturii nr. 2356903.
Analizând recursurile formulate din perspectiva motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele
:
În urma unui control care a vizat perioada_ -_ și care a fost finalizat cu emiterea deciziei nr. 11188/_, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 11188/_, s-a stabilit în sarcina reclamantei recurente S. O. LS suma de plată totală de 43.176, 14 lei, din care 19.600 lei debit principal cu titlul de impozit pe clădire, iar suma de 23.576, 14 lei reprezentând penalități. Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestație care a fost respinsă prin Dispoziția nr. nr. 658/_ emisă de către Municipiul Z. prin Primar (f. 115 - 117).
Analiza instanței de recurs va fi efectuată în aceeași manieră agreată de către judecătorul fondului, în concret prin detalierea separată a fiecăruia dintre cele trei aspecte distinct reținute atât prin actul administrativ contestat cât și prin cererea de chemare în judecată.
În ceea ce privește suma de 12.874, 21 lei din care debit principal 7.815 lei și accesorii de 5.059, 21 lei, instanța de recurs reține ca aspect relevant faptul că autoritatea locală a acordat, prin H.C.L. 348/_, o facilitate fiscală în cuantum de
24.500 lei/an fiscal pentru imobilul "Hotel Griff" situat în Z., str. C., nr. 21, pentru investițiile mai mari de 500.000 euro realizate și finalizate de către reclamantă până la data la care a fost aprobată acordarea facilității fiscale.
Contrar celor susținute de către reclamanta recurentă S. O. LS, facilitatea nu a fost oferită ,,in abstracto,, pentru întreaga investiției, ci prin raportare concretă la o anumită valoare a investiției și la un anumit stadiu al construcției. Astfel, valoarea de 24.500 lei/an a fost indicată în Referatul care a stat la baza Hotărârii prin care Consiliul Local a aprobat facilitatea pe o perioadă de 5 ani, și care face parte integrantă din acesta (f. 21 - 22 dosar fond).
În concret, facilitatea fiscală s-a acordat prin scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru imobilul "Hotel Griff,, finalizat și a cărui valoare era de 1.750.000 lei, iar calculul obligațiilor fiscale prin raportare la această valoare, făcut cu respectarea dispozițiilor art. 253 alin 1 Cod Fiscal, a condus la o valoare de 24.500 lei/an. În mod întemeiat susține recurentul Municipiul Z. faptul că pentru eventuale îmbunătățiri ulterioare ale imobilului facilitatea nu mai operează deoarece se depășește astfel valoarea de 1.750.000 lei avută în vedere la emiterea H.C.L. 348/_, valoare în raport de care a fost calculată și scutirea anuală de 24.500 lei.
Modalitatea de acordare a facilităților fiscale are la bază "Regulamentul privind stimularea atragerii de investitori în vederea susținerii dezvoltării economice durabilă a municipiului Z. și acordarea de facilități fiscale în caz de calamități naturale", regulament ce a fost aprobat prin H.C.L. 148/_ și care prevede în mod expres la art. 4 faptul că "Facilitățile fiscale se acordă în conformitate cu art. 286 alin 6 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, pentru investiții noi de peste 500.000 euro". Astfel,
valoarea de 1.750.000 lei, a fost înregistrată în data de_ prin nota contabila nr. 1 în baza procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
În cursul anului 2008, la data de_ se înregistrează în evidențele contabile ale reclamantei recurente în contul clădirii lucrări executate suplimentar în valoare de
229. 822, 62 Iei. După acest moment, în mod evident valoarea clădirii înregistrată în documentele contabile este de 1.750.000 lei plus valoarea de 229.822,62 lei, până la data de_ când are loc reevaluarea clădirii, prin care se revine la valoarea de
1.750.000 lei. În urma verificării fiscale ce a fost efectuată în baza avizului de inspecție fiscală nr. 19374/_, începând cu data de_ . s-a constatat, așa cum se arată în raportul de inspecție fiscală nr. 11188/_, înregistrarea în contabilitate a unor investiții ulteriore ce au condus la creșterea valorii de inventar a imobilului situat Z., str. C., nr. 21. Apoi, așa cum rezultă din Referatul nr.51611/_ depus la dosar, parte integranta a HCL nr.348/_, facilitatea fiscală este de 24.500 lei pentru un an de zile si pentru o perioada de 5 ani. Nerespectarea acestei prevederi, adică aplicarea facilității si pentru alte investiții ulterioare, in cazul de fata de 229.822,62 lei, începând cu_ ar fi dus in realitate la o facilitate de 27.717 lei/an fiscal, mai mare decât cea aprobată prin actul administrativ al deliberativului local.
Mai mult, cu ocazia inspecției fiscale, ce a avuta în vedere perioada_ -_
, s-a constatat întemeiat că pentru valorile înregistrate în contabilitate ca urmare a investițiilor noi realizate nu au fost declarate, în vederea înregistrării în evidențele fiscale. Aceste noi investiții au condus la o creștere a valorii de inventar pentru acest imobil față de data recepției finale, iar în conformitate cu dispozițiile art. 81 alin 3 din OG 93/2009 - Codul de procedură fiscală, revine contribuabilului obligația a depune o declarație fiscală rectificativă ori de câte ori se modifică baza de impunere. Inspecția fiscal a avut ca obiectivele tocmai verificarea bazelor de impunere, verificarea realității declarațiilor fiscale și informative în corelație cu datele din evidența contabilă, registrele societății sau orice alte documente justificative existente, precum și alte declarații depuse în conformitate cu legile speciale, verificarea corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor de către contribuabil, verificarea respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, stabilirea diferențelor obligațiilor de plată, precum și a accesoriilor aferente acestora.
În baza stării de fapt și a normelor anterior enunțate, instanța de recurs reține faptul că, în mod pe deplin întemeiat, pentru imobilul "Hotel Griff" situat în Z., str. C.
, nr. 21, a fost stabilit un impozit de 7815,00 lei și accesorii aferente în valoare de 5.059,21 lei prin raportare la valoarea investițiilor realizate, în cuantum de 229.822,62 lei, ulterior recepției lucrărilor și până la data de_ (data reevaluării construcției).
Trebuie menționat și faptul că reclamanta recurentă S. O. LSR.L. nu a respectat dispozițiile art. 254 alin. 6 din Codul Fiscal potrivit cărora ,,orice persoană care extinde, îmbunătățește, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligația să depună o declarație în acest sens la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări,,. Mai mult, au fost omise și dispozițiile H.G. 44/2004 pct. 70 potrivit cărora "(1) Contribuabilii persoane fizice și persoane juridice sunt obligați să depună declarațiile fiscale în condițiile prevăzute la pct. 66 - 68, chiar dacă aceștia beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit pe clădiri,,.
Faptul că prin reevaluarea clădirii "Hotel Griff s-a ajuns la valoarea de 1.750.000,00 lei, nu poate constitui un motiv pentru a decide că impunerea spre impozitare a diferenței de valoarea față de cea avută în vedere la stabilirea facilității fiscale s-a făcut în mod neîntemeiat. Având în vedere că pentru aprobarea facilităților fiscale condițiile stabilite prin temeiul legal sunt: a)o valoare a investițiilor mai mare de
500.000 euro și b) finalizarea clădirii, conform art. 286 alin 7 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar finalizarea clădirilor se dovedește p rin rece p ția
la terminarea lucrărilor este evident că acordarea scutirilor trebuie raportată la situația din momentul
acordării facilităților. Acest lucru a fost dovedit de către reclamantă, la momentul acordării facilității fiscale, prin documentele depuse în vederea dovedirii îndeplinirii condițiilor impuse pentru admisibilitatea acordării de facilități fiscale. Astfel, la dosarul instanței de fond se află depuse în probațiune copia Autorizației de construire nr. 918/_ (f. 137) cu o valabilitate pentru durata de execuție de 36 luni și Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1/_ (f. 138 dosar fond), în care la punctul
4.2 se face precizarea "S-au executat toate lucrările din documentație". Acest din urmă document dovedește că această clădire a fost finalizata la data_ . În mod evident Municipiul Z. nu a interzis efectuarea de noi investiții însă orice modificare a bazei de impozitare atrage obligația contribuabilului de a depune o declarație rectificativă a valorii impozabile, și prin urmare, conduce la majorarea obligațiilor fiscale datorate.
Toate aceste argumente justifică în opinia instanței de recurs admiterea recursului M. Z. și menținerea actului administrativ atacat ca fiind pe deplin legal și temeinic în ceea ce privește suma analizată la prezentul punct.
În ceea ce privește suma de 22.608, 12 lei din care 9.035 lei debit restant și 13.573, 12 lei accesorii, soluția primei instanțe este pe deplin legală și temeinică. Și prin motivele de recurs deduse analizei, recurenta reclamantă S. O. LS face o confuzie între realitatea juridică și simpla stare de fapt.
Astfel, este de necontestat faptul că în urma inspecției fiscale efectuate, s-a constatat că în evidențele contabile ale contribuabilului recurent a fost înregistrată casa de locuit situată pe strada C. nr. 21 în perioada 2004 - 2008. Reclamanta recurentă susține, în cererea introductivă și prin calea de atac declarată faptul că imobilul a fost demolat la momentul începerii construcției "Hotel Griff";, la începutul anului 2005 (f.4 dosar fond). Este real deasemenea faptul că imobilul casă de locuit a fost achiziționat la data de_, iar prin autorizația nr. 480/_, s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru modernizare și mansardare construcție existentă (D+M), situată pe strada C. nr. 21, Z., înscrisă în CF 1762, nr. topo 703/4/2/1 - 703/4/2/2 (f. 110). Totodată, reclamanta a obținut autorizația nr.918/_, pentru executare lucrări de construire pensiune (D+P+1E+M), pe imobilul înscris în CF 1762, nr. topo 703/4/2/1 - 703/4/2/2 (f. 108). La sfârșitul anului 2006, în baza Hotărârii
A.G.A. nr. 3/_ a S. O. L. IFN S., terenul intravilan în suprafață de 547,00 mp, a fost comasat cu terenul intravilan în suprafață de 590,00 mp teren intravilan cu casă, situate în Z., str. C., nr. 21 (f.81 dosar fond).
Relevant în soluționarea prezentului recurs este faptul că doar în data de _
, administratorul SC O. L. IFN SA a solicitat Primăriei M. Z. a se elibera o dovadă din care să rezulte faptul că pe str. C., nr. 21, Z. nu mai exista vechea casă achiziționată în anul 2004. Urmare a acestei cereri formulată cu nepermisă întârziere, s-a eliberat petentului Certificatul nr. 57238/_ (f. 93 dosar fond), iar în data de _ a fost emisă contribuabilului recurent Autorizația de desființare a imobilului situat pe strada C. nr. 21, Z., înscris în CF 2587/N, nr. topo CAD.4149 (f. 97). Reclamanta a făcut dovada plății sumei datorate cu titlu de obligații fiscale pentru acest imobil, însă numai pentru anul 2004 (f. 263-264).
Sunt pe deplin incidente în cazul analizat prevederile art. 254 alin 6 C.fiscal potrivit cărora "orice persoană care extinde, îmbunătățește, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligația de a depune o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări", dispoziții ce nu au fost respectate în mod culpabil de către contribuabil. Independent de realitatea faptică, recurenta nu-și poate invoca propria culpă și nu poate susține în sprijinul propriei poziții procesuale demolarea nelegală a clădirii în anul 2005 în condițiile în care a obținut o autorizație de demolare doar la începutul anului 2008, potrivit celor anterior enunțate. Mai mult, nu a declarat autorității locale demolarea clădirii în condițiile textului anterior enunțat. Or atât timp cât clădirea nu a ieșit în mod legal din evidențele autorității locale, Municipiul Z. are competența deplină de a percepe impozit pe
clădire la care să calculeze penalitățile aferente așa cum în cazul concret analizat a și procedat.
Pentru toate aceste argumente, recursul declarat de către recurenta reclamantă
S. O. LS cu privire la acest aspect urmează a fi respins ca total neîntemeiat.
Soluția primei instanțe este pe deplin legală și temeinică (cu unele corective în privința considerentelor) și în ceea ce privește soluția pronunțată cu privire la suma de 7.693, 81 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii aferente debitului pentru imobilul situat în Z., B-dul M. V. l, bloc J.J.G.C.L., ap. 28, jud. Sălaj.
Astfel, prima instanță a reținut în mod întemeiat faptul că potrivit prevederilor art. 254 al. 1 C. fiscal, în cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost
d o bâ n d ită
sau construită. Potrivit prevederilor art. 254 al. 5 C.fiscal, orice persoană care d o bâ n de ște
, construiește sau înstrăinează o clădire are obligația de a depune o declarație fiscală la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii.
Reclamanta recurentă SC O. L. SA susține în mod întemeiat că nu se impunea în sarcina sa achitarea impozitului pe clădire, întrucât nu a fost încheiat un contract de vânzare - cumpărare în formă autentică, iar respectivul apartament nu a fost înscris vreodată în cartea funciară pe societate. Argumentul este pe deplin întemeiat deoarece în cazul imobilului în discuție transferul dreptului de proprietate se poate realiza doar prin act autentic notarial deoarece dreptul de proprietate asupra apartamentului implică și dreptul de proprietate asupra unei cote de teren aferent. Factura prin care pârâtul recurent Municipiul Z. pretinde că reclamanta recurentă a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului are valoare unui act sub semnătură privată care nu poate proba efectul juridic al transferului dreptului de proprietate în cazul concret analizat. În consecință, este neîntemeiată reținerea primei instanțe care se referă la reclamantă ca la un ,,dobânditor,, al bunului, deoarece reclamanta nu a avut niciodată această calitate în privința acestui apartament.
Mai mult, în adresa nr. 18129/_ emisă de P. M. Z., existentă la fila 15 din dosar, se menționează că "apartamentul nr. 28, bloc IJGCL, b-dul M.V., figurează, începând cu anul 2004 și până în prezent, ca fiind declarat de SC L. ROM SRL, adevăratul proprietar al imobilului, impozitul fiind achitat în întregime de acest contribuabil, la data de_ nu figurează cu restanțe la plata impozitului pentru acest imobil";. În aceste condiții, pentru suma de 7693 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii aferente debitului, prin Decizia de impunere nr. 11188/_ s-a realizat o dublă impunere.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, în baza dispozițiilor art. 304 alin. 1 punctul 9 C.p.c., instanța va admite recursul declarat de către recurentul M.
Z. împotriva sentinței civile nr. 1 din 0_ a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr._, pe care o va modifica în parte, în sensul că va admite în parte cererea de chemare în judecată introdusă de către reclamanta S. O. LS împotriva M. Z. având ca obiect Decizia nr. 11188/_ emisă în baza RIF nr. 11188/_ și Dispoziția nr. 658/_ și în cosecință va anula în parte Decizia nr. 11188/_ și Dispoziția nr. 658/_ în ceea ce privește obligarea reclamantei la plata sumei de 7.693,81 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii aferente debitului pentru imobilul situat în Z., B-dul M. V. l, bloc J.J.G.C.L., ap. 28, jud. Sălaj. Instanța de recurs va menține în rest dispozițiile actelor administrative atacate.
În baza art. 274 alin. 1 și 276 C.p.c., instanța va obliga pârâtul Municipiul Z. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 127,5 lei, proporțional cu admiterea cererii de chemare în judecată și prin raportare la cuantumul total al cheltuielilor de judecată solicitate.
În baza art. 312 alin. 1 Cpc, va respinge recursul declarat de reclamanta S. O.
LS Z. împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de către recurentul M. Z. împotriva sentinței civile nr. 1 din 0_ a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte cererea de chemare în judecată introdusă de către reclamanta
S. O. LS împotriva M. Z. având ca obiect Decizia nr. 11188/_ emisă în baza R.I.F. nr. 11188/_ și Dispoziția nr. 658/_ a Primarului M.
Z. .
Anulează în parte Decizia nr. 11188/_ și Dispoziția nr. 658/_ în ceea ce privește obligarea reclamantei la plata sumei de 7.693,81 lei reprezentând impozit pe profit și accesorii aferente debitului pentru imobilul situat în Z., B-dul M. V. l, bloc J.J.G.C.L., ap. 28, jud. Sălaj.
Menține în rest dispozițiile actelor administrative atacate.
Obligă pârâtul Municipiul Z. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 127,5 lei.
Respinge recursul declarat de reclamanta S. O. LS Z. împotriva aceleiași sentințe.
Decizia este irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2013.
PREȘEDINTE, A. -I. A. | JUDECĂTOR, C. I. | JUDECĂTOR, DP |
GREFIER, A. B. |
Red.A.A.I./_ .
Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: B. D.Ț. .
